860 matches
-
orașul Serras, Bonifaciu dete ajutor amenințaților săi compatrioți, trimițîndu-le trupe însemnate, însă în fața covârșitorului număr al cumanilor și românilor, ce (după expresia unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului tot înlăuntrul zidurilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turn atât de înalt încât apele revărsate să nu poată urca până la el” (Josephus Flavius, Antichități iudaice, I, 3, 2 ; cf. 120). Atunci când stihia distrugătoare este de altă natură (foc, zăpadă etc.), ființele supra- viețuiesc dezastrului în „case” primitive (peșteră, scorbură ; vezi 34, motivele A 1021-1025) sau în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu, călugărul „îl descântă” pe diavol și-l pune să care lemnele înapoi din pădure, pentru ridicarea bisericii. Diavolul, printr-un șiretlic, reuși să-l facă pe călugăr să-i promită „zece suflete”. Călugărul îl bagă pe drac într-o scorbură a unui stejar din fața bisericii, iar Dumnezeu închise scorbura și pe diavol în ea. Din trupul diavolului curse pe pământ sânge, din care răsări tutunul („iarba Dracului”) (101). Principalele motive comune care apar în cele două legende ar fi următoarele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să care lemnele înapoi din pădure, pentru ridicarea bisericii. Diavolul, printr-un șiretlic, reuși să-l facă pe călugăr să-i promită „zece suflete”. Călugărul îl bagă pe drac într-o scorbură a unui stejar din fața bisericii, iar Dumnezeu închise scorbura și pe diavol în ea. Din trupul diavolului curse pe pământ sânge, din care răsări tutunul („iarba Dracului”) (101). Principalele motive comune care apar în cele două legende ar fi următoarele : a) Risipirea în timpul nopții a lemnelor adunate în timpul zilei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe (respectiv a călugărului) cu Dumnezeu îi face pe aceștia să-l învingă, în final, pe diavol și să reușească să întemeieze arca (respectiv biserica). d) Un motiv comun este și acela al copacului care crește în fața bisericii și în scorbura căruia călugărul îl închide pe diavol, în legenda ucraineană, și, respectiv, copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diavol, în legenda ucraineană, și, respectiv, copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie că Diavolul este închis în scorbura (rădăcina) copacului, fie că este alungat din lemnul acestuia, în ambele cazuri duhul rău este „redus la tăcere”, la starea de nonmanifestare și, ca atare, „opera” poate dura. Vom găsi cele două metode de purificare magică în descântecele românești folosite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
babilonieni) l-a luat și l-a răsădit în grădina sacră a templului ei din Uruk, cu gândul să-și facă din lemnul lui un pat și un tron. Copacul adăpostea la rădăcină șarpele „care nu cunoaște vrajă”, într-o scorbură a trunchiului, demonul feminin Lilith, iar în vârf, pasărea furtunii, Imdugud. Sunt trei ființe simbolice, așezate pe trei paliere cosmice. Cu securea, Ghilgameș răpune șarpele, distruge cuibul lui Lilith și taie de la rădăcină copacul. Din lemnul lui se fac următoarele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcut, nu mai există revenire, așa cum nu mai există pentru Arald din Strigoii lui Eminescu. Poeta provoacă niște forțe latente, unele în aparență firești și aproape inofensive, dar tulburătoare totuși și creînd situații fără ieșire: „Caut cuiburi cu băieții prin scorburi îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul galben Inspăimântată când o pasăre întârziată Se zbate între mine și-ntre pui /.../ Îmi opresc sângele cu frunze de salcie și cu pământ Iau puii orbi în mână și-i sărut Și-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
întârziată Se zbate între mine și-ntre pui /.../ Îmi opresc sângele cu frunze de salcie și cu pământ Iau puii orbi în mână și-i sărut Și-aș vrea să-i pun la loc dar nu mai pot, Că parcă scorbura între timp a mai crescut” (Puii din scorburi) Dar altă dată se roagă de „băiatul curajos” să nu vină s-o scape din stăpânirea zmeului: „Eu am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Îmi opresc sângele cu frunze de salcie și cu pământ Iau puii orbi în mână și-i sărut Și-aș vrea să-i pun la loc dar nu mai pot, Că parcă scorbura între timp a mai crescut” (Puii din scorburi) Dar altă dată se roagă de „băiatul curajos” să nu vină s-o scape din stăpânirea zmeului: „Eu am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul Și am umplut cuptoarele cu pită Apoi am
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei” sar scântei, dar în pofida prezențelor întunecate, totul se petrece mai degrabă în basm decât în orizont metafizic. În
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
să fie descoperit și David Petrescu, judecat în procedură de urgență, condamnat la moarte și executat 54. Unul dintre membrii grupului a fost rănit la cap în timpul lupelor, dar a reușit să se ascundă timp de trei zile într-o scorbură, nu departe de locul înfruntării. Însă de durere, de foame și de sete a fost nevoit să iasă la lumină. A fost prins de trei pădurari, care l-au predat Securității 55. Cu tot cu cei arestați în București, numărul membrilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o Împlinește: „aici dorm eu, Înconjurat de el”. Orice timp se percepe pe sine - și, ca atare, În el mă pot percepe pe mine ca istorie, ca structură de semnificație de un fel sau altul - doar În absență. „În fiecare scorbură era așezat un zeu.” Peste tot unde apare o fisură, unde se instituie o absență, unde „spune Nu doar acela/care-l știe pe Da”, timpul Începe să se miște. Pentru că, În interpretarea mea de aici, cel ce „Începe cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Din nou, cu excepția cazului în care echipa de supraveghere a observat manevrarea servietelor, este posibil ca schimbul să nici nu fie observat. În același mod, un ofițer poate lăsa un bilet într-o locație stabilită anterior, cum ar fi în scorbura unui copac dintr-un parc; câteva ore mai târziu, sursa îl recuperează („cutie poștală impersonală”)29. Dacă ofițerul plasează biletul fără a fi observat, cel care se află pe urmele sale cu scopul de a afla identitatea surselor va continua
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Se notează pe tablă și În caiete titlul operei, numele autorului și câteva date despre activitatea lui Mihail Sadoveanu. Profesorul de sprijin supravegheză orientarea În spațiu și organizarea pe caiete a scrierii elevilor integrați. Se analizează cuvintele și expresiile noi: scorbură, răchită, dispreț, ac de cojocul tău. Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind cuvintele: scorbură, răchită, prietenie, zână. Se poartă discuții pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii integrați răspund la Întrebările: Cum se numește fetița din text? Cine este prietenul eil? Unde merg Lizuca și Patrocle? De ce au plecat de acasă? Unde
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
tradiționalismului rău înțeles, fie sub a modernismului hilariant, urlător, dar subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu (Pe decindea Dunării, Oboseală), Radu Gyr (Șarpele de scorbura), Ț. Păunescu-Ulmu, N. I. Herescu, proza de Gib I. Mihăescu (Ajun de nuntă), Al. Lascarov-Moldovanu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ion Dongorozi. Articolele de critică literară aparțin lui N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu, Ion Rădulescu s. a. N. I. Herescu traduce două poezii din Horațiu. Se
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi încremenit în scorburi inundațiile / de altădată nisipul lustruiește oasele înecaților / cine a lăsat pe mal o roată de bicicletă ruginită / aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curând și factorul poștal / vom descifra
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
năucu’”!? Tehnicii lui i-a răspuns, într-un mod special, pupăza. Mai mult, și pentru a le veni de hac celor de teapa lui Nică a lui Ștefan Apetrei, aceasta creează un mediu insuportabil pentru alții, confecționându-și cuibul în scorburi foarte adânci pe care le garnisește cu materii fecale. „Tehnica” aceasta au preluat-o japonezii în secolul XXI, presărând pe lângă căile ferate ale trenurilor rapide excremente de leu pentru a speria animalele din păduri și a nu le lăsa să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
spermanțet; ar fi fost vîrît în sicriu și înmormîntat în sfînta sfintelor, în tainița cea mai secretă a balenei. Cu o asemenea moarte nu s-ar putea asemui decît încîntătorul sfîrșit al unui apicultor din Ohio care, căutînd miere în scorbura unui copac, a dat peste o asemenea cantitate, încît, aplecîndu-se prea mult, a căzut în ea și a murit îmbălsămat. Cîți oameni au căzut oare în capul plin de miere al lui Platon și și-au găsit o moarte dulce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
feericul și paradisiacul în sânul cotidianului, el e, prin excelență, poetul „spațiului închis”, securizant și liniștitor, în sensul definit și aprofundat de criticul Valeriu Cristea (un „record” de „spațiu închis” fiind oferit chiar de titlul unuia dintre volume: Dintr-o scorbură de morcov, 1998). Se pot remarca și accente urmuziene, ca și elemente din patrimoniul - extins - al „onirismului”, căruia poetul i s-a raliat. Predomină însă originalitatea, imediat sesizabilă la parcurgerea oricărui poem. Iată, de pildă, un eșantion de glorificare a
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
GHEORGHE GRIGURCU SCRIERI: Versuri, București, 1970; Detectivul Arthur, București, 1970; Julien Ospitalierul, București, 1974; Cântece naive, București, 1976; Adio, Robinson Crusoe, București, 1978; Dulapul îndrăgostit, postfață Alex. Ștefănescu, București, 1980; Ruina unui samovar, București, 1983; Erotice, București, 1997; Dintr-o scorbură de morcov, cu ilustrații de Răzvan Luscov, București, 1998; Fluturii din pandișpan, cu ilustrații de Mihaela Șchiopu, Iași, 2003; Poeme alese. 1959-1998, Brașov, 2003; Opera poetică, I-II, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Leonid Dimov, Pledoarie pentru un nou poet, VR
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
un gen «ușor», un gen inferior (...).” În numerele apărute în ultimul timp, întâlnim piese merituoase atât prin tematica lor cât și prin realizarea lor artistică cum ar fi: Scrisoarea de Lucia Demetrius, O situație specială de Mihail Leonard, Viorel din scorbură de Al. Kirițescu etc (...). În revistă au apărut o serie de lucrări greșit orientate și lipsite de valoare literară. În aceste piese imaginea vieții noi a satelor și orașelor noastre apare deformată. Oamenii zilelor noastre, eroii muncii, căliți în focul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poezia lui, poză intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul roș arzând la sărbători / și-n vis mi se arătau în joc de iele / sub scorburi de mesteceni ursitori / aici am fost la cimitir cu tata / de mână-ntâi și-apoi rămase el / sub bulgării-întorși greu cu lopata / și aruncați ca-n sângele de miel / aici mă-ntorc din când în când cu vină / și vechi
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]