1,014 matches
-
zise el, după ce ne-am instalat într-o braserie. De altfel, eram cu siguranță singurul care te asculta, mai adăugă, zâmbind ușor. Am stat o vreme fără să spunem nimic. Dincolo de ferestrele transparente ale braseriei, defilau grupuri de tineri care scandau, zbierând, victoria echipei lor și agitau drapele în culori de bâlci. — Da, te-am ascultat, dar în realitate venisem ca să-l întâlnesc pe unul dintre sponsorii filmului... Te las să ghicești cine e? — Vreunul dintre funcționarii de la Cultură, care finanțează
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sunt pertinenți membrii ansamblului; dacă enunțul este continuat, termenii coreferenți (anaforici) sunt la plural, în concordanță cu substantivul la plural protestatari: b. O mulțime de protestatari au plecat spre clădirea Guvernului. Alții au decis să rămână în Piața Constituției. / Aceștia scandau diverse lozinci. Ponderea semantică a celor două nominale din sintagma pseudopartitivă colectivă este evidențiată și de acordul cliticelor pronominale: (49) a. Pe o mulțime de jurnaliștii ii-a iritat anularea conferinței de presă. - vs: b. Mulțimeai de jurnaliști aștepta orice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu depun armele. în Bulgaria, puterea lansează o violentă campanie împotriva populației turcofone și obligă circa 100000 de cetățeni să se exileze în Turcia. La Praga, disidentul Vaclav Havel este arestat, în ianuarie 1989, iar prietenii săi îi cer eliberarea scandând numele lui Gorbaciov. Reacția cea mai brutală are loc în China: pe fondul vizitei de pe 16 mai 1989 a lui Gorbaciov, venit la Beijing pentru a pecetlui reconcilierea cu fratele învrăjbit, după treizeci de ani de conflict chino-sovietic*, tineretul*, și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înainte de căderea Zidului Berlinului. între 1939 și 1945; Hitler jucase și el cartea eliberării naționale, susținând, când ofițeri egipteni ca Nasser, când mișcarea tunisiană a lui Habib Burghiba; iar comunistul Henri Curiel își amintea cu spaimă de mulțimile egiptene care scandau numele lui Rommel în momentul când Afrika Korps se apropia, în 1942, de Cairo. După 1945, comuniștii prosovietici au de înfruntat concurența troțkiștilor care, ostili patriotismului din Europa, înțeleg să manifeste o solidaritate activă cu curentele care revendicau o identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dosarul cuiva pe spesele statului, numai dacă acel cineva prezintă un oarecare interes, dacă contează sau poate conta într-o anumită combinație!). Pe scurt: scriitorul s-a bucurat de respect și apreciere în cadrul societății. Anul 1989 a făcut să fie scandat sloganul „scriitorii și poporul”, slogan care reflecta întocmai relația existentă la acea oră intre majoritatea scriitorilor și populația vorbitoare de limbă română din Basarabia. Atunci s-a atins cota de sus a admirației manifestată public față de scriitori, admirație pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fără coperte. Doar el poate mântui omenirea de forțele dezagregării care anticipă surmenajul materiei în întregul ei. Povestea Marelui Brigand ascultă de legile interne ale unei vaste construcții poematice, de ritmurile și tensiunile disputei pe viață și pe moarte ce scandează ultimele clipe ale grefierului și ale urbei din Abraxa. Ca un luctuos epitaf, vorba autorului, în care victima și grefierul s-au reîntrupat. Dovadă acest excepțional roman care alături de "Simion Liftnicul" (2001), și "Christina Domestica și Vânătorii de suflete" (2006
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
peisajului de vară ,,nici prea cald, nici prea răcoare; de vânt, nici suflare; pe câmp, așa liniște de toate patru părțile, că se putea auzi cum țârâiau și forfoteau gângăniile’’, devine cavalcadă, nu își schimbă coloritul și nici tonul. Povestirea, scandată pe alocuri, contribuie la impresia de incantație luminoasă. Dialogul abundent intensifică tonalitatea generală de fantastic încărcat de familiar. Chiar și atunci când întrebările iscoditoare ale babei și răspunsurile în doi peri ale drumețului capătă înțelesuri neobișnuite, acest ton se păstrează: ,,S-
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
premiera a avut loc un eveniment care a rămas consemnat în cronică timpurilor: în momentul în care generalul Ezio a intonat Avrai tu l'Universo, resti l'Italia a me, publicul s-a ridicat în picioare și a început să scandeze: "Resti l'Italia a me!", într o atmosferă de mare avânt patriotic. În 1864 impresarul Benjamin Lumley putea consemna:” Nici una din operele lui Verdi nu s-a bucurat de un mai mare entuziasm în Italia și nu i-a adus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mrs. Quickly care vine în mare goana să-i prevină că sosește Ford. Falstaff este forțat să se ascundă în spatele unui paravan. Apare Meg care îi anunță că Ford este în drum spre casă împreună cu un grup de oameni care scandează răzbunare. Intra Ford care începe să răscolească peste tot în căutarea lui Falstaff. El cere să fie răsturnat chiar și conținutul unui cufăr cu lenjerie. În timp ce Ford își extinde căutările afară din cameră, femeile îl obligă pe Șir John să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tristețe, izolare, exil din mijlocul vieții - ceva nenumit care subminează și ucide visurile. În Acorduri de toamnă, cu imagini realizate în sens plastic, fundalul e tot dramatic: „apusul se zbate-n văpăi”, „se stinge”, în timp ce „în hohote vântul de toamnă scandează/ Poema lui tristă” „și plânge mimoza și plâng trandafirii”. Ezitant și fără un timbru adecvat, intervin când și când note mai optimiste: „cu sete sorb visele curate”, „vreau în versu-mi să-nchid lumina vieții”, „să nu rămână după noi decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
modulele ce aduc în oameni falii de Carpați! defileul Mureșul cu luciul apei la 7-8 metri, a încetinit, intră în dialog cu pescarii, cu ce dai? km 195 numele stației șters de personalul de Brașov, ne aștepta, nori de vară, scandăm: Ochiul unui Miel gigantic umflă lîna Lui pe cer! ochiul Lui! carieră de piatră, biserica pe modelul Sfintei Sofia, dar cu brîu de piatră relief cenușiu, curățenie de desen de fetiță, cum de se lasă călătorită această țară de vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Roșii>>al cărui autor sunteți (...) când noi în anii ’50 nici nu aveam ce mânca și cu ce ne îmbrăca, alții își afișează ostentativ pe la televizor nostalgia după perioada când erau pionieri și erau scoși în turmă ca animalele să scandeze osanale marilor criminali ai perioadei comuniste. Ați spus în finalul articolului că cine mai are povești asemănătoare, să vi le împărtășească în scris sau verbal pentru a fi publicate. (...) Suferințele nu mi s-au curmat nici astăzi deoarece nici după
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
legat de anumite informații pe care i le transmitea. De pildă, că gurile de metrou erau preluate de GP (gărzi patriotice). La 10.30, pe 22 decembrie, este trecut că în Pantelimon, Muncii, Socului, Cățelu grupuri imense de la 23 August scandează. M. M.: Da. Erau informațiile pe care eu i le dădeam, iar el le transmitea mai departe. S. B.: Și generalul și le nota acolo. Într-adevăr, îmi aduc aminte că pe 22 decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
se arătă printr-o spărtură de nori, sus, în dreaptul amiezii. Clopotul de la Mitropolie bătu de 12 ori la rând. Dinspre gară, spre Piața Unirii, urcau coloane nesfârșite de oameni... bărbăți, femei, cu drapele roșii, inscripționate cu secera și ciocanul, scandând din toate puterile... „ Stalin! .. Stalin!.. Stalin..!”..iar, câte un agitator, mai tare de gură, dădea tonul.. „ Trăiască tovarășul Stalin eliberatorul țării noastre !”, coloana ovaționa din tot sufletul... „ Uraa !.. Uraaa..!. ovațiile păreau nesfârșite.. Stăteai profund uimit și te întrebai.. „.. În această
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din tot plămânul. „ Huooo !.. Huooo !”, o explozie de huiduieli izbucni din pieptul mulțimii. ”Jos spionul... jos Maniu !.. Huooo !.. Huooo..!”. Piața fierbea... dădu în clocot de ură... O ură care creștea tot mai tare de la o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii... cri-mi-na-lii !, scanda piața într-un glas. Tră-dă-to-rii !.. La moarte... la moarte !.. Hoții.. hoții !” ocări și batjocuri de tot felul ieșite din gura mulțimii, se încrucișau, brăzdând văzduhul ca niște sulițe. „ Tovarăși !.. Dragi tovarăși !.. încearcă să potolească furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga „.. Huooo... huooo !.. vânzătorii, huoo la moarte cu ei..!”, văzduhul vuia, supraîncărcat, gata să se prăbușească asupra pieții... asupra mulțimii. Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că după el se iau și ceilalți..!, Pen’ că să știi di la mini, măi... gunoi la gunoi trage !”. Își trase căciula pe ochi și amândoi se pierdură în mulțime. „ - Sta-lin și poporul rus li-ber-tate ne-au a dus..!”, se scanda în piața în delir, pentru „marele conducător”. Prin minte îmi trecură la întâmplare niște versuri.. „...Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug in gâtul tău: E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
național (luat cu împrumut de la Școala Normală la plecare, căci nu aveam alte haine). Reacția mea, cum că nu cunosc replicile la cântările preotului, n-a avut efect ... mai ales că devenisem "cineva" cu o zi înainte ... încât toți au scandat ... Barbu, Barbu. Iată-mă și dascăl. Nu exagerez când spun că, deși ad-hoc, a fost o acțiune reușită. Pelerina albastră pe care o luasem tot de la școală pentru caz de ploaie, pusă pe umerii popii și cădelnița înjghebată dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
binefacerile unui veritabil climat de exigență și de cultură poetică. Batjocura lui G. Mărgărit avea virtuți tonifiante, purificatoare, dar trebuia un mare instinct ca să înțelegi asta, să nu te dai bătut, să știi să suporți. Din cuvintele neplăcute la adresa interlocutorului, scandate într-un fel inimitabil, cu ajutorul unei voci metalice, ambiția celui vrednic să asculte și să suporte ieșea, în chip paradoxal, consolidată. Propozițiile negative ale mentorului erau veritabilul botez al focului pentru cel ce voia să devină scriitor. El înțelegea ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Profitând de excursie, am preferat, împreună cu alți doi colegi, să-l vizităm pe Labiș. L-am găsit consemnat într-un dormitor în care se afla și prozatorul Ștefan Luca. Colegii de la școala de literatură plecaseră în oraș, doar unul singur scanda pe coridor, cu glas tare, versuri latinești. Am rămas cu Labiș până seara, când trenul pleca spre Iași. Ca să-l familiarizeze cu temele pe care urma să le ilustreze în versuri, filiala din Iași îl trimitea pe Labiș în „documentare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
primiți de regele George al VI-lea, de fratele regelui, Ducele de Gloucester, șeful guvernului, Neville Chamberlain, și alți înalți demnitari ai Marii Britanii. S-a trecut în revistă compania de onoare, s-a cântat Imnul regal român, iar mulțimea a scandat în limba română Trăiască Regele, Trăiască România. De la gara Victoria s-a plecat spre Palatul Buckingham în șase trăsuri. În primul landou al Curții Regale, tras de patru cai albi, au luat loc cei doi regi, Carol și George. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în țară pe la Arad. La ora 1230, a ajuns la București în gara Mogoșoaia. Din tren coboară Carol nn.) „voios și râzător, urmat de Marele Voevod Mihai de Alba Iulia și de d. Ernest Urdăreanu”. Fanfara intonează Imnul regal. Mulțimea scandează urări de bun venit. Suveranul salută mulțimea, gustă pâinea și sarea oferită pe o tavă de aur de primarul general al Capitalei, se întreține cu membrii guvernului și alți înalți demnitari, cu membrii Corpului diplomatic, trece în revistă Compania de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
noastre. Să cadă în genunchi, spuneau ei scandalizați. Ai noștri s-au spetit alergând să dea patruzeci cincizeci de goluri, iar ei, puturoșii, n-au fost în stare nici de golul de onoare. Să cadă în genunchi, altfel îl linșăm! scandau aprins cei din tribune. Golanule! am dat banii degeaba, uite ce meci am văzut!... Hai, Nea Peniță, trage odată! se rugau copiii din tribune. Că se face noapte. Nu vezi că soarele a apus? Antrenorul își scutură capul de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
știi cum să te porți cu oamenii. Bine că știi tu, ordinarule! De ce mă faci ordinar? Ți-am spus n-am băut. Mi-a dat misitul. A făcut o afacere bună și a plătit el... Tot eu rezolv, tot eu! scanda clătinându-și capul aplecat spre pantofii din picioare. N-ai știut cum să te porți cu oamenii, i-ai respins... Ești o respingătoare, de asta n-ai câștigat în viață... Ce să câștig, holercă de la un misit?! răbufni mătușa. Casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]