2,482 matches
-
nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Picură-mă Cu dor de tine, Cu soare și apă, Cu iluzii înveștmântate în alb Și răsfirate străveziu în iarba toamnei! Tu mă picuri... Revarsă-mă În ploi de umbră, În scoici de destin, În repezi fire de înțelepciune Ce se desfac plângând din mine, inutil! Tu mă reverși... Inundă-mă Cu flori de castan Bătând puțin în roz, Cu lacrimi de amforă ciobită, Fulgerată de fericire pe o plajă pustie! Tu
PICURĂ-MĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363284_a_364613]
-
mele se simte dogoarea soarelui dobrogean și briza mării. Cântecele îmi sunt căptușite cu doruri, iubiri, dureri și mângâieri. Fiecare cântec al meu este în egală măsură și o poveste de viață. Eu însumi mă mărturisesc în cântece, ca o scoică ce dusă la ureche scoate vuietul mării în care se aud și se simt taine din adâncuri. Te-ai „rumenit” în căldura spirituală a sânului mamei, ai crescut ca un lujer încolăcit pe pilonul exemplului tatălui tău. Mai multe, e
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Crăciun... Ce porți în traista care este un accesoriu al costumului tău popular? În traistă îmi port în primul rând dorurile mele, bucuriile mele, necazurile! Îmi port cântecele, tot ce e curat și frumos. De fiecare dată am în traistă scoici de diferite mărimi. Îmi amintesc de mare și îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
la o trăsătură de rame parcurgeam cam doi-trei metri, marea fiind ușor ondulată, iar curentul îndreptându-mă spre larg. Trebuia să trag deci, cel puțin șapte sute de rame pentru a ajunge pe zona mai adâncă de opt-nouă metri și cu scoică pe fundul apei, sau cu piatră. Guvidul stă în zona cu multă scoică, hrana sa de bază, unde găsește din belșug puiet, crabi, sau garizi[i] pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre mine și mal. În același timp
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
iar curentul îndreptându-mă spre larg. Trebuia să trag deci, cel puțin șapte sute de rame pentru a ajunge pe zona mai adâncă de opt-nouă metri și cu scoică pe fundul apei, sau cu piatră. Guvidul stă în zona cu multă scoică, hrana sa de bază, unde găsește din belșug puiet, crabi, sau garizi[i] pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre mine și mal. În același timp, creștea și nesiguranța că mergeam pe direcția cea bună. Orice deviere înseamna abatere
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
deal ce desparte întinderea nesfârșită a unei câmpii submerse[ii]. Apa scade în adâncime aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât cu piatră sau scoică, deci lipsită de pește. Doar calcanul își mai face apariția arareori, sau câțiva guvizi rătăciți printre algele fixate fragil și temporar pe fundul mării. Acolo, mai mult de un kilogram de pește nu am prins, iar timpul trecea monoton. Creștea
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
de foc aprinde pe cer biciuri de fum, Iar ceară se-ncheagă pe fruntea culcată-n Valhalla, Cănd norii se pierd sub pașii din gropi și din drum. Am gustat dintr-o stâncă,-necându-mă-n ochiul-nisip Și-am absorbit dintr-o scoică o perla murdară; Cojite, sparte, lacrimi așteaptă să curgă pe chip, Știind că sunt acum cea mai tristă povară. Fără să văd, din scorburi, copacii turnau prin noapte Urme de smoala,-n care topeau aburi de ceață, Iar umerii reci
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
în ochiul închis spre ascult. Buzele noastre nu știau de sărut, dar despre visul mării se întrebau mereu și mereu. Era vremea când nu se făcuse demult, când gustasem din prima lumină ca visul mării sub unduirea serii... Într-o scoică se mai auzea Dumnezeu cântând prin grădină, că de dragul nostru îi înfloriseră merii. CERȘETORUL PĂCĂLIT DE-UN SĂRUT Căutând ghiocei, mi-ai promis pentru primul găsit c-ai să-mi dai cerșitul sărut. Găsindu-l brațele mele ți-au spus
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
femei în acel jurnal incitant prin ineditul lui. Iată o mostră: “Leul însetat de sînge aleargă după o căprioară, escaladează un munte, necunoscutul ocolește fiordul, frumusețea sălbatecă a ierbii; de sare e tăcerea închisă în faldurile umede de dorință ale scoicii, violentă este doar clipa contrarie, hymnul este în ciocul păsării, în versurile de cristal se reflectă stelele, culegi curcubeul, Belladonna, Ciumăfaia, partea vie a ființei de partea miraculoasă. În nemișcare se petrece timpul, în iris, în oglinda în care nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
înaintezi în poem și descoperi o ființă vulnerabilă, sensibilă, care caută încă ocrotire: “acum desenez în aur/ ca pe niște mari monede / pleoapele tale, / vreau să pictez paradisul : / curcubeu, curcubeu / și să fac din cingătoarea ta / un camuflaj / cu spuma scoicilor.// (5)// Voi micșora apa / pentru a-ți da să bei / soarele nisipurilor / rădăcinile răsucite / ale plantelor de apă / un adânc ornamental / ce-ți seamănă / și povara nopții / mult prea reală, / până și cheile / sunt răsucite în lăuntrul tău; / urcă umbră
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
de-atâta fumat și ochii vioi precum două mărgele lunecând nestingherite sub genele lungi și negre, și-a făcut apariția cu încă o serie de noi preparate, de la pește pregătit excepțional cu tot felul de mirodenii, la creveți, caracatiță și scoici - o masă la fel de bogată precum ne-a fost ziua în desfătarea ochiului și sufletului. Hoinărind prin Paphos Mai aveam destui kilometri de parcurs până „acasă”, aproape de 200 și drumul de întoarcere urma de astă dată alt traseu, pe coasta de
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
bacovian, dând senzația unei asfixii spirituale, a căderii totale și ireversibile a miturilor. Însă, la nivel formal, dezideratul poetei rămâne apropierea de mereu prezentul, Nichita. Se remarcă de-a lungul mai multor poeme sentimentul neîmplinirii, al germinării interzise / întrerupte : „ din scoică afroditei / am luat o singură / iluzie / cu care-am înflorit și-am germinat / izvorul ce l-am adus în lume / de-atunci pedepsită-s să / port / acest trup secetos de femeie / pe care / nu vor mai clipi nicicând / gene de
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
poezii „Ireversibil reflexul...(?)” Semnul interogației, în paranteză dilematica a titlului, este oarecum retorica, daca nu paradoxistă...Din cuprinsul cărții, Aforismele sunt cheile reflexibităților subînțelese, inteligență românească tălăzuind metaforic...și vine, flux- reflux, la limanul unde Gânditorul adună, ca în Vermeer, scoicile mirărilor și (sau) răsucirile simbolismului.. Nostalgia Originii transpare și aici, cuceritoare pentru cititorul nu din zodii și stele, ci din zestrea Arhetipului, numită de careva, refacerii memoriei celulelor...a anului 2017. Nu e vorba de reflexul condiționat al lui Pavlov
SOCRATICUL DIASPOREAN LA NEW YORK de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368439_a_369768]
-
atras denumirile de „Coasta de Argint” și de „Orașul Alb.” Îți lasă impresia că urcă spre cerul care pare foarte aproape și coboară spre mare în care stă parcă să cadă, că în el te simți protejat ca într-o scoică sau ca într-o potcoavă în care energiile muntelui converg cu cele ale mării, ale soarelui, ale vegetalului. Principala atracție pentru un turist român o constituie Castelul și Grădinile reginei Maria a României, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și a
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
mozaic, ciment, asfalt). La intrare se află „Ghereta santinelei”, o minicăsuță suspendată deasupra porții, construită după modelul caselor din zonă, din piatră, ieșită în afară, cu geamuri prevăzute cu gratii de lemn forjat. Pe partea exterioară are două sfere de scoici marine. În timpul reginei deasupra porții se afla un felinar cu becuri în formă de lumânări de ceară pentru a lumina calea celor care se întorceau târziu la castel. Trecând de poartă ai impresia că te afli într-o împărăție a
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea pe datorie, așa că am preferat congelatorul în așteptarea vânzării. Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
Strofe > Introspectie > MAI ȘTII... Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mai știi... când era vară și ne plimbam prin soare ca doi copii, vrăjeam castele de nisip și culegeam, râzând, scoici presărate-n mare iar bucuria albă ne strălucea pe chip. Mai știi... când era toamnă și poposeam prin parcuri ca două păsări, prinzând dorul călător, iar frunzele grăbite să ne arunce sfaturi pluteau într-un film, cu vântul regizor. Acum
MAI ŞTII... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367870_a_369199]
-
CAFELEI DE ELRON, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1162 din 07 martie 2014. Convorbire cu doamna avocat LIDIA ELRON, soția marelui pictor BARUCH ELRON. Prin fereastra din salon se vede un măslin. În jur păsări ciudate. Și niște scoici. Niște case de melci, mai mari decât sunt ele, de fapt. Și geamu-i spart. Lumina de afară nu mai este aceiași. Atmosfera dinăuntru - aparte. Iar eu - în salon, la o cafea... Sunt în casa lui, un străin, un trecător, un
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
și șoapte, ori strigăte neauzite... Ele sunt pe aici, prin cameră, unde ... Citește mai mult Convorbire cu doamna avocat LIDIA ELRON, soția marelui pictor BARUCH ELRON.Prin fereastra din salon se vede un măslin. În jur păsări ciudate. Și niște scoici. Niște case de melci, mai mari decât sunt ele, de fapt. Și geamu-i spart. Lumina de afară nu mai este aceiași. Atmosfera dinăuntru - aparte. Iar eu - în salon, la o cafea... Sunt în casa lui, un străin, un trecător, un
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Noapte, nu-ți lăsa tăcerea! Noapte, nu-ți lăsa tăcerea Și nici umbra să ascundă Frumusețea, mângâierea, Gândul bun purtat de undă! Nu fi scoica ce pitește Armonia -n miezul său! Participă sufletește La ce-i scris de Dumnezeu! Fă din raza de-ntuneric Felinar în ochi iubit, Plimbă dorul cel puternic Și iubirea-n infinit! Referință Bibliografică: Noapte, nu-ți lăsa tăcerea! / Virginia Vini
NOAPTE, NU-ȚI LĂSA TĂCEREA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368001_a_369330]
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului ca să privești Iubito, ia cântecele mării transformate în păduri de sunete palpitând în noaptea de spaime a eului de frig înghețat și fă-le cunună. Ia și scoicile ce se scriu în imensitatea nisipului plecat din adâncuri ca să devină timp și fă-le salbă. Ia greierii ce mușcă felii de lună ca să întoarcă pădurile în noi cu cântece ce nu mai știu să înoate pe marea de vise
CA SĂ PRIVEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367367_a_368696]
-
însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea pe datorie, așa că am preferat congelatorul în așteptarea vânzării. Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
etc. afișau statutul social al persoanei, recesiunea ce a urmat acestor evenimente a influențat modă și accesoriile. Locul coafurilor și pălăriilor extravagantea a fost luat de bonete și pălării mai modeste, penele devenind mai mici și chiar înlocuite câteodată de scoici gravate, camee sau bijuterii incrustate. Începutul anilor 1800 introduc în modă stilul Empire, părul fiind purtat în acea perioadă simplu, aproape de cap, adesea strâns în bucle modeste, fără prea multe podoabe. Eticheta curții în acea perioadă era foarte austera, doamnelor
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]