1,514 matches
-
Silviu Purcărete. Spiritul ludic, atmosfera și tensiunea intimităților, a tainelor, a pedepsei, bucuria mărturisirii iubirii au parte de o punere în pagină plină de anvergură și subtilitate din partea regizorului și de un impact vizual extrem de puternic. Decorurile, costumele și machiajul scenografului Helmuth Sturmer amplifică, într-o concepție tulburătoare, jocul cu travestiul, povestesc într-un limbaj amplu, luxuriant despre aristocrație și despre norme, despre forța unui costum, despre bogățiile detaliului, despre accesorii - peruci, bijuterii - despre spiritul unor convenții ale timpului și nu
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
poate să fie și o cameră de anchetă, și sufrageria apartamentului în care locuiește Mugur Călinescu împreună cu mama lui, și sala din liceul A.T.Laurian unde este pus la zid „Elevul” - însoțiți de accentele light design-ului pe care scenograful Andu Dumitrescu le pune în cheia montării, actorii își schimbă nu doar stările, tipurile de limbaj, tonalitățile, ci și expresia corpului. Care începe să vorbească, dincolo de cuvinte. Care poartă vina nerostită. Sau povara izolării. Atenția coregrafului Florin Fieroiu la fiecare
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
a dat pe Pintilie în imagini. O recuperare fără de care nu aș fi întreagă. Fotografiile pe care le-am văzut mi l-au întipărit pe retină, foarte personal și foarte subiectiv, pe Lucian Pintilie. Radu Boruzescu și Miruna Boruzescu, doi scenografi mari, doi artiști parcă inepuizabili, care i-au însoțit pe marii regizori aici și pretutindeni. Tandrețea lui Radu Boruzescu poposește în fiecare poveste-imagine-spectacol. De teatru sau de operă. Văd, împreună cu el, scene întregi din Pescărușul și variantele lui puse în
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
cerul singurătăților. Rigoare și bucurie. Un exercitiu superb al actorilor de primă mînă din trupa acestui teatru. Un spectacol cît un zîmbet al lui Gellu Naum. Un traseu esențializat pe Insula lui, ghidat cu har de Ada Mîlea, asistată de scenograful Valentin Codoiu și de actorii minunați Anca Hanu, Cătălin Herlo, Irina Wintze, Ramona Dumitrean, Miron Maxim, Adrian Cucu, Cristian Grosu, Adriana Băilescu, Romina Merei, Silvius Iorga, Cristian Rigman. Și de sunetele inventate și ordonate de Ada Mîlea. O muzică-poem-însoțitor-operă rock
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
a decis să monteze în ritm susținut spectacole și în România. Subliniez: și în România, deoarece marele regizor e unul din puținii creatori români a cărui carieră se desfășoară preponderent în afara granițelor. Au mai existat exemple de artiști (scriitori, regizori, scenografi, balerini, pictori etc.) care s-au întors în țară după 1990. Dar, în mod straniu, majoritatea lor „au rupt-o cu Occidentul” (ca să parodiez o formulă a lui Truman Capote). Mai mult de-atât, și-au luat o distanță critică
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]
-
De data aceasta, decorul și costumele sunt vii, multicrome, nu ne-am axat pe simboluri, ci pe imagini care să se imprime în memoria proaspătă a copiilor, iar ca să fac asta a trebuit să... dau în mintea lor“, a mărturisit scenograful Emil Grama. Cel mai nou spectacol al Teatrului Merlin îi va avea în distribuție pe Maria Kristofoletti, Octavia Vlad, Diana Boboc, Adrian Balint, Ion Marcu, Mariana Ivașcu, Luana Uncruțiu, Laurențiu Fodor și Cristina Visnyei. Aceasta din urmă e nouă în
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
plăcută publicului nostru“, a spus maestrul Corneliu Murgu, directorul Operei Naționale Române. Timișoara Muzicală XXX se va deschide miercuri, 21 septembrie, la ora 18, cu premiera spectacolului cu opera „Aida“ de Giuseppe Verdi, montare a echipei bulgare: regizor Ognian Draganoff, scenograf Boris Stoynov; costume Petkova Stoynova, coregrafia Constantin Kostiukov. Tot din Bulgaria vine, pentru premieră, dirijorul Yvaylo Krinchev. În distribuție, Octavian Vlaicu, Lucia Papa, Carmen Gurban, Camen Cianev, Sorin Drăniceanu, Dan Patacă, Giorgio Nemeti, Nicoleta Colceiar. Vor urma apoi „Carmen“ de
Agenda2005-36-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284155_a_285484]
-
o miniexpoziție cu portrete de celebrități bănățene care-i trezesc amintiri dragi Într-un spațiu inedit de creație, veșnica neliniște a artistului, frământările și căutările sale l-au purtat mereu spre orizonturi noi de inspirație. Pictorul timișorean Dumitru Popescu, apreciat scenograf al Operei Române, reîntorcându-se la sine însuși, la valențele unui artist plastic complex, a cucerit prin originalitate acasă și a făcut-o de curând și peste hotare: cu 40 de lucrări într-o expoziție în Franța. Iarna, în drum
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
materie, i-a salvat spectacolul. Expertiza de specialitate i-a dat undă verde - avizul favorabil pentru premieră și toate spectacolele care au urmat cu opera „Boris Godunov”. Aplauzele melomanilor i s-au adresat deopotrivă celui care de atunci devenise artistul scenograf Dumitru Popescu, râvnit de-acum și de alte teatre din oraș și nu numai... Semnase pentru o stagiune scenografia pretențioasă la spectacolul „Carmina Burana” de Carl Orff, muzicianul însuși fiind un novator în teatrul liric european. Popescu începuse atunci o
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
care a lucrat pentru spectacolul „Cosi fan tutte” de Mozart. Realizase și montase un decor cu elemente rococo pe un cadru fix, de pe care se schimbau doar componentele după mersul spectacolului. Era în 1972, anul care-l consacrase ca artist scenograf modern cu renume în țară, cu o concepție artistică viguroasă. Pe lângă scenografie pregătea și costumele de scenă. Bași-baritoni zvelți și tenori voluminoși Avea de furcă adesea cu îmbrăcămintea pentru soliști și coriști. „Erau și costumele lucrări de artă”, îmi spune
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
și operă”. „Nu era ușor, pentru că tenorii de regulă sunt grași, iar bașii și baritonii, zvelți”, o constatare făcută ani de-a rândul pe multe scene lirice din țară. A mai văzut în cariera sa, nu de puține ori, pictori scenografi cărora nu le încăpea decorul pe ușă și uneori nici chiar în scenă. „Sunt clipe dintre cele mai stresante, unele hazlii. E ca un fel de râsu-plânsu”, spune el, rememorând momente „de-ți venea să le plângi de milă”. Își
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
Dolgozó Nő”, a Filialei Uniunii Scriitorilor din România și a Premiului de Excelență pe anul 1997. În prezent, este colaboratoare la săptămânalul „Agenda”, la revista literară și cotidianul de limbă maghiară „Irodalmi Jelen”, respectiv „Nyugati Jelen”. Cuvinte despre artist Pictorul scenograf Dumitru Popescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, s-a născut în localitatea Cosâmbești de lângă Slobozia, în județul Ialomița. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Capitală. În 1967 vine la Opera Română din Timișoara, care devine marea
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
R.) Societarii T.N.T. Joi seara a avut loc ceremonia de acordare a primelor titluri de Societar și Societar de Onoare al Teatrului Național Timișoara. „Distincția onorifică a fost acordată unora dintre cele mai importante figuri teatrale timișorene, actori, regizori și scenografi care și-au închinat viața și talentul acestei scene“, a precizat directoarea Lucia Nicoară. T.N.T. are acum 16 societari. ( S. P.)
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
sunt cetățenii de onoare ai acestui teatru și, în aceeași măsură, ai orașului, ai comunității căreia acest teatru i se dedică. Acest titlu de societar este felul nostru de a le mulțumi și de a le spune că sunt actori, scenografi, regizori pe viață ai Teatrului Național Timișoara“, ne-a declarat doamna Lucia Nicoară, director al T.N.T. și inițiatoare a evenimentului. Oglinzile din holul Teatrului Național poartă-n apele lor chipuri, umbre, mistere alcătuind o istorie plină de patimi, de momente
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
memoria teatrului timișorean cu roluri ca Zița din «O noapte furtunoasă» de I.L. Caragiale, Catherine în «Opt femei» de R. Thomas, Belisa în «Belisa și Perlimplin» după F.G. Lorca etc. “ - Codruța Popov l Emilia Jivanov: laureată UNITER pentru întreaga carieră, scenograf prolific de mare sensibilitate, „are un portofoliu impresionant. Delicatețea și sensibilitatea proprii omului și artistului Emilia Jivanov se regăsesc în decorurile uneori discrete, alteori de o amploare care dau, în mod categoric, greutate montării pe care o servesc. Are credința
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
perfecționarea artiștilor și a altor profesioniști care lucrează cu tineri, formarea unei rețele între persoanele și organizațiile active în acest program și afirmarea rolului social al artiștilor în comunitate. Prin acest program se oferă cursuri de pregătire artiștilor (actori, regizori, scenografi, muzicieni, plasticieni, fotografi) și altor profesioniști (profesori, psihologi, asistenți sociali, educatori), precum și suport pentru desfășurarea proiectelor locale și regionale realizate de către persoanele care au urmat cursuri de pregătire. A. M. P. Mașina cu jucării la sate l Activități educative pentru copii
Agenda2005-28-05-general 9 () [Corola-journal/Journalistic/283921_a_285250]
-
2004. Juriul l-a nominalizat pe actorul timișorean pentru rolul Ioachimo din spectacolul cu piesa „Regele Cymbelin“ de William Shakespeare, producție a Teatrului German din Timișoara, la secțiunea Debut; nominalizați pentru același premiu mai sunt regizorul Radu Alexandru Nica și scenograful Laszlo Wegroszta. Cea mai bună actriță într-un rol principal se va alege dintre Maia Morgenstern, Mariana Mihuț și Hilda Peter, iar titlul de cel mai bun actor și-l vor disputa Ilie Gheorghe, Răzvan Vasilescu și Zsolt Zayzon. La
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
și Alexandru Bairactaru alcătuiesc un careu savuros, secondați bine de Radu Cazan și Sorin Calotă. Fără îndoială, unul dintre cele mai limpezi spectacole ale lui Oniga, al cărui merit deosebit este, în acest caz, lucrul cu actorii, dar și cu scenograful Luminița Penișoară. Să vă mai spunem că proiecțiile lui Moga sunt nelipsite? Profesionist adevărat, acesta ar merita, poate, un concediu: vreo jumătate de stagiune.... Odată declanșată, „Revoluția teatrală“ de la Arad, în care de catifea e doar... cortina scenei, se simte
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
și nouă de ani trecuți, cum își spune adesea: Este adevărat, timpul nu există. Noi, oamenii, avem o concepție puerilă despre această dimensiune a Universului, după care se ordonează succesiunea evenimentelor.” Acesta e punctul de vedere al Domnului D., pictor scenograf, observator și martor ocular al evenimentelor. Eroii romanului sunt Bubu, Blanca și Gelu, trei copii între care se leagă o frumoasă camaraderie și care își petrec timpul liber, după orele de la școală, în Cimitirul evreiesc din Baia Mare. Cimitirul copiilor este
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
cuvântul potrivit ar fi mai degrabă sfidător... 8 Individul mă mințise: nu mă aștepta nimeni, camera era goală cum o făcuse constructorul ei, completat În eforturile creatoare de totala lipsă de gust și imaginație a decoratorilor recrutați, probabil, dintre niscai scenografi de filme S.F. concediați pentru incompetență. Stăteam lângă ușă pe cât de furios, pe atât de debusolat. Fusesem răpit - mă rog, să-mi fie de bine, sunt și lucruri mai rele pe lume. Nu vedeam Însă rostul deranjului și nici cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fr.). Pentru numele lui Dumnezeu (fr.). Ei, mă rog, chiar așa, n-o neg (fr.). Poftim (fr.). Elagabal sau Heliogabal, împărat roman desfrânat, născut în Siria, a domnit sub numele de Antoninus (218-222). Leon Nikolaevici Rosenberg (1866-1924), pictor, decorator și scenograf rus, cunoscut la Paris (sub numele de Bakst) mai ales pentru scenografia baletelor lui Diaghilev și a multor opere. Citat din Sinngedichte, III, II, 24 a poetului german Friedrich von Logan (1605-1655). FILENAME \p D:\Carti operare\Luna si doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
exemplu, spectacol pe care l-am făcut și l-am jucat cu o bucurie fără margini - și nu a scris nimic. Oina face parte din spectacolele după care nu a rămas nimic, doar o amintire, un fluturaș făcut de Moco, scenograful, și o înregistrare video tare proastă. Lui Silvestru nu i-a plăcut, n-a scris, Oina nu există. Nu cred că avea dreptate și a și fost pedepsit pentru asta, în sensul că a venit cu noi în Tunisia, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Oamenilor de Știință din România. Capitolul “Arte plastice “ cuprinde un evantai mai larg de personalități din lumea picturii, sculpturii și scenografiei.Enumerăm aici pe Steluța Nistorescu, filolog, cunoscător a șase limbi și pictoriță, pe Ioan Tolan, sculptor, pe Elena Forțu, scenograf, având peste 130 de spectacole de teatru, un serial TV și 14 filme. La acest capitol descoperim pe artistul plastic Alina Manole, pictorița și scriitoarea Victoria Fătu Nalațiu, având la activ numeroase premii, atât pe linie de pictură, dar și
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
pe alții precum: romanciera Dora Alina Romanescu născută în județul Bistrița-Năsăud, sportivul militar Traian Moldoveanu înzestrat cu darul povestitorului și iubitor de călătorii, Pamfil Bilțiu, din Baia Mare, etnolog, publicist și animator cultural, pe cunoscutul cântăreț de muzică populară Benone Sinulescu, scenograful Elena Forțu, sculptor și artist plastic, iubitoare de cunoaștere prin călătorie, și artistul plastic Sorin Spiridon Gâtu din Gherla, artist plastic a cărei operă este pătrunsă de spiritul Sfintelor Scripturi. Este unul din cei mai însemnați artiști plastici bisericești, maestro
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
participarea numeroasă ambianța unui eveniment de anvergură, nu de complezență. S-au acordat : Premiul „In Honoris” Primarului General al Capitalei Sorin Oprescu; Premii de Excelență personalităților din sfera cultural-artistică: prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, soprana Silvia Voinea, tenorul Florin Diaconescu, scenograful Viorica Petrovici, director de imagine al Operei Comice pentru Copii, actrița Stela Popescu, compozitorul Dumitru Lupu, Radu Anghel Vasilescu, directorul Palatului Național al Copiilor, Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură din Constanța, Liviu Manolache, fondator al Festivalului „Mamaia Copiilor”, Ioan
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]