499 matches
-
pentru perioade scurte, fapt determinat de situația lui materială deosebit de grea. În ciuda sărăciei, a reușit să evadeze din mediul său și să facă o serie de călătorii care au contribuit la formarea lui spirituală mai mult decât lecțiile îmbibate de scolastica medievală. A oferit lecții private mulți ani. Între anii 1689-1695 a avut acces la o mare bibliotecă situată în castelul Vatolla. Aici i-a întâlnit pe Platon, Augustin, Ficino, Pico della Mirandola, Tacitus, care i-au devenit adevărații maeștri. A
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
greco-ortodoxă (gr. orthódoxos "drept credincios"), care poartă denumirea ortodoxă pentru a releva faptul că urmează doctrina moștenită de la apostoli și de la primii părinți, iar greacă pentru a sugera opoziția față de cea romană. În zona catolică a Europei, s-a dezvoltat scolastica, ce a cuprins învățămîntul și filozofia din epoca medievală. La început, scolastica a fost dominată de influența filozofiei platonice, dar, începînd cu secolul al XIII-lea, prin activitatea lui Albertus Magnus și a lui Toma d'Aquino, s-a orientat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
faptul că urmează doctrina moștenită de la apostoli și de la primii părinți, iar greacă pentru a sugera opoziția față de cea romană. În zona catolică a Europei, s-a dezvoltat scolastica, ce a cuprins învățămîntul și filozofia din epoca medievală. La început, scolastica a fost dominată de influența filozofiei platonice, dar, începînd cu secolul al XIII-lea, prin activitatea lui Albertus Magnus și a lui Toma d'Aquino, s-a orientat tot mai mult spre gîndirea lui Aristotel, prin adaptarea gîndirii filozofului antic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
începînd cu secolul al XIII-lea, prin activitatea lui Albertus Magnus și a lui Toma d'Aquino, s-a orientat tot mai mult spre gîndirea lui Aristotel, prin adaptarea gîndirii filozofului antic la cerințele dogmatice ale catolicismului, căci, în general, scolastica a urmărit folosirea filozofiei pentru a motiva și sistematiza dogmele religioase. S-a manifestat sub forma a două curente opuse, realismul și nominalismul, pornind de la disputa în legătură cu realitatea sau cu nominalitatea (convenționalitatea) ideilor generale ("universaliilor") și a generat discuții îndelungate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
polonă) și mai cu seamă pe cel al matematicii, logicii și filosofiei, punând la loc de frunte scrierile clasicilor greci. După patru ani de încercări nereușite de a deveni un elev foarte bun, elevul Petru Velicikovski decide că în raționamentele scolasticii nu va afla nicicând pe Dumnezeu și fuge din Academie, sperând ca între ziduri de mănăstire glasul divin să-i vorbească mai deslușit. Devine astfel frate la mănăstirea Liubetski, în 1739, la doar șaptesprezece ani. Apoi, rasofor cu numele de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dreptului puterii; [papa] Grigore al VII-lea (1073-1085) este glasul puterii dreptății și al demnității persoanei umane. Lupta este aprigă, dar la începutul secolului al XIV-lea cetatea lui Dumnezeu se afla în toată splendoarea ei. Gândirea creștină domină în Scolastică și în Divina Comedie; universitățile au pășit în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30. neo-scolasticism = curent teologic catolic, apărut în sec. 19; reia scolastica medievală potrivit nevoilor intelectuale ale vremii 31. ocazionalism = concepție idealist-teologică (Malenbranche, 1638-1715): nu există cauză eficientă în afară de Dumnezeu, cauzele naturale fiind doar cauze ocazionale ce acționează prin providența divină; a fost receptat ca o soluție extremă la problema carteziană a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
impresiunile din afară le deșteaptă. Materialiștii, dinpotrivă, se sprijină pe o teorie cu totul contrarie: după ei, ideile provin din impresiunile primite de simțuri. Înaintea impresiilor primite de simțuri, spiritul e absolut fără idei. Partisanii acestei teorii: Aristot, Epicur, Lucrețiu, scolasticii, Bacon, d'Holbach, Locke, Condillac și filosofii francezi din secolul XVIII consideră ca o axiomă maxima Nihil est in intelectu, quod primo fuerint in sensibus. Kant nu se împacă cu niciuna din cele două teorii. În Critica rațiunii pure (1781
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tyranni, mente quatit solida. (Horațiu) Les torrents impétueux, la mer qui gronde et s'élance, d'un peuple tumultueux, la fureur et l'insolence, des fiers tyrans la vengeance, n'ébranlent pas la constance, d'un coeur ferme et vertueux. Scolastica evului mediu, goală filosofie fără rost, se ținea totdeauna între hotarele credinței și nu era un sistem ci un chip de a argumenta. Ziceau: Adevărurile la care ajungem prin filosofie sunt, la urma urmei, aceleași pe care ni le descoperă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școlii de biserică și s-a organizat un învățămînt laic. Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei situații, papa Leon al XIII-lea decretează, prin Epistola encyclica De Philosophia Scolastica Aeterni Patris (1879), filosofia tomistă ca doctrină oficială a catolicismului. De ce tocmai filosofia tomistă? Pentru locul pe care rațiunea îl ocupă în acest sistem filosofic. Pentru că, pe de o parte, în concepția lui Toma d'Aquino filosofia se sprijină pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe la spate a mai-marilor dinaintea oamenilor simpli, pe-atât poate fi de folos să se vorbească despre obiceiurile lor rele direct persoanelor care pot face ceva spre îndreptarea lor. 363. A unsprezecea. Să lăudăm învățătura pozitivă 1 și pe cea scolastică, pentru că, după cum mai mult le este propriu învățaților pozitivi, precum sfinții Augustin, Ieronim, Grigore etc., a trezi simțirea pentru a-L iubi și sluji în toate pe Dumnezeu, Domnul nostru, tot așa este mai propriu scolasticilor, precum sfântul Toma, sfântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1 și pe cea scolastică, pentru că, după cum mai mult le este propriu învățaților pozitivi, precum sfinții Augustin, Ieronim, Grigore etc., a trezi simțirea pentru a-L iubi și sluji în toate pe Dumnezeu, Domnul nostru, tot așa este mai propriu scolasticilor, precum sfântul Toma, sfântul Bonaventura, Maestrul Sentințelor 2 etc., să definească sau să lămurească pentru timpurile noastre cele necesare pentru mântuirea veșnică, și ca să atace și să lămurească toate greșelile și înșelăciunile. Pentru că, învățătorii scolastici, fiind mai recenți, nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îi era specifică, vivacitatea expresiei care îi provenea dintr-o convingere profundă și sinceră; un adevărat patrimoniu cultural bogat care putea să provină numai dintr-o minte mai mult decât sănătoasă. Poate că nu era o inteligență ascuțită adaptată unei scolastici sistematice și unei rigori tehnice, necesare studiilor scolastice». Iată și alte mărturii vrednice de crezare. Profesorul Antonio Pittoni ne spune că: «Don Calabria era prea diferit de ceilalți băieți. Era timid și rezervat. Rezultatele școlare mediocre nu se pot atribui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sigur că trebuie să devină», răspundea don Scapini. «Dar nu vezi că e bolnav și se chinuiește la învățătură?», insista don Zenati. «Nu, că nu e bolnav. Și, apoi, de sănătate mă ocup eu. Iar știința nu e numai cea scolastică», concludea don Scapini. Păreri contrastante, care se bazau pe date concrete, dar nu erau suficiente pentru a formula judecăți atât de sigure asupra personalității sale. Dacă am vrea să ne reamintim identitatea clericului Calabria, ar trebui să o încadrăm în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
transmis apoi lumii post-bizantine, fapt ce i-a marcat comportamentul față de scaunul pontifical și față de prozelitismul catolic (orientat la un moment dat mai ales către români, pe baza argumentelor istorice legate de originea lor etnică și lingvistică). Distanța filosofică dintre scolastica medievală de influență neotomistă − purtătoare a ideilor aristotelice, dar și a tezei primatului puterii papale - și teologia isihastă de sorginte neoplatoniciană a readus, în cadru politico-religios, dialogul dintre cei doi mari filosofi ai Greciei antice, tranșat anterior de gândirea iudeo-creștină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a traduce in extenso: "Mai multe dintre întrebările evocate mai sus (e vorba de cele pe care și le puneau scolasticii de la Sorbona în secolul al XIII-lea n.m.) ne fac astăzi să zâmbim (este corect să pui animalele să muncească duminica? Trebuie să le impui zile de post? După moarte, merg în infern sau în paradis?). Am greși. Cu atât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dacă toate animalele sunt într-adevăr "copii ai lui Dumnezeu". Faptul că Iisus s-a născut într-un staul le pare unor autori dovada că Mântuitorul a coborât pe pământ pentru a salva și animalele. După alți teologi, îndrăgostiți de scolastică, se ridică două întrebări care sunt dezbătute la Sorbonna la mijlocul secolului al XIII-lea. Apropo de viața de apoi a animalelor: vor învia ele după ce mor? Merg în cer? Într-un loc care le este rezervat special? Toate animalele sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a progresului științific. Succesivele „Renașteri” petrecute în cultura europeană au însemnat tot atâtea bătălii câștigate de Știință față de Biserică, la care a trebuit să se adauge și paradoxalul război creat artificial de bigotismul religios între știința aflată în progres și scolastica Evului Mediu, care încorsetase strălucitoarea cultură antică într-o dogmă reductivă, ineficientă și sterilă. Sensul Renașterilor din secolul XIV-XV a însemnat, printre altele, întoarcerea la cultura antică în forma ei adevărată. Medicina în Imperiul Roman Creșterea, dăinuirea și apoi decăderea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Ibn Ishaq. Se remarcă la el o libertate de gândire inexistentă atunci în Europa. „Rațiunea trebuie să guverneze, nu să fie guvernată; ea trebuie să controleze, nu să fie controlată; să conducă, nu să fie condusă”. Această poziție contrastează cu scolastica europeană, care a domnit până către 1400, care subordona raționamentul propriu autorității clasicilor dogmatizați. Deși Rhazes se considera un discipol al lui Galen, nu se ferește a-i aduce critici pertinente, în lucrarea sa „Dubii asupra lui Galen”. Îndoiala conduce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
medieval din Europa. Vestitul medic englez William Osler (1849-1919) considera „Canonul” ca „cea mai frumoasă lucrare care s-a scris vreodată”. La mijlocul secolului XI, Paracelsus va arde în public lucrările lui Galen și Avicena, ca reacție de negare a întregii scolastici medicale a timpului. Ca răspuns în apărarea lui Avicena, în 1530, L. Fries publică la Strasbourg lucrarea „În apărarea lui Avicena, principele medicilor. Către medicii din Germania”. Un elogiu încă și mai mare îi va fi adus lui Avicena de către
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lent, dar progresiv, către relativul apogeu Claude Bernard, care a fost și el ulterior depășit. Pot fi menționate câteva momente importante: Pierre Abélard (1079-1142), filosof și teolog scolastic, este considerat creatorul metodei dialectice, o mică breșă în arhitectura rigidă a scolasticii. În 1233 moare Johannes Actuarius, medic bizantin, care descrie diabetul conform conceptului galenic, dar introduce pentru prima dată în istorie un vas de sticlă gradat pentru a analiza „cantitativ” diferitele straturi de sedimentare a urinei. Diabetul fiind considerat o boală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
caută să descifreze sensul adevărat și să elibereze conștiința. Chiar dacă cele trei metode de decodaj și reprezentare a procesului de codificare se sprijină și se verifică unele pe altele, ele sunt distincte. Marx, Nietzsche și Freud sunt greșit interpretați în scolastica epigonilor: economism și conștiință reflex (Lenin), biologism și apologie a violenței (naziști), psihiatrie î l'americaine și pansexualism simplist. Cea mai bună critică a acestor hermeneutici negative o putem face folosind 102 103 cele spuse de Hegel, apropo de viziunea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
socială, accesul burgheziei la decizia politică, încurajarea de către Biserică, mai mult sau mai puțin fățiș, a afacerilor și extinderea granițelor expresiei bine cunoscute care ascunde în spatele său dilema legată de ce-i place și ce nu-i place lui Dumnezeu. Apariția scolasticii 81 ca mod de gândire, reinventarea raționalismului de gândire sub influența filosofilor greci și mai ales a lui Aristotel, dezvoltarea Renașterii și a umanismului prin punerea omului în centrul gândirii filosofice, dar și a acțiunii practice, vin să completeze un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Hr. Civilizația romană, Editura Minerva, București, 1973, vol. I, p. 110. 200 Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, pp. 364-365. 201 Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, pp. 364-365. 202 Chiar metoda de cercetare, scolastica, a fost împrumutată din lumea islamică. ,,Metoda scolasticii (care consta în afirmație, negare, contra-afirmație și un efect final de armonizare a dezbaterii) își are precedentul în metoda folosită în educația superioară islamică. Este o ironie fericită că una din marile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]