733 matches
-
prin Dumitru Gheorghieș directiva de la 'comitetul' lui Țurcanu de a pregăti 'sărbătorirea' zilelor de Paști 'cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri', motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în Zarca Gherlei, deși nu îi cunoștea traseul în demascări. Bănuia după îmbrăcăminte că face parte dintre oamenii lui Țurcanu, dar îl descrie ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
povestește viața unei familii de la marginea Bucureștiului, în anul de dinaintea Revoluției. Scenariul (scris de regizor împreună cu Andreea Vălean) are în centru doi frați : adolescenta Eva (Petre) și copilul Lalalilu (Timotei Duma). în casă, revolta împotriva lui Ceaușescu se rezumă la scenetele comice în care tatăl (Mircea Diaconu) îl imită pe acesta, iar restul familiei se face că-l bate. La școală, Eva se vede cu fiul unui securist, care, într un gest premonitor, doboară bustul de ghips al dictatorului : băiatul este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu recensământul, acesta este adevărul” ! „...Acum sunt iar în pâinea mea. Adică la catedră. Dar orele nu prea sunt ore. Nu știu cum se întâmplă, dar întotdeauna trebuie să intervină ceva. Acum este Festivalul pioneresc și mai mult se fac drumuri și scenete decât ceea ce trebuie. Apoi vine Olimpiada. Elevii lipsesc, clasa se aerisește, eu rămân cu băncile. Așa, de pildă, s-a întâmplat în clasă la simpaticul Veconi. După ce, doar șase au mai rămas pe loc, Veconi s-a gândit să mă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ale lor, ce sunt? Nimic alt, iubiților, decât limbajul cifrat cu care cei isteți se înțeleg între ei sub nasul proștilor.” Revista a adunat în jurul ei o seamă de „specialiști” ai genului, care au colaborat permanent cu versuri satirice, schițe, scenete, parodii, fabule, panseuri, epigrame, anecdote. Multe texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al. Negrea, Sărmanul Klopstock. Deși sporadic, pot fi întâlnite scenete de Tudor Mușatescu. Deloc rare și destul de felurite sunt, în schimb, traducerile din autori străini, selecția vădind pricepere și gust. Se publică proză de A.P. Cehov, E. A. Poe, Mark Twain, Georges Courteline, Massimo Bontempelli, Jerome K. Jerome, Arcadii Avercenko, Alphonse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
înfrumusețat să credem că totul i-ar fi mers mereu bine și ar mirosi a hagiografie prefabricată dacă nu ne-am gândi și la momentele mai puțin fericite. Va povesti, tot cu acea vervă umoristică specifică populației venețiene, multe alte scenete mai puțin sclipitoare. Ca atunci când i s-a aruncat în față caietul unde se înregistrau intrările bolnavilor, diagnosticele și evoluția bolilor. E cunoscută de fapt și grafia indescifrabilă a lui Calabria, care s-a accentuat odată cu trecerea anilor, până într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
filme, București, 1942; Teatru la domiciliu, București, 1944; Doresc ca micile mele rândulețe..., București, 1945; ed. îngr. Bogdan Mușatescu, pref. Florica Ichim, București, 2003; Papagalul în colivia lui, București, 1945; Teatru, I, București, 1945; Sfântul Gogu, București, 1950; Cuplete și scenete umoristice, București, 1952; Banii lui Celibidache, București, 1952; Târâie-brâu, București, 1954; Zvoniștii, București, 1956; Teatru, postfață M. Vasiliu, București, 1958; Unchiul Temistocle, București, 1966; Motanul încălțat, București, 1966; De-ale lui Păcală, București, 1966; Geamandura, București, 1968; Scrieri, I-IX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
pavilionul Recreația mică. E dificil de abordat, ca prozator, un asemenea gen literar? Un noroc fabulos, întâlnirea cu Octav Pancu-Iași, director al emisiunilor radio pentru copii, m-a pus în contact cu comanda adevărată, adică urgentă și bine plătită: skech, scenetă, reportaj. Eram profesor deci avizat; eram sărac deci motivat. Testul a reușit... În mai puțin de un an făceam translația spre revistele pentru copii, editorial apoi, și după vagi tentative adulterine (vezi Un Gulliver în Țara Chiticilor) am rămas încheiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
al II-lea, au fost cumpărate niște rable de avioane de la italieni și francezi, unele dintre ele neridicându-se niciodata de la sol. Pentru întreținerea lor s-au comandat piese de schimb la valori imense. Afacerea a fost pusă într-o scenetă comică în care se vorbea despre o notă de comandă care conținea, printre altele, și 300 de belerege, care au fost aprobate de multe capete. Acestea, să nu pară neștiutoare sau poate din prea multă slugărnicie, nu au întrebat pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
săși zică și paternalist, deși asta face, dă la toți, în dreapta și în stânga, bani împrumutați, folosiți pentru consum și, implicit, pentru obținerea voturilor, ca să nu se zică că nu păstrăm și noi ceva de la Roma antică. Vă mai amintiți de sceneta lui Bibanu (Dumnezeu să-l odihnească) cu „Milogul S.A.” privatizat pe o societate de cerșit ? Dom’le, acela era unul singur, da’vezi că, între timp, a devenit o societate națională, un trust de dimensiuni continentale, iar Domnu’Mielu care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
există pe lume o idee, fie oricât de trăsnită, care repetată insistent, prin mass-media, cotropindu-ți până și intimitatea, să nu prindă. Pe acest principiu funcționează propaganda, care până la urma-urmei, este o împrăștiere de știri false. Vă mai amintiți de sceneta aceea hazlie, cu care poetul care vrea cu orice preț să-și lanseze pastelul? „Versurile” sunt prea valoroase ca să nu le fi ținut minte din prima audiție: „Danga-langa! Danga-langa!” Sună-n asfințit talanga Și de la pășune, iaca, Tacticoasă vine vaca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mari, comisionul gras, apoi au urmat afacerile cu piesele de schimb, cu deplasările, cu tot tacâmul de prăduire a banului public. În legătură cu afacerea cu avioanele de luptă și cu piesele de schimb s-a scris și s-a jucat o scenetă în care erau demascate hoția, prostia, incompetența, indiferența din perioada interbelică. Pe o foaie de comandă scria negru pe alb, între piesele necesare pentru avioanele achiziționate, 300 belerege. Foaia de comandă a fost aprobată de multe capete care, pentru a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
politice”, „Mozaic”, „Ancheta”, „Păreri libere”, „De la românii de peste hotare”, „Săptămâna”, „Literatură”. Se publică versuri de Aron Cotruș (Tristia), G. Rotică, Maria Savul, A. Agapus, Gh. Savul și proză de Constantin Cehan și Horia Petra-Petrescu. Este reprodusă schița Amfora din volumul Scenete și fantezii de E. Lovinescu. Articolul de fond e semnat, de obicei, de A. D. Xenopol. T. mai conține o recenzie a lui E. Lovinescu la Istoria partidelor politice din România de A. D. Xenopol, un articol despre Mihai Eminescu și altul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
jucat pe scenele bucureștene (Un cap romantic, La sânul mamei, 1875). Piesele Post scriptum, Copila schimbă dinții, Cireșica în închisoare sunt prelucrări. Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
cuvinte de laudă pentru cei implicați. Cazul bătrânei violate. Imi amintesc și de o situație mai comică la care am asistat.Intr-o zi, am mers la miliție pentru rezolvarea unor probleme pe linie de serviciu și am văzut o scenetă hazlie de tot. Se executa recunoașterea din grup al unui violator, un băiat tânăr de vre-o 18-20 de ani , care abuzase de o bătrână, în jur de 70 de ani. La cercetarea cazului participa, pe lângă echipa de milițieni, procurorul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
responsabil în 1938 și 1939, precum și la numeroase calendare transilvănene. A semnat și Petru O. Orlățeanu. D. s-a vrut dascăl nu numai pentru copii, ci mai ales pentru adulți, lor fiindu-le destinată aproape întreaga sa literatură (schițe, nuvele, scenete, piese de teatru etc.), în totalitate inspirată din lumea satului transilvănean. Popularitatea sa, fără egal în lumea rurală, s-a datorat îndeosebi ideilor vehiculate de acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
în toate locurile publice din orașe, vizitatorii sunt antrenați în tot felul de activități, de la cele cultural-artistice, la cele pur distractive, manifestări bogate și variate pentru toate gusturile, precum spectacole de operă în stil local, proiecții de filme, dansuri tradiționale, scenete etc. Posturile de televiziune transmit o selecție bogată de programe artistice speciale, pentru toate vârstele. Sărbătoarea Primăverii în China (Foto: Wang Zhi) Atât în orașe, cât și la sate, oamenii pun la uși și la porți mesaje care conțin perechi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
brăzdate de sărăcie, oameni de la țară, amestecați cu smardoiași de stadion. HotNews.ro, Gândul și chiar Realitatea TV au demonstrat, ieri, prin reportaje incognito, că primarii PSD s-au mobilizat masiv, la ordin, și au distribuit armate de figuranți în sceneta Revoluția eșuată, jucată la București, pe 27 octombrie 2010, cu ocazia votării moțiunii de cenzură împotriva guvernului Boc. Mici trucaje, efecte speciale: oamenii aduși de partid primesc vestoane sindicale, astfel încât imaginile de la televizor să arate o mulțime de sindicaliști. Câțiva
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
anunța o nouă evadare. Vizitaseră mănăstiri, case memoriale, muzee, urcaseră pe munte, învățătoarea dovedind un har deosebit în a face obiect de studiu din orice colțișor. Serbările însă erau cele mai reușite. La sfârșitul clasei I pregăti cu elevii o scenetă. Fetițele reprezentau câte o țară de pe glob, băieții întruchipau străjerii care le apărau. Serbarea se ținu la Casa Pionierilor și se adună în sala neîncăpătoare întreaga școală. Foială mare, aglomerație de părinți, frați, surori, bunici, vecini, prieteni, îngrămădiți câte doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
are rochia prea lungă. Pare un om de zăpadă care a început să se topească. Coronița din flori a Dorinei a alunecat, dar fetița nu are curajul s-o ridice. Stă cu ea căzută peste ochi ca la Baba-oarba. Textul scenetei este reușit, spectatorii sunt fascinați. România este ultima care vorbește. Luana declamă tare, clar, trăiește fiecare cuvânt. Ea joacă teatru și o face bine. Învățătoarea și Sanda, copleșită de emoție undeva pe un scaun, sunt impresionate. Luana sfârșește monologul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
martie 1899, iar ultimul la 3 aprilie 1899. Directorul și, probabil, proprietarul semna De la Beiu. De altfel, toate colaborările din acest periodic sunt semnate cu pseudonime, dintre care unele cunoscute. Astfel, George Ranetti, sub pseudonimul Cyrano, publica în mod curent scenete și versuri. Iscălind Bel-Ami, V. Scânteie tipărește schițe umoristice facile pe tema infidelității feminine, câteodată și versuri. O țintă predilectă este simbolismul. În Literatura noastră Rodolphe ironizează „Literatorul” și ortografia lui, iar Supărarea poetului, semnată Răstoacă, este o parodiere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289529_a_290858]
-
românul face haz de necaz. Facem la fel și noi, cu speranța că vom izbuti să aducem o rază de bună dispoziție în sufletul cititorilor noștri.” Publicația reușește, într-adevăr, să-și atingă scopul, făcând să apară numeroase versuri, proze, scenete, anecdote, parodii și caricaturi de bună calitate. Foarte acide sunt, de pildă, satirele antifasciste în versuri ale lui Ștefan Baciu și ale lui Grigore Cumpănașu, ca și ale unor autori ce se ascund sub pseudonime precum Ivan Turbincă sau Don
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
disting parodiile după I. Minulescu semnate Vic.Tor. Notabilă este, de asemenea, colaborarea unor prozatori consacrați ca Gh. Brăescu (cu schițele Când e să fie, Pălăria, Milionarii, Legea chiriilor) și Tudor Mușatescu (Columb, Poveste chinezească), aceștia fiind prezenți și cu scenete (Cocoșul, respectiv Duplex). La rubrica „Humor vechi românesc” sunt reproduse texte de B.P. Hasdeu, G. Topîrceanu, Dimitrie Anghel și St.O. Iosif, iar la cea foarte bogată de „Humor străin”, se întâlnesc traduceri din A.P. Cehov, Mark Twain, Georges Courteline
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
masă există un coș cu fructe care se culeg toamna. Unii dintre elevi sunt îmbrăcați în costume naționale, iar alții sunt costumați potrivit rolului pe care îl interpretează. În săptămâna anterioară elevii au primit sarcina să caute poezii, ghicitori, mici scenete tematice și texte al căror conținut se referă la anotimpul toamna. Scenariul lecției este gândit ca o poveste în care Toamna a fost sechestrată de un împărat căruia nu-I plăcea acest anotimp. El pusese o vrăjitoare să facă să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
acest anotimp orientându - vă după imaginile prezentate. - De ce credeți ca se întâmplă așa? Interacțiune dialogată Se anunță subiectul lecției și se intuiesc materialele existente pe mesele elevilor precum și unele dintre obiective: -vor dezleaga ghicitori; - vor reda conținutul unor poezii, texte, scenete și cântece de toamnă pe care le-au căutat și citit anterior; - vor realiza lucrări plastice, colaje cu tematica propusă, activități gospodărești; - vor evalua lucrările obținute de ei și de către colegi; - vor complecta fișerebus pentru a descoperi titlul potrivit acestei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]