1,518 matches
-
1999, Cucoș C., 1994, 1996, 1998). Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite, simultan sau succesiv, prin cele două feed-back-uri, se referă la: * obstacolele comunicării/ învățării; * personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; * gradul de adecvare al mesajului/învățării. Schematic, în prezentarea lui Mucchielli R. (1992), comunicarea apare ca în figura următoare: Sensul termenului „evaluare” îngăduie diferite conotații, în funcție de unele realități educaționale: evaluarea sistemului, evaluarea așezământului de învățământ, evaluarea programelor, evaluarea profesorilor, evaluarea studenților, etc. În același timp, fiecare teoretician
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
evaluare amândoi își regla activitatea și, astfel, și funcționalitatea sistemului. Ca urmare a celor afirmate anterior, evaluarea în educația fizică apare ca un instrument prin care se realizează măsurarea și aprecierea calității procesului de educație fizică. În continuare vom prezenta schematic, după Guide Pedagogique- Education Phisique Elementaire (1992) opțiunea noastră privind etapele demersului evaluativ în educația fizică: Relația dintre măsurare, apreciere și evaluare. Notarea. Considerăm necesar mai întâi să facem o delimitare între cei doi termeni corelativi măsurare și apreciere. Deși
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
și tacticii jocului de fotbal este afectat negativ, am încercat să optimizăm acest proces prin anularea pe cât posibil a factorilor care îl influențează negativ prin crearea și folosirea unui sistem video, numit Sistem Video Balint (SVB) pe care îl prezentăm schematic în figura următoare: Acest sistem video a fost amplasat după cum urmează: 1. aparatul video și televizorul (monitorul) - așezate pe un suport fix (ca în figura 35) în imediata apropiere a terenului pe care se desfășoară lecția practica (dacă timpul este
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
În mișcare de instincte, de nevoi și de dorințe adesea contradictorii. De aici, apar În practică probleme noi, nerezolvabile cu ajutorul simplei formule indicate mai Înainte (sau a altei formule de acest gen), formulă care este, În expresia sa abstractă, prea schematică și unilaterală pentru a fi suficientă. În același timp, maxima este valabilă, deoarece ea ne furnizează criteriul ierarhic necesar pentru a determina armonia despre care vorbeam. Dezvoltându-și facultățile și realizând, printr-un efort constant, acest echilibru care Înseamnă tocmai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
determinările acțiunii sunt Întotdeauna bilaterale și Înlănțuite, posibilitatea subzistă dintr-o parte, Întrucât persistă necesitatea corespondentă de cealaltă parte (adică datoria de a nu Împiedica) și, viceversa, un termen Își trage sensul și eficacitatea sa din celălalt termen. Acestea fiind, schematic, elementele esențiale ale conceptului de drept, se poate defini Dreptul În felul următor: coordonare obiectivă a acțiunilor posibile Între mai multe subiecte, conform unui principiu etic care le determină, excluzând Împiedicarea lor. Între cele două specii de determinări etice - cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fiind de obicei mai mari ca cele obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
fiind de obicei mai mari ca cele obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
unele repere geografice; când au apărut nume proprii care aveau o anumită Însemnătate În context, În măsura În care acest lucru a fost posibil, am Încercat să oferim elemente de identificare suplimentare. La fel am procedat și cu unele evenimente sau Întâmplări prezentate schematic de martor, dar pe care noi le-am considerat importante. La Începutul interviurilor am Încercat să sintetizăm o prezentare a martorului, motivul arestării, principalele date referitoare la detenție și locurile În care a executat pedeapsa, folosind termenul de Închisoare inclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt de-a valma gratificați cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne informeze cinstit asupra savorii și a arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care se cunoșteau între ei, își vorbeau, frecventau aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
buni: Mihai Ostran, Ilie Vasilisa, Gheghe fierarul, Gheorghe Buliga, „rotarul”, „tâmplarul”, „grăjdarii”, tineri și mai vârstnici combatanți reveniți de pe front, foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană, voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru, Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
p. 61). Orice descriere este preponderent vizuală și are trei mari calități: încetinește acțiunea; potențează efectul unei secvențe narative ulterioare; oferă textului expresivitate și un plus de autentic. Chiar dacă rareori o găsim ca atare într-un articol, descrierea e prezentă (schematic sau în detaliu) în reportaj și anchetă, ea fiind gestionată, de regulă, cinematografic: Plan general. Flash-uri pe elementele importante de decor. Focalizare pe un element cheie, considerat de către autor ca fiind important. Abordări descriptive Deși tipurile de descriere sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
consemnate operațiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Bilanțul se prezintă sub forma unui tabel care are două părți distincte: activul (partea stângă) și pasivul (partea dreaptă). Acest tabel specific în forma și conținutul său este unul dintre procedeele specifice metodei contabilității. Schematic, bilanțul se prezintă astfel. Prin diferența dintre total activ și total datorii se determină indicatorul active nete, care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. Verificabilitatea bilanțului este asigurată prin egalitatea: Activ = Pasiv. Patrimoniul oricărei entități este reflectat în bilanț
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și externă a activității de audit public intern. În continuare, vom prezenta etapele de derulare a oricărei misiuni de audit public intern, desfășurate în cadrul unei entități publice. Procedurile și documentele specifice etapei de pregătire a misiunii de audit sunt prezentate schematic în figura următoare. Sursa: Norme specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul MFP, realizate de Direcția de Audit Public Intern, p. 21. Menționăm că misiunile de audit public intern se realizează printr-o metodologie proprie, conform Normelor generale
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Determinanții politicii structurale a firmei Elaborarea politicii structurale a firmei implică analiza prealabilă a determinanților alegerii unei anumite structuri, în cadrul acestei analize delimitându-se următoarele aspecte: identificarea determinantului major al schimbării structurii, implicând analiza legăturii dintre strategie și structură; -reprezentarea schematică a determinanților care favorizează sau frânează schimbările structurale; -degajarea fundamentelor structurale ale firmei, explicarea modelului structural al acesteia; -identificarea diferitelor variabile care influențează structura firmei, gruparea acestor variabile conform raportului cu firma (interne și externe); identificarea și analiza variabilelor interne
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
și un anumit nivel “standard”. Pe plan psihologic eficientă constă În depășirea și rezolvarea contradicțiilor interne dintre solicitările obiective impuse din exterior și starea de dezvoltare psihică la care a ajuns elevul. Din această perspectivă, ea Îmbracă formă succesului școlar. Schematic, relația dintre aceste concepte s-ar putea reprezenta că În figură următoare: EFICIENTĂ PROCESULUI DE ÎNVĂTĂMÂNT Putem defini succesul școlar că exprimând gradul de adecvare dintre nivelul dezvoltării psihofizice a elevului și solicitările obiective ce i se adresează În procesul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
despre dispunerea semnelor plastice În spațiu.(plan apropiat/depărtat) Activitate independența b) fază de iluminare Se realizează formele din planul apropiat. 7.Obținerea performanței Activitate directă: Se verifică muncă independența. Se acordă calificative. Se expune o planșa cu o problemă schematica. Elevii vor compune o problemă după imaginea de pe planșa. Vor fi puși mai mulți elevi să se exprime. Se rezolvă oral, apoi la tablă și În caiete. Într-un coș sunt 36 mere. Se mută În alt coș 4 mere
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
în anonimat. În același timp, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Un exeget al fenomenului, în societatea românească de dinainte de schimbare, constată insuficiența definițiilor din marile dicționare, caracterul lor schematic (Sicoe, 1992). Încercarea sa de a descrie psihosociologia cozii, într-un registru ironic și fals „științific”, evitând pateticul, ne oferă câteva repere în analiza acestui fenomen: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a se accentua în Aerul de sub fluturi (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cartea cea mai bine primită de critică. Romanele Elvira și locotenentul (1978), Iluzia (1981), Cârtița albă (1984) și Cămașa de mire (1985), cu tentă autobiografică, sunt destul de schematice și teziste, nereușind să compenseze, prin ușurința de a povesti, lipsa de autenticitate a dramelor, rezolvate neconvingător. Eseistul, în general informat și cu apetit teoretic, abordează în Analogia suverană (1975), Creație și implicare (1976), Caligrafii critice (1977), Teme și variațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
Echivalentul acidului ascorbic E = 176/2 = 88 g. Se calculează titrul iodatului de potasiu în raport cu acidul ascorbic; mlmgascorbicacid PROBA PRACTICĂ Se cere determinarea conținutului de vitamina C din următoarele probe de analiză conform tabelului e ÎNTREBĂRI 1. Să se reprezinte schematic modul de acțiune a principalelor enzime implicate în procesul de glicogenoliză a lanțului macromolecular: 1―2―3―4―5―6 │ 7―8―9―10―11 2. Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice catalizate de lipază pentru: a. stearo-linoleo-oleina; b. palmito oleo-stearina; și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
o influență indirectă, mediată prin reprezentări, care, în condiții educative necorespunzătoare, preiau și chiar amplifică particularitățile respective cu efecte directe asupra gândirii. Reprezentările exprimă rezultatul experienței și învățării senzorial‑perceptive, consecutiv unui proces de semnalizare în forma unor imagini unitare, schematice a însușirilor concrete și a caracteristicilor obiectelor și fenomenelor, în absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv‑practice și activ‑participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit‑scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). Memorarea este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]