6,135 matches
-
citate, o pierdea, Înainte de finalul reprezentației, pe cea cu publicul. Actorul serios, cel care caută Într-una, cel care nu se mulțumește cu victoriile călduțe și care a Înțeles cît de profitabile-s, uneori, Înfrîngerile artistice, este un oximoron cinetic : sclavul amăgit de iluzia puterii. Țin minte cum au strîmbat din nas criticii, cam la toate premierele cu piese bulevardiere. Eram În Banat, cu mulți ani În urmă (peste douăzeci!), și trei critici, plus inspectoarea de la Consiliul Culturii, văzînd premiera mea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ci și cu alegerea trupei. Am optat pentru trei studenți din anul I (la care predau și eu), doi studenți din anul III (idem!) și doi actori de la Luceafărul, cu care lucrez de peste zece ani. Cu toate astea, unii comentatori, sclavi ai preju decăților, au crezut de cuviință să facă formale departajeri : adicătelea, e o clară diferență Între studenții din primul an, cei mai experimentați - anul trei și actorii-actori... Nu mi s-a părut : talentul, disciplina & inspirația nu țin de birocrație
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
-l avea, ești fericit pe moment, dar imediat după, vrei un altul, ca să fii la modă și în rând cu lumea și tot așa, mereu vrei altceva și pentru asta muncești și mai mult, te înglodezi în datorii și devii sclavul propriilor dorințe de a fi fericit acumulând mereu altceva. Dar am înțeles clar din acest aspect că, oricât am încerca să menținem fericirea constantă în viața noastră, apelând numai la exterior va fi deosebit de dificil sau chiar imposibil. Să căutăm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
acestuia fremăta ca o flamură În bătaia vântului, până când vânzătorul de electronice, cu o mișcare de expert În jiu-jitsu, a frânt membrul de plastic și l-a aruncat cât colo. Apoi, cu puterea disperării, Guido a săltat În brațe voluminosul sclav al curățeniei și l-a prăvălit la podea. — Veniți! Repede! a gâfâit omulețul, Încovoiat de efortul depus, deschizându-ne ușa care dădea spre casa scărilor. Am sucit gâtul mopului electric, iar cu coada lui am pocnit robotul, astfel Încât drujba a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ivan. Uite, zice barmanul, ținând deasupra chiuvetei sticla răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care nu se termină niciodată? Da
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
premisă a salvării: "Luciditatea, scria Sîrbu, fiind în același timp o stare, o valoare și o esență, e superioară cunoașterii (care duce la hiperspecializare, sau la sisteme dogmatice), superioară chiar și intuiției metafizice: luciditatea ar fi starea de veghe a sclavului într-o lume în care libertatea și egalitatea erau simple sloganuri". De unde rezultă că, în principal, asupriții trebuie să lupte cu condiția lor morală mizeră, cu reflexele servituții, cu indiferența, cu torpoarea care, necombătute, se perpetuează indefinit. Nu un singur
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
tîlhării și omoruri, ci au preocupări ilegale non-violente. De curînd, în Spania, românii au reușit să intre în atenția Poliției atît ca victime, cît și ca infractori, cînd cu celebra afacere a celor 27 de compatrioți ai noștri transformați în sclavi pe plantații tot de niște ai noștri, care i-au bătut și înfometat. În ciuda faptului că sîngele apă nu se face - un sînge totuși destul de amestecat, se pare - sclavii i-au dat de gol autorităților spaniole pe frații lor întru
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
celebra afacere a celor 27 de compatrioți ai noștri transformați în sclavi pe plantații tot de niște ai noștri, care i-au bătut și înfometat. În ciuda faptului că sîngele apă nu se face - un sînge totuși destul de amestecat, se pare - sclavii i-au dat de gol autorităților spaniole pe frații lor întru cetățenie. Italienii, călcați pe nervi de blestemățiile alor noștri, vor să întoarcă foaia și să ceară sancțiuni europene împotriva României, fiindcă nu e în stare să-și țină infractorii
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
pe care nici măcar n-o percepem". Putem găsi aci reluarea unei teze a "obscurului" Heraclit, care susținea că violența e o sursă universală: "Războiul este părintele tuturor, regele tuturor; datorită lui unii apar zei, alții oameni, pe unii îi face sclavi, pe alții liberi". Și la ce ilustrare mai grăitoare a violenței am putea recurge decît la lumea Florilor de mucigai? O categorie damnată care pare izgonită din corpul omenirii, alcătuită din succesorii nemîntuiți ai lui Cain: "Cîțiva au ucis./ Cîțiva
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
stelele cât au chef, cu mațele ghiorăindu-le de foame. În schimb mie Îmi va da totul: Îmi va da principii și norme, strigăte de bucurie, va schimba cloaca În care mă aflu În lapte și miere, mă va preschimba din sclavul mizeriei În prințul unui ținut de vis și poate va ține cont și de tine, mortăciune sinistră. -Adică nu mă vei părăsi? -Poate să părăsească cineva o lipitoare ca tine? Te-am suportat atâția ani ca să mi te sperie Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lăuntric din cauza unei spatule, mămico. Închipuie-ți cam ce simt eu pentru tine! Apropo de-acest mic moment vesel, îmi vin în minte vremurile când încă eram, în mare măsură, puradelul lui mămica, amușinătorul miresmelor răspândite de trupul ei și sclavul absolut al bunătăților ei, al kugelului 1 și grivenilor 2 și kihelehelor 3 - la noi în bloc a avut loc o sinucidere. Un băiat de cincisprezece ani, pe nume Ronald Nimkin, care fusese proclamat de femeile din bloc „un al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În Belgrad fusese pantofar și muncise pentru sine. Totuși existența anterioară și mult mai servilă, moștenirea sângelui de țăran maghiar, reprezenta pentru doctorul Czinner suflul unei culturi mai largi de pe aleile Întunecate și urât mirositoare ale Balcanilor. Era ca și cum un sclav atenian, devenit liber pe pământuri barbare, ar fi regretat puțin statuile, poezia și filosofia unei culturi la care nu fusese părtaș. Gara Începu să rămână În urmă. Prin fața lui treceau inscripții pe care tatăl lui nu-l Învățase niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
e vorba de dragoste. — O știu pe Helen de mai multă vreme, zice Mona, apoi își încrucișează brațele și se uită la ceasul de la mână. Nu e vorba de dragoste. E o vrajă dulce și frumoasă, dar te transformă în sclavul ei. Capitolul 39 Specialiștii în cultura Greciei antice zic că oamenii din vremea aceea aveau credința că gândurile lor nu le aparțin. Gândul le venea ca o poruncă de la un zeu sau o zeiță. Apolo le spunea să fie viteji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de oameni străluciți care au vrut să repare lucrurile și n-au reușit decât să le strice și mai rău. Eu vreau să ard ceaslovul. Îi spun ce mi-a spus Mona. Că m-a vrăjit ca să mă transforme în sclavul ei nemuritor, care s-o iubească de-a pururi. — Mona minte, zice Helen. Dar eu cum pot să știu asta? Eu pe cine să cred? Poate că cenușiul din oglindă, viitorul, nu-mi este limpede pentru că în momentul ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
capul sfărâmat... Deci acum, zic, el și Mona au de gând să omoare pe toată lumea și să devină Adam și Eva? Fiecare generație vrea să fie cea din urmă. Nu pe toată lumea, zice Helen. O s-avem nevoie și de niște sclavi. Își trage în sus fusta, cu mâinile pline de sânge ale lui Helen. Apucându-se între picioare, zice: — Poate ai timp de una mică cu mami înainte s-o mierlească. Și arunc din poală corpul lui Helen. Întregul corp mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cîte unul cu care a făcut armata -, ne trimitea să dormim afară, dacă era cald, ori în grajd, iarna; străinul avea întreaga cameră la dispoziție. Sor-mea a scăpat mai repede, măritîndu-se. Dar eu? Mă voia înapoi, acasă, ca un sclav, să fie cel mai grozav din sat; mereu se lăuda că nemul Sătenilor e mai ceva ca al vostru, al Vlădenilor. Voia să mă bage în pămînt, cu munca, așa cum a băgat-o pe mama. E, totuși, tatăl matale, nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sau chiar deloc, aceste poeme reflectă viața și sentimentele celor care munceau. De pildă, Versul Egretelor și Ies pe Poarta de la Răsărit exprimă aspirația fetelor și a băieților la o dragoste adevărată. Tai santal și Priviți șobolanul dau glas mâniei sclavilor la adresa proprietarilor lor. Carul de luptă și La datorie-mi este domnul evocă fapte de vitejie din război. În ce privește autorii poeziilor din Cartea Poemelor, aceasta este o problemă complicată. Dacă apreciem după persoana întâi la care sunt exprimate poeziile, autorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de tot felul de funcții, inclusiv cea de senator, de unde a tunat și fulgerat împotriva comunismului și Securității, fără să simtă nevoia să-și mărturisească păcatul. Dar, dincolo de toate acestea, Doinaș nu a fost decât un „amărât de scriitor”, un sclav al sistemului comunist. Cel care a reclamat însă public, pe baza informării de la CNSAS, faptul că a fost turnat de Doinaș, e vorba de Adrian Păunescu, a fost un stăpân, un stâlp al propagandei ceaușiste. CNSAS nu va găsi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să trăiască. (Câți oameni sunt capabili de echivalentul acestui gest?Ă Omul care întoarce obrazul celălalt fie este masochist, fie are o anumită tactică în gând. Învățătura aceasta a lui Iisus nu e morală, e o instrucțiune politică. În lumea sclavilor și a popoarelor subjugate de romani, e o armă eficientă și silențioasă de dezumflare, de descurajare a asupritorului pentru a-l lua apoi prin învăluire. Extinsă la mase, ea poate copleși chiar și un imperiu. După ce s-a instituționalizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
că vinzi cărți dintr-un căruț ?”, și alte asemenea idioțenii snobilicești de acest gen. Însă Jerry nu-și ieșea niciodată din fire. Le explica răbdător cum, de fapt, este un om foarte bogat fiindcă este liber, fiindcă nu e un sclav al salariului și n-a muncit pîn-a crăpat, stînd opt ore pe zi cu fundul pe un scaun, la nu știu ce serviciu de doi bani. Nu ridica niciodată glasul, atunci cînd i se adresau Îi asculta și, uneori, după o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
acțiunea dăunătoare din punct de vedere psihologic. Nemaiputând avea nici o inițiativă, oamenii, sub regimurile dictatoriale, se dezvață să mai voiască; nemaiavând nici o răspundere, ei devin nepăsători, apatici, gata să primească cu resemnare orișice. Ei se întorc la psihologia deplorabilă a sclavilor din timpurile străvechi, care tremurau veșnic dinaintea stăpânului, știind că el avea asupra lor toate drepturile, chiar și pe acela de a-i ucide, când și cum avea poftă. Se cuvine să ne oprim puțin și asupra maselor populare, mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sau din alte motive. Noi trebuie să ne eliberăm de povara temerilor și grijilor prea mari. Unii, din neputință sau teamă au preferat o existență liniștită și cenușie în lipsa multor libertăți. Încă se păstrează la noi acea mentalitate veche de sclav și rămășițe din cultul anonimatului și egalității din perioada comunistă. Înainte toți erau obligați să fie la fel, lipsiți de personalitate până la pierderea identității de sine și a respectului de sine. Eram constrânși să gândim la fel prin educația și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
supunerea în toate față de ei înșiși, deveniți în timp un gen de dictatori, unul mai mare ca altul. Experiențele noastre de-a lungul veacurilor, suferințele îndurate sub mai multe stăpâniri au erodat adânc sufletul românesc, cuprins de resemnare. Mentalitatea de sclav s-a răspândit în rândul populației și rareori ne-am solidarizat și am preferat moartea decât viața în robie. Numai când n-am mai putut răbda, ne-am luptat pentru drepturile noastre. Sunt remarcabile cuvintele filozofului Emil Cioran: „În fond
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu s-a acționat. Mă tem că nici votarea nu e luată în serios, ca și când un singur vot nu contează. În fond, această libertate de exprimare este cea mai importantă întrucât putem alege între a fi sau a nu fi sclavii unui sistem neperformant și ai unor indivizi fără scrupule. Acestor conducători le oferim votul prin care îi delegăm să ne reprezinte interesele și aspirațiile noastre. Le cedăm puterea noastră nu ca s-o exploateze în favoarea exclusivă a lor. Dacă avem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
înstăriți, care cred că averea le sporește prestigiul în comunitate. Banii devin astfel un scop în viață, poate cel mai important. Cultul banului conduce însă la mari compromisuri, cel mai mare fiind ruina spirituală. Până la urmă, omul devine astfel un sclav al propriei dorințe de îmbogățire, indiferent pe ce cale, iar patima în cele din urmă îl distruge. Nu mai are prieteni adevărați, devine risipitor sau avar. Această mentalitate care sporește rolul banilor în viața noastră face astăzi ravagii. Cei bogați
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]