4,770 matches
-
genului. El are exact motivațiile, obiectivele și ticurile scriitorilor care ambiționează să țină un jurnal. De unde vine atunci diferența? Bărbatul cu cele trei morți ale sale e atipic prin luminozitatea și căldura paginilor sale. De regulă, amintirile din copilărie sunt scăldate în această lumină solară, asociate fiind cu o vârstă fără griji, ocrotită de părinți și bunici iubitori. Nici copilăria autorului nostru, devenit propriul personaj, nu face excepție, ea fiind (și, mai mult decât atât, devenind, în ecuația ulterioară a protagonistului
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Mai, cu chitările de gît, cu votca prin diferite sticle și buzunare și cu țipătul nonconformismului în astfel de idei, nu înseamnă că toate acestea nu au existat și nu există. Nu înseamnă că n-am petrecut zile și nopți scăldate în povești, în polemici, în fum greu de țigară și aburi de băutură încercînd să demonstrăm că lumea nu este decît aceea pe care o vedem noi. Și doar așa cum o vedem noi. Teribilismul nu cred să fi ocolit pe
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
ruptură-n covor, în țesătura iluziei, prin care pătrundea lumina orbitoare de dincolo. Era floarea de neprivit înălțată din humusul creierului nostru, a cărui încordare supremă străpunge până la urmă peretele infinit de gros al realității.Victor mă privea cu fața scăldată în lacrimi. Treizeci și trei de ani trecuseră de Atunci. Își descheie încet vestonul la piept și scoase, din buzunarul din dreapta, Baraka: poza alb-negru, boțită și pătată, din adâncul unei imposibile copilării." (pag. 569) Nu este o figură de stil: cred sincer
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
spre exemplu, 400.000 euro pentru ca circuitul "Turului Franței" să se abată prin localitate. Acum, în zilele festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează din secolul al XI-lea, aici, după ce cunoști
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
niște fanatici care își trag puterea tocmai din docilitatea cu care victimele lor acceptă să fie amenințate. Și abia de acum încolo, aducînd în joc o nuanță suprinzătoare, Glucksmann începe să strălucească. Trebuie să înțelegem, spune Glucksmann, că planeta e scăldată în ură, că așadar ura nu e un sentiment pe cît de reprobabil pe atît de trecător, un fel de frămîntare sufletească pe care, dacă o condamnăm moral cu fermitate, vom reuși să scăpăm de ea, ci trebuie să pricepem
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
Viața pe un peron este un roman al angajării și dezbaterii morale, cu întrebări fundamentale splendid formulate și răspunsuri, din toată gama, prin care individul se definește. Reacționând într-un anumit fel, fugind sau rezistând, luptând sau colaborând, el e scăldat - în oricare dintre aceste ipostaze - în lumina rece a unei singurătăți esențiale.
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
învață să înoate, se stropea repede pe mal, în vreme ce mâinile ei încercau să protejeze pieptul de șfichiuirea aspră a mării. Mi-am ridicat picioarele și-am dat la o parte cartea pe care o aveam alături. Nu voiam să mă scald. Voiam să citesc, dar apa prelinsă din jgheab uda și mânjea paginile. Marea asta era un cimitir enorm. Învățătoarea murise. Și primarul și poștașul. Cum nu existau morminte să povestească despre aceste morți, putea fi adevărat sau nu ce se
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
o vedere cuprinzătoare asupra universului liric al poetului, asupra tensiunilor care îl străbat, asupra căilor prin care acestea ordonează materia verbală. Solo Juster e, prin excelență, un meditativ și un elegiac. O tristețe calmă, resemnată, străină oricăror gesturi declamatorii, îi scaldă majoritatea poemelor și definește tonul lor specific: " Unde se duc norii/ Ce se preling pe cer?// Vînturile unde și-au aflat sălașul?// Și cîntecele.../ Cîntecele/ Unde pier?// Acolo unde dorm/ Uitate primăveri,/ Unde vînturile duc frunzele uscate!// Acolo cîntecele pier
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu bere se cultură" (sic!). Vă semnați textul: Magda Humor Martin, iar pe plic, la adresa expeditorului citim următoarele: "despre șomerul român fără bani/ ABC limba
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
și nuanțele ocru ale neorealismul italian din anii '60. Sunt dimensiuni ale universului, imbricate unele în altele, pe care le traversez ca un pendul, în largi amplitudini. Surprind cu ochii minții ținuturi fabuloase, acoperite de un cer neînchipuit de senin, scăldate de apele calde ale Mediteranei, toamnele sepia din Berlinul lui Marlene Dietrich, Parisul saloanelor aviatice de la începutul veacului trecut, dar și drumurile șerpuitoare ale Basarabiei interbelice, pline de convoaie de refugiați, înecate în lacrimi și în nori de praf, la
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
căruțe acoperite cu scoarțe pestrițe..." Nu se poate, nici la Eminescu, dar nici la Slavici sau la Coșbuc, sărbătoare fără fețe bisericești: , Din clipa când trecu pragul bisericii, înfățișarea episcopului s-a schimbat ca prin farmec. Ochii lui măriți părerau scăldați într-o blândețe cuceritoare și pe toată fața îi plutea un zâmbet bun, nevinovat și cucernic..... Glasul obosit răsuna dulce și lin, pătrunzând drept în suflete, îmbrățișându-le și înălțându-le în altă lume. Chiar broboana de sudoare de pe frunte
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
să fie pus la uscat, apoi științific întins pe laméle (Mythistorime II. Salvarea pare a veni din atitudinea culturală, acea "singurătate înconjurată de cărți", ce se opune universului feroce al materialității ("Piețe de capital, matematică aplicată și limba marilor corporații/ Scăldate în tăcerea unei gramatici feniciene" - Einsamkeit). Politica, economia sălbatică sunt instantanee din ciclul istoriei, rotitor la infinit: "Rotire, rotire,/ Pământ, ape, țări și orașe/ Înapoi totul curge/ Di-nainte rotind/ Într-un cerc fără scăpare./ A fost ce va fi
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
ține în brațe. și sora mea este mireasă și gravidă/ iar ochii ei strălucesc" (stau lîngă un gard și mă uit...). Sub unghiul poeticii, întîlnim un libertinaj nu tocmai mistic, pe care autorul îl coroborează cu cîteva confesiuni: "eu mă scald într-o imaginație lichidă", "simt că mi s-a făcut frică de lumea asta. de eternitate" (cîntarea cîntărilor sau amantul universal). Confesiuni uneori de nuanță suprarealistă ori măcar de-o prea înfierbîntată imaginație: "sînii ei urcă singuri ca păianjenii pe
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
și polifonia îi ajutau s-o facă. Exprimau prin aluzii și perifraze, ori prin limitări ale perspectivei la o anumită perioadă istorică (obsedantul deceniu, "era ticăloșilor" despre care vorbește, prin intermediul lui Victor Petrini, Marin Preda), adevărul sângelui în care e scăldat F. Minciunile debitate aici nu mai sunt omenești, nevinovate, simpatice; nu mai sunt parte a contractului social ori debușeul "creativ" al câte unui ins lipsit de calități. Ele au toxicitatea pe care le-a dat-o noua epocă și ajung
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
mare parte a convingerilor lor provin din cîmpul de sugestionare colectivă ce alcătuiește atmosfera psihologică a lumii lor. Nu noi, cu mintea noastră, ne formăm niște opinii pe care apoi le exprimăm coram populo, ci fluidul emoțional în care ne scăldăm cu toții, ca într-un ocean de emoții, este cel care ne induce substanța credințelor. Nu noi gîndim, ci fluidul emoțional gîndește în noi. De aici se pot trage două concluzii: că emanciparea unui individ trebuie să înceapă cu eliberarea de sub
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
autenticitatea, claritatea și empatia. Simțul situației nu spune decît că orice om, de îndată ce se află într-un anturaj, caută să-și plieze atitudinea pe climatul psihologic ce domnește în interiorul grupului. E ca atunci cînd, intuind apele afective în care se scaldă o mînă de oameni, te străduiești să nu deteriorezi atmosfera, încercînd chiar să-i faci pe interlocutori să se simtă bine în prezența ta. Un om fără simțul situației ar proceda de-a-ndoaselea: ar tulbura spiritele și ar jigni orgoliile, și
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
oameni. "Așa se face că asistăm zilnic, scrie d-na Carmen Mușat, la campanii de presă menite să compromită personalități incomode (dintr-un motiv sau altul) și să acrediteze ideea unei vinovății generalizate, a unei mocirle indistincte în care se scaldă deopotrivă călăi și victime, vinovați și nevinovați, ticăloși notorii și oameni cinstiți. "Toți o apă și-un pământ" pare să fie ideea pe care se întemeiază imundele campanii de presă care sporesc confuzia generală și distrug programatic concepte precum valoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
ca să se joace copiii: o suprafață nu mai mare decât aceea a unui covor. În rest, de jur împrejur, totul avea un aspect dezolant. Își aminti cum arăta locul odinioară, cu straturi de căpșuni, tufe de coacăze și de zmeură, scăldat în parfumul dulce-amărui al ierburilor. Zidul care despărțea grădina de ogoare se prăbușise într-un loc - sau poate pe aici își croise drum spre grădină vreun hoț; asta se întâmplase cu mult timp în urmă, căci peste pietrele căzute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
posed în clipa morții mele...“ Sângele care curgea din stomac i se prelingea acum pe picior. Noroc că fata nu era de față. Contactul cu sângele îi domoli febra. Aruncă o privire în jur: prin ușa deschisă pătrundea lumina care scălda acum ogoarele. Gândul că murea singur în casa lui îi dădea o imensă bucurie. Era ca și cum în clipa morții stăpânea doar ceea ce putea cuprinde cu ochii. Bietul Janvier, rosti în gând... culoarul cu zgură. Încercă să-și pună semnătura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
unealta la uscat până a doua zi, când dis-de dimineață te apuci, harnică nevoie-mare, de dărăcit în draci, până ai suficient fir să încropești un costumaș foarte scump, tocmai pe măsura prințișorului vieții tale, pe care te duci să îl scalzi în apele dulci ale kanasului la miezul zilei, să îl faci roșu aprins, ia te uită ce costumaș moale de sărbătoare are nectarul vieții tale, cutezătorul shangdi di liwu, o mare bucurie te cuprinde. la un sâsâit scurt al tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la poarta ta se va prezenta un con ducător vremelnic cu asemenea întrebări, pe care le va scoate dintr-o borsetă care nu se remarcă ușor. șase în al patrulea loc: coapsele tale sunt jupuite, picioarele tale tremură. mergi și scaldă te în lacul kanas, în portocalia lui după amiază, lasă furnicile albe să umble pe coapsele tale, lasă tigrul qilin să te lingă tămăduitor. ai muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările tale dispar, auzi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
urmă te vei zări și îți vei da seama că tu ești și dincolo, la aceeași distanță la care ești și aici. geometria trebuie să existe și în sufletul tău, nu numai în mintea ta, pentru a putea să te scalzi în fericirea caldă a cuibului de la miazăzi. femeia trebuie cucerită, nu violată cu privirea de la cinele încărcate de alcool scrise în josul paginii de metal ruginit. femeia trebuie să ajungă mireasă, așa cum vântul poate trece pe sub cer, nu prin cer, și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
abilitatea zeilor corpului tău, benzaiten se întrece cu bishamonten, iar ebisu cu daikokuten, tu îi strunești, să nu ajungi în derivă sau să nu te învârți pe loc, îi înveți să lucreze în echipă, soarele mare te arde, te mai scalzi din când în când și mai bei din apa dulce și rece, mai mănânci câte o optime de măr sălbatic uscat, nu mai zărești nici un mal, te orientezi după umbra ta pe plută. șase în al cincilea loc: după o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
-i, / Abur viu, ca de fantasme. // TOȚI (cântă): Când pe crug e-ajunsă vremea / Mult slăvitului Crai-Nou, / Pe când cerul se deschide / La al lumilor ecou, / Atunci ea vine asemeni, / Printre stâncile de cremeni, / Lângă lacul de smarald / Unde zânele se scald'. // CÂNTĂREȚUL ORB (cântă): Și deși în noaptea toată / Peste vârfuri luna tace, / Arătarea-i luminată / Umbră pe pământ nu face. / Și deși în lac înoată, / Totuși valul nu se taie. Se cufundă-n unda toată / Neclintind unda bălaie / Ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în lumea lor; la așa împărăție nu de oșteni mulți, ci de oșteni vrednici are măria sa trebuință. PÂRJOL: Numaidecât mă-ntorc la ziduri și-i pun la șmotru, să mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață-i să se scalde, să nu mai lase-n urma lor dâră, cum lasă jivinele urât mirositoare. Oșteanul cată să fie sprinten, dichisit și plăcut celor din jur, că de asta-i fala țării. PÂRJOL (își aranjează din nou ținuta, își răsucește mustața): Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]