4,809 matches
-
v-ați urcat în mașină, încearcă să-l convingă șoferul, dar Roja nu-l aude, o ține tot pe-a lui, a început să picure, se gîndește, nu mai e mult, sînt în dreptul Turnului cu Ceas, dedesubt este magazinul Tehnometal, scule, accesorii, unelte cu care poți să faci o revoluție adevărată, roboți de bucătărie, prăjitoare de pîine, uscătoare de păr, rîșnițe de cafea. Vreau să-ți atrag atenția că nu mai e mult, spune Roja. E bine să ții seama de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trebuit să i-o înfigă din prima, l-ar fi ciuruit mai tare, mare pagubă, viața lui era mult mai importantă, începe să patruleze cinci pași înainte, cinci pași înapoi apăsat de culpă, stai locului odată, îi spune Gulie, pregătită scula? se aude și vocea lui Dendé, desfă-l cît poți de tare, se repede cu furculița știrbită spre limba Curistului, o înțeapă, o străpunge dintr-o parte în alta și i-o scoate afară printre dinți răsuflînd în sfîrșit ușurat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o Împăturea În două, tăia oblic și puțin rotunjit vârful viitoarei opinci, apoi tăia și rotunjea opinca la călcâi (o formă foarte elaborată care urmărea forma călcâiului), suprapunea cele două semiporții, o fasona pe secunda după cea dintâi. Cu o sculă tăioasă, o dăltiță lată de „juma’ di unghie”, și cu ciocanul obținea cele mai egal-distanțate tăieturi pe Întregul perimetru al fiecărei viitoare opinci și exact la „o juma’ di santimî” de margini. Prin tăieturi trecea cele două curelușe și după ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
strice chiupul mare, tocmai acum când era spre final zise, așa ca să scape de copil: Pe tine te cheamă Va, și dând cu latul palmei la o parte flecii netezi o suprafață micuță de laiță, din dreapta sa și cu fichejul (scula plată și rotunjită cu care se finisează oalele din lut) desenă cu linii simple un V și un A zicând: Ăsta-i numele tău! Băiatul a tăcut, dar ceva frumos și o stare de bine i-a cuprins Întreaga ființă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de la masă și afișau diverse stări, de la frică, mirare și până la, În final, ...ămâia mătii Ioani! c-am să-ți ard câteva palme de-o să auzi câinii În Giurgiu!” Băiatul s-a gândit un pic și și-a amintit de scula cu care bunicul Însemna oalele crăpate pentru a fi reparate, un ciob de oală ascuțit la un capăt, pe care-l aduse din tindă direct pe pat și pe fundul unei străchini aflate În plin proces de uscare a Încercat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să-mi dau chilipirul? S-o dai la un prieten. Deal cu deal se întîlnește, dar om cu om. Știu și eu? Îmi ești simpatic. Hai, dă cinci. Nu dau. Atunci cumpără și bormașina asta tot cu patru. Dinu cercetează scula cu atenție și constată că este nou-nouță. Nici vorbă. Poate două milioane. Trei, ca să-ți dau și burghie. Nu, am spus nu. Uită-te, pun și fierăstrăul ăsta la bătaie, plus pila triunghiulară, pentru ascuțit. Haldan parcă avea febră. Ochii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sperii și pe mine! Parcă ți-a ieșit o broască din gură și atunci am răcnit de spaimă. Cruce de aur și treacă noaptea, spune Raj îngrijorat. Eu zic să nu te mai duci azi la furat pește. Dar am sculele lăsate în iaz și o să mi le găsească. Și ce? Vom face noi altele. Ar cam fi vremea să mă duc. Nu te duce, Raj! O să te împuște la sigur, îmi spune mie inima! Îl trimit pe Pardailan atunci. Trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe el. Pardailan, cumnat cu el, dormea într-o încăpere din grădină și n-a fost încîntat de misiune. Nu mă duc fără tine. Nu pot, mă doare vătămătura. Dar ce prind este al meu, da? Bine, îmi aduci doar sculele, doar știi unde le pun. Cei doi s-au înțeles și Raj revine la Adela, lamentîndu-se. Peștele nu mi-l mai dă. Dă-l naibii de pește, dar azi stai cuminte! Omul se culcă la loc și-i chiar mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tot, mamă, tată, frate, sfinți, diavoli și cam tot ce le vine la gură. Cînd ajung la iaz este întuneric încă, luna a apus și doar o geană albicioasă anunță de unde va răsări soarele. Parcă se întîmplase o minune, toate sculele gemeau de atîta pește și într-un cîrlig, un crap de vreo 12 kg obosise de cît se chinuise să scape. Cei doi hoți ascund sculele în rogoz și reușesc să plece cu prada spre casă. Fiecare ducea cîte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o geană albicioasă anunță de unde va răsări soarele. Parcă se întîmplase o minune, toate sculele gemeau de atîta pește și într-un cîrlig, un crap de vreo 12 kg obosise de cît se chinuise să scape. Cei doi hoți ascund sculele în rogoz și reușesc să plece cu prada spre casă. Fiecare ducea cîte un sac plin și erau fericiți de norocul care a dat peste ei. Raj însă nu avea somn și se plimba îngrijorat prin curte. Îl și vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care a dat peste ei. Raj însă nu avea somn și se plimba îngrijorat prin curte. Îl și vedea pe cumnățel cu o broască în gură. Cînd zorile mijeau, au apărut gîfîind și cei doi trimiși la furat pește. Și sculele? țipă Raj. Mergem după ele. Le-am ascuns bine. Raj, cînd vede atîta pește, denunță mascat învoiala. Lăsați peștele aici și cînd aduceți sculele... Îl lăsăm acasă la noi, că-i al nostru. Este al vostru, dar după ce capăt sculele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în gură. Cînd zorile mijeau, au apărut gîfîind și cei doi trimiși la furat pește. Și sculele? țipă Raj. Mergem după ele. Le-am ascuns bine. Raj, cînd vede atîta pește, denunță mascat învoiala. Lăsați peștele aici și cînd aduceți sculele... Îl lăsăm acasă la noi, că-i al nostru. Este al vostru, dar după ce capăt sculele. Cei doi lasă sacii jos și se pun pe ceartă. Adela vine și ea și taberele se echilibrează. Să împărțim peștele, strigă Adela. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sculele? țipă Raj. Mergem după ele. Le-am ascuns bine. Raj, cînd vede atîta pește, denunță mascat învoiala. Lăsați peștele aici și cînd aduceți sculele... Îl lăsăm acasă la noi, că-i al nostru. Este al vostru, dar după ce capăt sculele. Cei doi lasă sacii jos și se pun pe ceartă. Adela vine și ea și taberele se echilibrează. Să împărțim peștele, strigă Adela. L-ai muncit tu? Nenorocita dracului... Vă pomeniți că l-ați muncit voi, calicilor. Copiii s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
îmbrăcat și milițianul îi vorbea frumos. Am o căciulă și i-aș pune un dos mai bun. Aduceți-o la mine, șefu'. Cojocarul n-avea neamuri de nici un fel și i-a lăsat totul lui Laurențiu, adică și meseria și sculele și atelierul. Aveam un cojoc nou nouț și l-am agățat pe cînd trebăluiam în boxa de la subsolul blocului în care locuiam. Se poate face ceva, dom' Laurențiu? Dom' profesor, nici n-o să se cunoască. Cînd să vin după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ce separă pe cele două feluri de oameni cu stare. Șmecherul îmbogățit după '89 este un om care face abuz de grătar și de manele. Dacă grătarul nu supără pe nimeni, cu manelele este cu totul altceva. Parvenitul își cumpără scule pentru spart timpanele pe o rază de 2-3 km. Acesta dorește să se remarce în tot cartierul și folosește la maximum aparatura pe care o are. Manelele pe care le răspîndește în jur îți intră în creier, îți fac geamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații electrice, frânghii de uscat rufe. Alături, o magazie cu scule: cărămizi suprapuse, netencuite, geam vopsit albastru, crăpat parcă cu o piatră, ușă încuiată, belciuge din fier beton și un bătrânel care tot își găsea de lucru dimineața, dincolo de sticla zgâriată a ferestrei. Pe sub dușumea, galerii de șobolani, curse nesfârșite până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
acest exercițiu îl făcea în fiecare dimineață. Odaia era întunecată ziua în amiaza mare, soarele nu trecea de pervaz. Fereastra mică avea forma tiparului de făcut cărămidă: trei ochiuri dispuse pe orizontală. O pată galbenă se reflecta pe magazia de scule. Prin dreptul lor, în fiecare dimineață, treceau grăbite picioare fără oameni spre rezervații de zi gara era cea mai mare rezervație a târgului, tramvaiul cea mai înghesuită; seara, tot prin fața ferestrelor, obosite, abia pășeau, ca niște orizontale ale nopții, perechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pînze, toate corăbiile Mediteranei. Lăsasem apartamentul din București În grija mamei care, profitînd de absența mea, s-a apucat de zugrăvit. La Întoarcere, am găsit alături de ea o domnișoară. Stătea cocoțată deasupra, pe bibliotecă, rîcÎia peretele cu nu știu ce fel de sculă și-mi vorbea de acolo cu „dumneavoastră“. Voce de copil mare, sprințară și pusă pe șotii, fără umbră de accent regional, ceea ce la nordiștii noștri transilvani ține aproape de convertirea la altă credință. Era fiica unei consătene de a părinților venită
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mân tractorul sauuu?” Din valul de gânduri m-a scos un rus, ieșit În Întâmpinarea noastră.. ― Idi siuda - m-a luat el În primire. Am mers cu el la tractor. Acolo mi-a dat În primire cheile, o traistă cu scule și două canistre cu motorină.. A vorbit ceva cu rusul care m-a adus și, luând caii de dârlogi, a plecat. Însoțitorul meu a urcat pe platforma din față și mi-a făcut semn să pornesc tractorul... ― Paidiom - a comandat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ticu trebui astfel să-și ia în primire partea lui de daruri: un frumos costum de culoare albă, plus o pălărie, o cravată și o pereche de pantofi asortate cu costumul și mare și plăcută surpriză o trusă completă cu scule de frizerie, fabricată în Spania după licență italiană, cu familiarul profil al bărbierului din Sevilla imprimat pe capacul cutiei. Atins la coarda sensibilă și clintit momentan din scepticismul său obișnuit, Ticu își luă în primire darurile, mulțumind pentru generozitate, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu familiarul profil al bărbierului din Sevilla imprimat pe capacul cutiei. Atins la coarda sensibilă și clintit momentan din scepticismul său obișnuit, Ticu își luă în primire darurile, mulțumind pentru generozitate, apoi îi propuse cumnatului său să probeze toate acele scule perfecționate pe podoaba lui capilară. A, nu, cumnate dragă, nu e nevoie, mille grazie! Poate, cu altă ocazie..., îl refuză Nando râzând. Ticu nu insistă, iar Nando închise și al doilea geamantan și-l puse pe jos lângă celălalt. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
isteață, se opri din drumul său și-l ascultă pe Nando, cu un ușor zâmbet în colțul buzelor, bălăngănindu-și în mâna stângă servieta jegoasă de mușama, în care-și căra zilnic mâncarea la pachet sau poate vreo trusă de scule. Nando îl remarcă și îi zâmbi încurajator: Dumneata, tovarășe, văd că ai înțeles... Dumitale nu-ți este teamă de adevăr, nu-i așa?... Da, prietene, Lucrețiu Pătrășcanu a fost aruncat în închisoare fără nici o vină!... Să ne unim glasul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Stelică, mă trezeam ori pe drumuri, ori direct la pușcărie!... Păi tu, tată, te-ai descurcat, dar mie la ce o să-mi mai folosească meseria de frizer?... Că doar nu-ți închipui că după cursuri o să mă duc acasă, cu sculele în geantă, la domnul profesor Barbilian, ca să-i potrivesc freza și mustața!... replică Victor, cu zâmbetul pe buze. Ei, nu vorbi așa, băiete, nu vorbi așa, că nu se știe niciodată! îl preveni grav Ticu. Bine, tată, așa să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu vorbi așa, băiete, nu vorbi așa, că nu se știe niciodată! îl preveni grav Ticu. Bine, tată, așa să fie cum spui dumneata, conveni fiul. Când o să ajung matematician, o să am grijă să țin pe lângă mine trusa asta de scule și, cănd m-o supăra vreunul dintre colegi, cum pun mâna pe el, ca să-i trag un perdaf sau să îl tund chilug! Meseria e brățară de aur, ascultă la mine! proclamă bătrânul. Spre sfârșitul verii, Victor coborî cartea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din ce în ce mai estompate, cuvintele : "Clemență... Alindora... Minodora..." Tăietura pielii din spatele urechii este precisă, trasată fără nici o ezitare. Urmează zgomotul făcut de trepanul, mânuit cu dexteritate și precizie, și care pare să fie atenuat și el de anestezic. În numai câteva minute, scula iscusită a și practicat o mică incizie în tigva Dorei, care nu opune nici o rezistență, de parcă ar fi făcută dintr-o mucava a cărei transformare în rumeguș degajă un ușor miros de os ars. Freză rugoasă ! cere sec vocea profesorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]