455 matches
-
fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale erau foarte variate: făcea teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în promenade berlineze cu marele clasic, nu la Versailles ori prin castelele de pe valea Loirei. Vigilența cu care se scrutează cultura de limbă franceză se complinește, prin darurile scripturistice ale Simonei Modreanu, prin finețea de caligraf și artizan al imaginilor și impresiilor pe care, fără îndoială, persoana care scrie, se definește. Ca în vremurile bune și ceva mai tihnite, când încă Parisul era orașul-lumină prin excelență, recomandându-se de la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
întrebări ale vieții și dă un sens existenței sale, depășind viața biologică 6. Astfel comunicarea religioasă, prin aspectul său discursiv, comportă o multitudine de laturi, de la discursul lăuntric la cel exterior și simbolic, însă toate au aceeași rădăcină: în discursul Scripturistic, Hristic și apoi apostolic și patristic, ajungând în zilele noastre la transmiterea acestuia prin felurite forme pe care le voi aborda în cartea de față. Religia este cea mai veche, completă și complexă formă discursivă, pentru că pornește de la simboluri cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
o noutate în sensul bun al cuvântului, însă nu pot înțelege și nici accepta ca o doamnă cu nume nobiliar să-și facă publicitate ucigând suflete"130. Autoarea ridiculizează întreaga istorie a mântuirii și schimbă voit întreaga logică a textului scripturistic dorind a obține efecte cvasi-artistice tocmai prin falsa demonstrație "literară" că Pavel ar fi artizanul "plăsmuirilor evanghelice" despre Hristos. "Realitatea" pusă în scenă de Pippidi ar fi aceasta: Iisus Hristos n-ar avea legătură cu nimic din ceea ce relatează evangheliștii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
încă de pe atunci actualul Patriarh al BOR se familiariza cu lumea presei, cea pe care actualmente o susține prin trustul de presă "Bazilica". De asemenea, în perioada 20 februarie-16 iunie 1990, același cotidian a purtat chiar pe frontispiciu un citat scripturistic. "Căci de ce libertatea mea să fie judecată de o altă conștiință? (I Corinteni 10, 29)"144. Activitatea discursivă religioasă de factură spirituală a constituit, în acea perioadă de romantism post-revoluționar, o preocupare preponderentă a respectivului cotidian. Titluri precum " Să privim
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cele informative, aflate la discreție, întrucât contextul recuperării discursului religios românesc s-a derulat concomitent cu achiziția noilor tehnici de comunicare, în special a internetului, cel care pune la dispoziția celor interesați o multitudine de discursuri religioase, începând de la cel scripturistic și terminând cu predici sau discursuri ce pot fi accesate live. Dar, pe lângă informații, e nevoie de abilitate în comunicarea discursului religios. Este mult mai simplu să oferi date tehnice, politice, economice decât de natură spirituală, deoarece lezarea credinței este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prin sinoade, dar ceea ce totdeauna era în practică, acestea nu sunt socotite altminteri decât drept poruncă apostolică”. Precum Sfântul Ambrozie Și alți Părinți, și Fericitul Augustin predica necesitatea botezului ca Și condiție pentru intrarea în Împărăția cerurilor, pornind de la textul scripturistic de la Ioan 3, 5 Și deducând de aici, într-o consecvență logică, doctrina înspăimântătoare a damnării tuturor copiilor nebotezați, deși le atribuie cel mai puțin periculos grad de perdiție<footnote „Parvulos in damnatione omnium mitissima futuros”. A se vedea De
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
este însăși puterea și înțelepciunea Tatălui. Ființelecreate se sfințesc prin participarea la El în Duh, însă Fiul Însuși nueste prin participare Fiu, ci, dimpotrivă, El este propria naștere aTatălui. Iarăși, de asemenea. Fiul nu este în Tatăl în înțelesul locu-lui scripturistic: «în El viem, ne mișcăm și suntem» (Fapte 17, 28),căci așa ca dintr-un izvor iese El din Tatăl, ca viața în care totul seînsuflețește și totul își are existența”<footnote Ibidem, III, 1 PG, XXVI, col. 324 BC
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ei. „Robul” suferă, nu pentru El, ci pentru noi. Dar cum ? Și de ce ? El are tristețea unei lumi păcătoase pe umeri. Într‑un anume sens, El a luat asupra Sa povara suferinței și Întristării noastre. Unii lectori ai acestui pasaj scripturistic se pot pripi spre o concluzie greșită : a fost condamnat de Dumnezeu !68 Dar evenimentele ulterioare relevă clar că nu acesta este Înțelesul. Într‑un fel, noi sun‑ tem cei condamnați, iar „Robul” suferind suportă pedeapsa În locul nostru. Suferința a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
devenit zidirea omului în Hristos, a omului nou, creștin desăvârșit. Pedagogia creștină a devenit un sistem prețios și complex, de care s-au ocupat toți Părinții Bisericii în operele lor. Au apărut tratate de educație generală, omilii, comentarii la textele scripturistice, lucrări speciale care se adresau diferitelor tipuri de oameni ce se apropiau de învățătura creștină. Sub îndrumarea Bisericii, au apărut școlile catehetice, concurente vestitelor universități păgâne, care au avut mai întâi rolul de a pregăti pe cei ce se botezau
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Daniel vor fi studiați ca modele de credință în perioada Vechiului Testament și, totodată elevii vor fi familiarizați cu importanța lor în pregătirea lumii pentru venirea Mântuitorului. La unitatea de învățare Iisus Hristos, Dumnezeu și Om, elevii vor lectura fragmentele scripturistice despre dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului, iar cu sprijinul profesorului vor face comentarii. Ei vor fi capabili să relateze într-o succesiune logică evenimentele legate de Patimile, Răstignirea, Moarte, Îngroparea, Învierea și Înălțarea Domnului, iar evaluarea acestor cunoștințe se va realiza
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Bisericii"14. Luther pune accent pe credință, și nu pe faptele bune în vederea mântuirii; credința în mila lui Dumnezeu peste toate păcatele (Sola fide). Faptele bune reprezintă rodul credinței, nicidecum principiul ei. Din contră, catolicismul are un punct de vedere scripturistic extrem de clar: credință fără fapte este moarte (Epistola Sf. Apostol Iacob 2, 17-20), iar omul va fi judecat după propriile fapte - exemplul paharului de apă dat săracului (Evanghelia după Matei 25, 37-40). Prin urmare, mântuirea se realizează prin credință și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia lui Luther este presbiteriană, "adică supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și rămânerea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sens, ci două sensuri distincte. Iubirea către aproape nu este fundată în iubirea către Dumnezeu, conform interpretării teologiei catolice. Această comunitate de iubire pe care creștinismul catolic o impune ca o consecință a iubirii de Dumnezeu nu se susține nici măcar scripturistic, textele evanghelice fiind extrem de clare în acest sens. Astfel, argumentul pentru extinderea conceptului de iubire la aproape nu există. Demonstrația lui Nae Ionescu este convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
publicarea de către Nicolaus Copernicus a lucrării De revolutionibus orbium coelestium (1543), care susținea că Soarele, și nu Pământul, se află în mijlocul sistemului solar, centrul universului fiind undeva lângă Soare. Heliocentrismul, cum s-a numit noua topografie planetară, a zdruncinat fundamentele scripturistice ale credinței creștine, amenințând, în ultimă instanță, însăși viziunea teocentrică asupra universului, ele fiind intrinsec legate. Dacă cosmogonia creaționistă era pusă în discuție, urma în mod firesc ca următorul asalt să fie dat chiar asupra Creatorului. Și ca de atâtea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Îi mulțumesc cu mijloacele care-mi stau la Îndemână, În primul rând cu fidelitatea strictă față de ceea ce mi se pare a fi „rostul meu pe pământ”, Meine Rolle auf Erde, cum o afirmă Th. Mann definind destinul. Acela de martor scripturistic, cel care „scrie cuvintele” și are Îndrăzneala să le așeze În frază și În pagină, astfel Încât ele să Însemne mai mult decât istoria singulară a unei vieți. Și, În felul acesta, această „oglindă” să poată reflecta nu numai alte istorii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Crainic a îndurat cel mai greu foamea (el a slăbit în detenție 40 kg), compunând poezia „Cântecul foamei”, dar și aici el Îl aduce în versuri pe Mântuitor. Mai mult chiar, în această poezie Nichifor Crainic face apel la memoria scripturistică, amintindu-ne de pasajul biblic din Evanghelia lui Matei, Cap. 14, 15-21: O, milostivule, Tu care Din doi ciortani și cinci colaci Făcuși un munte de mâncare Să saturi gloate de săraci. Repetă bunule minunea Și ospătează mii de guri
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mod nemaiîntâlnit. „Ca libertate ontolo¬gică absolută, persoana necesită... o constituție ipostatică fără necesitate ontologică. În consecință, ipostasul său trebuie neapărat să se înrădăcineze, să se constituie într-o realitate ontologică neafectată de «starea de creatură». Acesta este sensul frazei scripturistice: a se naște «de sus» (Ioan 3, 37). Este exact posibilitatea pe care hristologia patristică se străduiește s-o proclame, s-o vestească omului. Hristologia, cum a fost elaborată în cele din urmă de Părinți, nu vizează decât un scop
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sublinieze rolul familiei în dezvoltarea societății precum și ”tarele” care duc la acest flagel al veacului nostru, abandonul (pp. 23-27), ”climatul lipsit de afectivitate” (p. 27) fiind una din cauzele fundamentale care duce la abandon. Tot în acest capitol, autoarea fundamentează scripturistic și patristic noțiunea de familie, de educație, precum și urmările asupra copiilor și părinților, a lipsei acesteia din urmă. În capitolul al II-lea, Aspecte metodologice ale studierii abandonului, doamna Năstasă subliniază: ”[...] am folosit câteva metode și tehnici: Cu ajutorul acestora am
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
tine când te-a purtat în pântece” (Tabil 4, 3-4). Cărțile didactice ale Vechiului testament insistă foarte mult asupra respectului pe care fiii îl datorează mamei (Pilde 19, 26); (Înțelepciunea lui Iisus Siroh 3, 1-16). Deși mai mare, unele texte scripturistice ne prezintă vieți de familie în care femeia este iubită și asaltată de soțul său care o tratează ca pe un egal al său (I Regi 1, 4-8; II Regi 4, 8-24). Lipsa de respect față de părinți era un mare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Capodopera morală a creștinismului este sfințenia căsătoriei. „Harul vieții” este unul din darurile primite la Botez și sporit prin taina Căsătoriei; este harul care ajută la sfințirea și desăvârșirea pe pământ și prin aceasta la moștenirea vieții veșnice. În conformitate cu textul scripturistic din Cartea Facerii constituirea familiei își are fundamentarea în voința divină exprimată la creație: „nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (facere 2, 18). Așadar, soții prin căsătorie nu mai sunt doi, ci
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
alte celebre Venus paleolitice: Lespugne, Brassempouy, Montpazier, Sireuil, Tursac, MainzLinsenberg, Mauern, Savignano, Willendorf, Malta, Moravany, Kostienki. Aceste statuete se caracterizează prin obligativitatea imaginii interzise, canon respectat cu strictețe în arta paleolitică și eneolitică, ceea ce ne apropie, din nou, de textul scripturistic. Prezența unui număr sporit de statuete, la Grimaldi, unde s-au descoperit și morminte de copii, probează existența unor locuri cultice importante pentru manifestările religioase ale vremii. Grota Paglicci, Italia, a fost descoperită și cercetată începând din a doua jumătate
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]