432 matches
-
câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Thomas (compoziție). A fost profesor de canto la Conservatorul din București și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
fugă. Acesta scăpase câteva clipe mai devreme din mâinile oamenilor lui Farquaad, care, la vederea căpcăunului, dau bir cu fugiții. Drept recunostință și mai ales de frica soldaților și respectiv a țărăncii care vroise să îl vândă, Măgărușul se ține scai de noul protector, spre disperarea singuraticului și tăcutului Shrek. În seara aceleiași zile, Shrek se trezește invadat de sute de alte creaturi de basm, toate căutând refugiul în mlaștina căpcăunului. Pentru a-și recăpăta liniștea cât mai repede, Shrek pornește
Shrek () [Corola-website/Science/307452_a_308781]
-
numite valecule, sub care se găsesc canale secretoare (cu uleiuri eterice, rezine etc), ceea ce face ca majoritatea speciilor din această familie să aibă miros caracteristic, fiind utilizate de multe ori în scopuri medicinale, ca aromatice sau condimentare. Eryngium campestre L. (scaiul dracului) are toate frunzele spinos divizate. Rizomii, datorită substanțelor active pe care le conțin, au acțiune diuretică, fiind utilizați în calculoză renală și vezicală, și pentru efectul lor colagog . Crește în pajiști, locuri ruderale, din stepă pînă оn etajul colinar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Rabarbă (Română, DEX) Riborasta (din limba dacilor) se traduce de regulă prin cuvântul brusture. Dar, printre multele identități ale brusturelui este și rabarba sălbatică 2) Caropithla, Karopithla ( Dac) și denumire populară petală. 3) Skiare (din limba dacilor se traduce prin scai - genul Dipsacus) și Scai (Româna, DEX) Cuvântul "scai" - genul Dipsacus - este inclus de Sorin Paliga in Lexiconul elementelor autohtone (traco-dace) Cele 78 de nume dace de plante, împreună cu numele de persoane și cu denumirile geografice transmise documentar sau epigrafic, sunt
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
din limba dacilor) se traduce de regulă prin cuvântul brusture. Dar, printre multele identități ale brusturelui este și rabarba sălbatică 2) Caropithla, Karopithla ( Dac) și denumire populară petală. 3) Skiare (din limba dacilor se traduce prin scai - genul Dipsacus) și Scai (Româna, DEX) Cuvântul "scai" - genul Dipsacus - este inclus de Sorin Paliga in Lexiconul elementelor autohtone (traco-dace) Cele 78 de nume dace de plante, împreună cu numele de persoane și cu denumirile geografice transmise documentar sau epigrafic, sunt desigur în continuare obiectul
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
traduce de regulă prin cuvântul brusture. Dar, printre multele identități ale brusturelui este și rabarba sălbatică 2) Caropithla, Karopithla ( Dac) și denumire populară petală. 3) Skiare (din limba dacilor se traduce prin scai - genul Dipsacus) și Scai (Româna, DEX) Cuvântul "scai" - genul Dipsacus - este inclus de Sorin Paliga in Lexiconul elementelor autohtone (traco-dace) Cele 78 de nume dace de plante, împreună cu numele de persoane și cu denumirile geografice transmise documentar sau epigrafic, sunt desigur în continuare obiectul de studiu al lingviștilor
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
an, Sfinx a înregistrat discul EP "Coborîse primăvara", unde este folosit Bibsynthesizer (aparatul era excesiv de sensibil la schimbări de temperatură, fapt care crea dificultăți în timpul concertelor); în schimb, instrumentul a fost îmbunătățit pentru albumul "Lume albă", primind porecla „Crocodilul” pentru scaiul verde cu care era acoperit. (În 1976, formația va reuși să achiziționeze un prim sintetizator Korg.) În continuare, sunt prezentate piesele de pe disc, fiind notat aportul muzicienilor la fiecare în parte (instrumentație și voci), numele compozitorilor și cele ale autorilor
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele românești, ceea ce determină
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
din “Snoave cu măști“ (în limba japoneză, pentru turneul din Japonia, 170 zile) 1987 Regia și rol în “Cenușăreasa“, pentru turneul din Japonia, 120 de zile 1988 Regia “Trei gemeni venețieni“, Teatrul Valah din Giurgiu; Regia și rolul Generalului din “Scaiul“, Teatrul de Comedie 1989 Regia „Hoțul sentimental” de Tudor Popescu, T.E.S. 1990 Înființarea Teatrului Excelsior; Regia și rolul principal, Tatăl, în „ Nu treziți un copil care visează” de E. Ionesco; Regia „Celimare-le bien aime” Teatrul L. S. Bulandra; Rolul principal
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
C. Nottara. „Maiorul” din „Jocul de-a vacanță”, film TVR 1994 Fouche din „Supeul” de Brissville, Teatrul Odeon 1995 Rolurile principale din „Acvarium” și „Trafic” de L. Calaferte 1996 Regia „Nebuniile iubirii” de Dan Tărchilă, Teatrul din Buzău 1997 Regia „Scaiul” Teatrul din Brașov 1998 Regia și rol principal din „Ah!bacalaureatul!” Teatrul din Buzău Regia și rol principal din „ Vin americanii” Teatrul C. Tănase 1999 One mân- show „Le grenier” spectacol special pentru sărbătoarea francofoniei în Bretagne. Regia la „Aladin
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
fost decorat cu Medalia de Aur. Kiyosaki părăsește Corpul de Marină în 1974 și se angajează ca vânzător de copiatoare pentru compania Xerox. In 1977, își înființează propria-i firma care produce în premieră pe piață portofelele din nylon cu scai pentru surferi. La început compania a cunoscut un oarecare succes, dar ulterior a falimentat.Creațiile sale au apărut în Runner's World,Gentleman'Quarterly,Success Magazine,Newsweek și chiar în PLayboy. La 47 de ani s-a pensionat,dar se
Robert Kiyosaki () [Corola-website/Science/305971_a_307300]
-
Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean ("Euphorbia dobrogensis"), alior ("Euphorbia cadrilateri
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
un pungaș deghizat în Moș Crăciun, aflat în mijlocul unei operațiuni ilegale. Spre deosebire de Moșii de la televizor, lui Ion nu pare să îi placă prea mult copiii. Cu toate astea, băiatul e convins că acesta este adevăratul Moș Crăciun și se ține scai de el, provocând tot felul de încurcături pe cât de periculoase, pe atât de amuzante. Până la final, Ion regăsește magia Crăciunului alături de Horațiu, iar băiatul descoperă că miracolele au, într-adevăr, loc. Ion este un altfel de Moș Crăciun. Chiar dacă la
Ho Ho Ho () [Corola-website/Science/316987_a_318316]
-
(Cnicus benedictus) este o plantă de cultură din familia Asteraceae, originară din Europa de Est, cunoscută sub mai multe denumiri populare: "iarbă amară, șofran sălbatic, scai amar". Plantă de cultură, cu tulpină dreaptă și înaltă de până la 1 m, simplă sau ramificată, acoperită cu spini, de culoare verzuie sau brun-roșiatică în partea superioară. Frunzele alterne, alungit lanceolate, cu nervuri proeminente; flori galbene tubuloase, grupate în antodii
Schinel () [Corola-website/Science/323515_a_324844]
-
cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]