3,288 matches
-
anxioase și anxietăți constituționale având la bază tipul de „constituție emotivă” (E. Dupré) sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate, obsesii, fobii, paranoia interpretativă sau halucinatorie, unele forme de schizofrenie. c) Angoasa, din cursul unor afecțiuni organice, somatice, cum ar fi angina pectorală, astmul bronșic, septicemiile, difteria, scarlatina, hipertiroidia și hipoglicemia. Sindromul catatonic Sindromul catatonic este un sindrom psihic și psihomotor interesând în principal activitatea motorie voluntară. Descris inițial de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stupoare, melancolie și manie, cu evoluție către demență. K Kraepelin include aceste tulburări în tabloul clinic al demenței precoce, considerând-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei cu neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sub aceiași influență. f) Sindromul parafrenic este un sindrom halucinator-paranoid sistematizat, în care afectivitatea și personalitatea bolnavului sunt conservate pentru o perioada lungă de timp. El apare în cursul evoluției parafreniei (E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizat din punct de vedere psihopatologic prin delir, în sensul de „alterare a sistemului realității” reflectând modul de organizare „vesanică” a personalității. Acest grup de tulburări psihice denumit de psihiatrii secolul al XIX-lea paranoia (Verrucktheit) cuprinde două sub-grupe: grupa schizofreniilor și grupa delirurilor cronice sistematizate. Esquirol referindu-se la delir spunea în 1814 următoarele: „Un om este în delir atunci când ideile sale nu sunt în raport cu senzațiile sale, atunci când judecata și determinările acesteia nu sunt în raport cu ideile, sentimentele și determinările acestora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
varietate de criterii: idei mistice, halucinații, teme de influență, sindromul de automatism mintal. Analiza istorică a clasificării delirurilor exprimă evoluția gândirii psihopatologice referitoare la acestea. Fig. pg. ms. 198 ZONA DE CONSERVARE A PERSONALITĂȚII ZONA DE ALTERARE A PERSONALITĂȚII PARANOIA SCHIZOFRENIA DELIRUL DE INTERPRETARE PARANOIA MONOMANII DELIRURI SISTEMATIZATE PSIHOZA HALUCINATORIE CRONICĂ PARAFRENIILE SISTEMATICĂ ȘI FANTASTICĂ DELIRUL CRONIC EVOLUTIV DELIRURI FANTASTICE FĂRĂ DEZORGANIZARE DELIRURI CU DEZORGANIZARE SCHIZOFRENIILE FORMELE PARANOIDE ALE DEMENȚEI PRECOCE DELIRUL DE IMAGINAȚIE PARAFRENIILE CONFABULOATOARE ȘI EXPANSIVĂ Inițial psihozele vesanice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Fig. pg. ms. 198 ZONA DE CONSERVARE A PERSONALITĂȚII ZONA DE ALTERARE A PERSONALITĂȚII PARANOIA SCHIZOFRENIA DELIRUL DE INTERPRETARE PARANOIA MONOMANII DELIRURI SISTEMATIZATE PSIHOZA HALUCINATORIE CRONICĂ PARAFRENIILE SISTEMATICĂ ȘI FANTASTICĂ DELIRUL CRONIC EVOLUTIV DELIRURI FANTASTICE FĂRĂ DEZORGANIZARE DELIRURI CU DEZORGANIZARE SCHIZOFRENIILE FORMELE PARANOIDE ALE DEMENȚEI PRECOCE DELIRUL DE IMAGINAȚIE PARAFRENIILE CONFABULOATOARE ȘI EXPANSIVĂ Inițial psihozele vesanice cuprindeau două grupe: monomaniile și delirul cronic evolutiv (Lasegue, Falret, Magnan). E. Kraepelin descrie trei grupe: delirul sistematizat paranoic, parafreniile (sistematică și fantastică, confabulatorie și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirul cronic evolutiv (Lasegue, Falret, Magnan). E. Kraepelin descrie trei grupe: delirul sistematizat paranoic, parafreniile (sistematică și fantastică, confabulatorie și expansivă), forma paranoidă a demenței precoce. Școala Franceză de Psihiatrie face următoarea clasificare: paranoia (delirul de interpretare), psihoza halucinatorie cronică, schizofrenia, delirul de imaginație. Ulterior sunt acceptate numai două specii morbide: paranoia și grupa schizofreniilor. Aspectele mai sus discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafreniile (sistematică și fantastică, confabulatorie și expansivă), forma paranoidă a demenței precoce. Școala Franceză de Psihiatrie face următoarea clasificare: paranoia (delirul de interpretare), psihoza halucinatorie cronică, schizofrenia, delirul de imaginație. Ulterior sunt acceptate numai două specii morbide: paranoia și grupa schizofreniilor. Aspectele mai sus discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși având aspectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vorbesc chiar de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit K Bleuler și E. Minkowski, reprezintă unul dintre simptomele fundamentale ale schizofreniei. În autism, Eul este rupt în totalitate de realitate și întors către el însuși. Autismul infantil este mult mai frecvent la băieți decât la fete și este semnalat în familiile cu nivel profesional elevat și inteligență superioară. Se notează faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindromului astenic, pe fondul căruia apar temeri, acuze de suferințe sau idei obsesive legate de sănătate, tulburări neurovegetative, cenestopatii. Sindromul asteno-ipohondriac poate apare în cursul evoluției neurasteniei, a bolilor somatice cărora li se dă o „interpretare exagerată” sau „eronată”, în schizofrenia incipientă etc. b) Sindromul obsesiv-ipohondriac se manifestă prin temeri obsedante sau fobii diferite, în special „frica de boală” (nosofobia). Ei poate apare în cursul delirului psihasteniform al schizofreniei. c) Sindromul depresiv-ipohondriac apare sub forma delirului ipohondriac în cursul fazelor depresive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor somatice cărora li se dă o „interpretare exagerată” sau „eronată”, în schizofrenia incipientă etc. b) Sindromul obsesiv-ipohondriac se manifestă prin temeri obsedante sau fobii diferite, în special „frica de boală” (nosofobia). Ei poate apare în cursul delirului psihasteniform al schizofreniei. c) Sindromul depresiv-ipohondriac apare sub forma delirului ipohondriac în cursul fazelor depresive ale PMD, melancolia de involuție, depresia vârstei înaintate, în PGP etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vârstei înaintate, în PGP etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare psihopatologică: - delir ipohondriac de tip persecutat-persecutor, - delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit în schizofrenie, parafrenie, sub forma automatismului cenestapatic, a delirului de influență, persecuție sau de prejudiciu. e) Dismorfofobia, descrisă de E. Morselli (1894) constă în nemulțumirea bolnavului față de aspectul sau înfățișarea sa exterioară, proprie considerată ca „nepotrivită”, sau chiar „urâtă”, „dezgustătoare”. Este o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delimitat, următoarele categorii nosologice considerate ca fundamentale în psihiatria clinică și anume: demența precoce, psihoza maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențele. Ulterior, E. Bleuler (1911), psihiatru elvețian de limbă germană, va preciza cadrul clinic al „demenței precoce” pe care o va denumi schizofrenie, descriindu-i caracteristicile psihopatologice și formele sale clinice. Cercetările referitoare la schizofrenie sunt reluate și dezvoltate de E. Minkowski și L. Binswanger, în spiritul Școlii de psihiatrie a lui E. Bleuler, acest cadru clinic înlocuind vechea, „demență precoce” și impunându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
demența precoce, psihoza maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențele. Ulterior, E. Bleuler (1911), psihiatru elvețian de limbă germană, va preciza cadrul clinic al „demenței precoce” pe care o va denumi schizofrenie, descriindu-i caracteristicile psihopatologice și formele sale clinice. Cercetările referitoare la schizofrenie sunt reluate și dezvoltate de E. Minkowski și L. Binswanger, în spiritul Școlii de psihiatrie a lui E. Bleuler, acest cadru clinic înlocuind vechea, „demență precoce” și impunându-se definitiv. Spre deosebire de E. Kraepelin și B. Bleuler, care clasifică bolile psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări de personalitate, demențe). La aceste două grupe principale adaugă, ca forme clinico-psihiatrice, „psihozele endogene”, reprezentate prin PMD și schizofrenie. Psihiatria sistematică Cercetările actuale de psihiatrie caută o clasificare a bolilor psihice după anumiți „factori” caracteristici care sa răspundă unui „set” de probleme cum ar fi: etiologia bolilor psihice, tipul de evoluție clinică, nivelul de alterare al personalității, gravitatea procesului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatii, arierații mintale Psihice Psihice NEVROZE STĂRI DE ARIERAȚIE MINTALĂ PSIHOPATII Dispoziții Influențe externe (EXOGENE) (ENDOGENE) Materiale și biologice Biologice PSIHOZELE I) Tulburări psihice grave (psihoze): - exogene - endogene I) Cercul de jos cuprinde grupa psihozelor endogene (psihozele afective și grupa schizofreniilor) și exogene. Psihozele exogene sunt condiționate de influențele patogene externe (fizice și biologice) cu efecte negative asupra funcțiilor cerebrale. Psihozele endogene au cauze legate de predispozițiile constituțional-genetice ale personalității bolnavilor respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fără a fi însoțite de o afectare lezională cerebrală, afecțiuni aparent sine materia și care recunosc o cauză endogenă (predispoziție morbidă constituțională), având de regulă un caracter genetic, familial. Ele sunt psihozele afective (boala afectivă unisau bipolară), psihozele din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice simple sau halucinatorii, psihozele schizo-afective. 4) Tulburări psihice datorate unei nedezvoltări sau a unei opriri în dezvoltare a sistemului personalității, datorate unor cauze diferite (toxice, traumatice, infecțioase, genetice etc.) care survin în viața intrauterină, în perioada prenatală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Scopul este de a cunoaște natura umană în diferitele sale ipostaze oferite de „modelele psihopatologice” ale bolilor psihice, în comparație cu starea de normalitate mintală. Vor fi analizate personalitățile psihopatice, stările reactive și nevrozele, psihozele organice, toxice și infecțioase, psihozele endogene (afective, schizofrenia, psihozele delirante sistematizate), stările de arierație mintală, demențele și afecțiunile psihosomatice. Ca o concluzie se vor analiza „modelele de personalitate” în condiții psihopatologice, precum și aspectele particulare „psiho-biografice” ale bolnavilor psihici. 20. PERSONALITĂȚILE PSIHOPATICE Cadrul general Personalitățile psihopatice ocupă un loc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme: - psihonevrozele structurate sau de transfer (isteria de conversiune, nevroza obsesională și nevroza fobică) ale căror conflicte inconștiente sunt reactualizate grație transferului indus în cursul curei psihanalitice; - psihonevrozele narcisice, oare corespund, după S. Freud, cu PMD; - psihozele propriu-zise, reprezentate prin schizofrenie și paranoia. Un moment important este reprezentat de contribuțiile lui K. Jaspers și K. Schneider care aplică metoda fenomenologică în studiul clinico-psihiatric al nevrozelor. O contribuție importantă a fost adusă de concepția antropologică și existențialistă aplicată în psihiatrie la studiul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea de borderline corespunde cu nevoia de a delimita o „categorie liniară” între psihozele schizofrenice, dezechilibrul mintal și nevroze. În sensul acesta, E. Bleuler a vorbit despre „schizofrenii latente”, H. Claude despre „schizoze”, H. Ey de „schizo-nevroze”, Zilborg de „schizofrenii ambulatorii”, Hoch și Palatin despre „schizofrenii pseudo-nevrotice”, iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare”. b) Psihanaliza consideră diversele stări de aparență nevrotică sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrică: noțiunea de borderline corespunde cu nevoia de a delimita o „categorie liniară” între psihozele schizofrenice, dezechilibrul mintal și nevroze. În sensul acesta, E. Bleuler a vorbit despre „schizofrenii latente”, H. Claude despre „schizoze”, H. Ey de „schizo-nevroze”, Zilborg de „schizofrenii ambulatorii”, Hoch și Palatin despre „schizofrenii pseudo-nevrotice”, iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare”. b) Psihanaliza consideră diversele stări de aparență nevrotică sau caracterială ca mascând „psihoze latente” prin simptomatologia lor. c) Stările-limită formează o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevoia de a delimita o „categorie liniară” între psihozele schizofrenice, dezechilibrul mintal și nevroze. În sensul acesta, E. Bleuler a vorbit despre „schizofrenii latente”, H. Claude despre „schizoze”, H. Ey de „schizo-nevroze”, Zilborg de „schizofrenii ambulatorii”, Hoch și Palatin despre „schizofrenii pseudo-nevrotice”, iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare”. b) Psihanaliza consideră diversele stări de aparență nevrotică sau caracterială ca mascând „psihoze latente” prin simptomatologia lor. c) Stările-limită formează o categorie psihopatologică specială care nu aparține
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de durata de evoluție clinică a proceselor patologice respective. La aspectele psihopatologice mai sus menționate, M. Bleuler adaugă faptul că, în mod egal, pot fi observate tulburări ale funcțiilor glandelor endocrine, în cursul evoluției unor boli psihice (psihozele afective, schizofrenie, tulburări nevrotice etc.). Dar dincolo de polimorfismul tablourilor clinice ale afecțiunilor endocrine trebuie să acceptăm existența unor tulburări specifice, cu caracter general, așa cum sunt ele cuprinse în sindromul psiho-endocrin, descris de M. Bleuler. Tot în această clasă de tulburări psihopatologice trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta distingem psihoze exogene datorate unor cauze externe care acționează asupra sistemului nervos (traumatisme, infecții, intoxicații, tumori cerebrale, tulburări metabolice sau endocrine) și psihoze endogene datorate unor factori constituționali, unei predispoziții interne, probabil genetice (psihozele afective psihozele din grupa schizofreniei, psihozele schizo-afective, delirurile cronice sistematizate simple sau halucinatorii). Psihozele constituie cea mai complexă formă de manifestare psihopatologică, afectând personalitatea individului în totalitatea ei. Prin natura și gravitatea sa, psihoza ne apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologic” al bolnavilor psihici. O. Bumke stabilește drept caracteristică pentru noțiunea de endogen absența decelabilă a unei cauze organice cerebrale la acești bolnavi psihici. E. Kreischmer din punctul de vedere al psihiatriei constituționale, alătura aceluiași cadru psihopatologic comun, PMD și schizofrenia, considerându-le entități clinice de factură constituțional-ereditară, expresie a unor tulburări pur endogene. În felul acesta, psihozele endogene vor fi considerate ca afecțiuni psihice ereditare, produs al unor dispoziții morbide particulare ale personalității, sau, după Berze, „psihoze de dispoziție” (Anlagepsychosen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]