10,690 matches
-
de azi ai lui Caragiale, deschizînd-o sau redeschizînd-o, o aduc la curmarea unei controverse mult îndelungate. Și se cuvine, de aceea, să le mulțumim încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei schițe. E vorba de schița De închiriat din ciclul Momente (în volum în 1901). Editorii apreciază cu drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale. Iată ce își amintește fiica scriitorului
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Caragiale, deschizînd-o sau redeschizînd-o, o aduc la curmarea unei controverse mult îndelungate. Și se cuvine, de aceea, să le mulțumim încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei schițe. E vorba de schița De închiriat din ciclul Momente (în volum în 1901). Editorii apreciază cu drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale. Iată ce își amintește fiica scriitorului, Ecaterina, căsătorită Logadi: "Din
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei schițe. E vorba de schița De închiriat din ciclul Momente (în volum în 1901). Editorii apreciază cu drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale. Iată ce își amintește fiica scriitorului, Ecaterina, căsătorită Logadi: "Din anul 1900, cînd am părăsit casa bunicilor, a început seria mutărilor noastre. Schițele De închiriat și Caut casă... ilustrează viața
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale. Iată ce își amintește fiica scriitorului, Ecaterina, căsătorită Logadi: "Din anul 1900, cînd am părăsit casa bunicilor, a început seria mutărilor noastre. Schițele De închiriat și Caut casă... ilustrează viața noastră din București cînd, în trei ani, am schimbat patru locuințe. Cînd casa în care am stat cîndva și care există încă și azi, pe str. Maria Rosetti nr. 5, pe atunci Sf.
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
viața noastră din București cînd, în trei ani, am schimbat patru locuințe. Cînd casa în care am stat cîndva și care există încă și azi, pe str. Maria Rosetti nr. 5, pe atunci Sf. Spiridon, și unde, ca și în schița De închiriat, se află lipte, spate în spate, două clădiri gemene: "identice la fel". Locuința noastră era orientată spre nord iar cea locuită de proprietar spre sud. Tot ca și în nuvelă, tata a propus proprietarului să facem schemele de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
am mutat la mică distanță de acolo, în str. Rotari, azi I. L. Caragiale. Casa există și azi la nr. 21-22. Proprietarul avea un cățel foarte răsfățat, pe care-l chema Bubico, și care era sortit să treacă la nemurire în schița cu același nume". În sfîrșit, să semnalez că editorii menționează, cu valoare rectificativă, că în edițiile Zarifopol și, apoi, în cea a lui Rosetti, Cioculescu-Călin schița Dl. Goe a apărut în Universul cu titlul La 10 Mai și nu De
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
ar fi obligat un text "prea serios" despre sine, refugiul în ficțiune reprezentând modalitatea lui preferată de a-și dezvălui adevărata identitate: "un spirit deopotrivă exuberant și vital, melancolic și, cel mai adesea, ironic", cum îl caracteriza, într-o excelentă schiță de portret, Vladimir Tismăneanu.
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
1982). Despre volum a scris favorabil Șerban Cioculescu (în R.F.R., ianuarie 1947), semnalînd, cu bucurie, îmbogățirea literaturii fantastice în epica românească, relevîndu-i curiozitatea intensă de psiholog și factura viguroasă de logician. Să încep și eu cu comentarea primelor două nuvele (schițe?) alese de Ion Barbu. Ochii reflectați e o narațiune curioasă și stranie care surprinde existența unui om de la marginea orașului și a vieții care, de regulă, nu ieșea din casă, ignorînd, cu superbie, trecerea timpului. Singurul său refugiu e o
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
De cîțiva ani, lucrurile astea se întîmplă și în București. Bănuiesc că și în alte părți. Îi urmăresc pe cei ce stau cățărați și suspendați parcă prin aer, cîteva săptămîni la rînd, pregătind revărsarea luminilor peste oraș. Încerc să descifrez schițele desenelor, să anticipez faze, evoluții, să plec, ca într-un labirint, pe urma unui fir abia sesizabil. Nu-mi pasă dacă ajung la un liman sau nu, dacă rămîn prinsă ca o pînză în plasa unui păianjen. În fine, ziua
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
și sinteza acestor metode este limitat: crocodilul îi mănâncă piciorul și el e nevoit să-l gâtuie în cel mai barbar mod posibil. Concluzia e seacă: "Sunt situații când apărarea civilizației cere încălcarea normelor de civilizație". Noua viață e o schiță ce poate fi interpretată în cheie existențialistă și care vorbește despre începerea unei "vieți noi" amânată pentru un permanent "mâine". Cum mâine se transformă în azi, rezultă, printr-o inferență simplă, că viața nouă nu e posibilă. Aceasta e parodia
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
stafia lui Ceaușescu. Însemnările unui capitalist, în mod fatal împiedicat să sugă sângele popoarelor din Est din cauza unei infecții în aparatul de supt, Nomenclatura, cu toți membrii ei revenind implacabil în noi și tot mai ilogice funcții politice, Puterea, o schiță în care se dezvăluie sursele misterioase ale conducerii dictatoriale, constând într-o impresionantă grămadă de Mickey Mouse de plastic, sau Muzeul figurilor de ceară, unde un dictator sud-american sau balcanic, ce mai contează, moare de dorința de a auzi măcar
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sînt subiectul primului volum, iar cel de-al doilea volum se ocupă de secolul al XX-lea, pînă la începutul anilor '80. Introducerea îi oferă însă cititorului, sub forma unui rezumat, o schiță a istoriei epocilor anterioare. O teamă constantă față de tot ceea ce înseamnă controversă istorică îi este caracteristică studiului; autoarea se mulțumește să afirme că un anume eveniment e controversat, dar evită să intre în detalii și, deseori, chiar să menționeze natura
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Valéry despre gustul pentru lucrurile de spirit care nu se poate dispensa de curiozitatea pentru originea lor. Bruionul sau ciorna reprezintă cea dintîi formă a unui manuscris. înainte de ele, avem așa-numite documente de pre-redactare, cum ar fi planurile, notițele, schițele etc. După ele, avem ceea ce francezii au botezat épreuves iar noi, pînă deunăzi, spalturi (sau corecturi). O dată cu vremea computerului, se vorbește de printuri. Acestea nu mai sînt scrise de mînă, ci de mașină sau tipărite. Scriitorii apelează tot mai des
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
franceze, producție de bază a "epocii luminilor", operă irepetabilă, cu o inserție istorică imanentă), însă ne vine greu a crede că enciclopedismul ar constitui însuși "destinul" nostru spiritual, chiar în pofida faptului că printre manuscrisele lui Heliade s-a găsit o schiță a unei istorii a literaturii universale, că Hasdeu, "un pașoptist mai perfecționat", a mers "în aceeași direcție" și că dl Adrian Marino se socotește, pesemne, un pașoptist și mai perfecționat: "Acesta este destinul culturii românești. Sîntem în fond condamnați la
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț. Editura Albatros, București, 2000.
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Ion. Am văzut un țăran în haine de sărbătoare, pe cîmp, sărutînd pămîntul: a fost primul motiv din care s-a conturat romanul Ion. M-a urmărit ani de zile, s-a amplificat înainte de a fi scris un cuvînt. Întîia schiță telegrafică purta titlul Zestrea. S-au adăugat apoi alte scene, oameni întîmplări, note, crîmpeie. Totuși, cînd am început să scriu, am avut să lupt cu un adevărat haos. Limpezirea, coordonarea, construcția întreagă a venit scriind. Scheletul general însuși a suferit
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Ghica sau N. Filimon, listele ospețelor din timpuri fanariote și post-fanariote cuprind însă mai toate "ciudățeniile" de azi. Iar despre normalitatea lor în băcăniile (e drept, de lux) de la sfîrșitul secolului al XIX ne poate da o idee foarte exactă schița lui Caragiale, Politică și delicatese; într-un oraș de provincie, băcanul conservator își tentează clienta liberală cu asemenea bunătăți: "Poftiți să vedeți și alte mezeluri... avem stridii, brânzeturi proaspete, ne-a venit o langustă vie...". În Dicționarul limbii române ( DA
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
frumoase că nu am simțit nevoia să mai spun ceva. După Pescărușul Cătălinei Buzoianu și Livada lui Vlad Mugur, am simțit că am făcut și eu spectacole Cehov. Erau perfecte! M-am "spurcat" la Cehov de curînd. Am făcut trei schițe la Théâtre Poème din Bruxelles, cu Radu Duda. Nu știu. N-am avut curajul. Ce ai fi vrut să faci, altceva decît regie de teatru? Mă pregătisem serios pentru studiul limbilor vechi, pentru filologie clasică. De aceea, poate, mă preocupă
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
în realitate? E intriga importantă? D.L.: Am o intrigă provizorie schițată dinainte să mă apuc de scris, dar cu multe arii albe, ca petele albe pe o hartă, pe care le umplu pe măsură ce înaintez, lucru care de obicei implică schimbarea schiței cu care am pornit la drum. L.V.: Ce fel de scriitor ați declara că sunteți: comic, mediativ, profund moral, inovator, poate un Desperado atașant? D.L.: Nu am căderea să-l descriu pe 'David Lodge' autorul implicit al căr ților mele
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
perfect stupizi cum îi face să apară în multe cazuri Eugen Istodor. De aceea, cartea lui se constituie într-o mică antologie de ficțiuni care îi aparțin în întregime. "Interviurile" devin, dacă le privim cu precauția autenticității niște "momente și schițe" ale anilor '90. Nici personajele lui Caragiale nu erau "reale", erau simpli exponenți sau prototipuri, nu "viață reală românească de secol XIX". Nu în numele unui oarecare autenticism se juca domnul Caragiale cu diversele registre ale limbii. Radu Cosașu observă foarte
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
liberalizării" aproximative, cînd astfel de "erezii" erau admise și chiar încurajate, cu condiția unei subordonări de ordin politic (fie și tacite). Admise și încurajate nu chiar în beneficiul tuturor... Indiscutabil, bardul Necuvintelor rămîne o figură remarcabilă a literelor noastre, o schiță de geniu, impresionantă fie și pentru imensa reputație a cărei trenă exegetică încă nu dă mari semne de epuizare (cu toate că așteptatele clivaje negative s-au înmulțit). Și acum îngăduiți-mi o amintire, relevantă pentru ceea ce reprezintă tirania modei. După ce și-
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
trage cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său nu duc deloc lipsă de nostimadă și putere atractivă - în sine. Înveșmîntate, totuși, în faldurile (mai exact ar fi: în spasmele) unei metodologii caustice la extrem și în impetuozitățile unor instantanee expresionist-cinetice, ele derutează". Sau, la
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Robert Lepage Possible Worlds sau nu mai puțin interesantul Morir (o no) al spaniolului Ventura Pons. Comparația nu este în favoarea debutantului Peter Howitt, actor care semnează scenariul și regia, mărturisind că a avut trei surse de inspirație destul de disparate: o schiță din 1909 a lui O. Henry "Căile destinului", piesa "Dacă" a Lordului Dunsany datată 1921 și filmul lui Frank Capra din 1946 Viața e minunată. Actualitatea - de-a dreptul "științifică", dar deja speculată de către cineaști - ar consta în... clonarea protagonistei
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
noștri alăturați o clipă în îmbulzeala străzii mi-ar fi încălzit ziua iar cele câteva cuvinte schimbate ar fi căpătat apoi semnificații simbolice." Scenariul, bineînțeles, nu se transformă în realitate, dimpotrivă, este spulberat de realitate, impetuoasă în trivialitatea ei. Altă schiță, antologică, Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale, cuprinde în numai trei pagini o comedie a adulterului, de un umor trist și de un pitoresc care amintesc de filmele lui Fellini. De fapt, toate textele sunt antologice, iar
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
de fapt. Toate cele trei componente ale acestui eveniment public ieșit din comun se promovează și se susțin prin mijloace exact identificate și de o complexitate, uneori, impresionantă. Punerea în spațiu, de pidă, asocierea fotografiei și a desenului artistic, a schiței de portret și de anatomie, creează dimensiunea expresivă a expoziției, mai mult sau mai puțin gratuită sub raportul impactului; partea documentară, fotografia antropologică și desenul profesional, creează dimensiunea științifică și practică a evenimentului, în timp ce radiografierea eliptică a umanului, scrutarea lui
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]