5,506 matches
-
cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și unii specialiști rezonabili, cum ar fi acad. Dan Grigorescu, criticul de artă Octavian Barbosa, sculptorul Aciobăniței și, atît cît să poată fi invocat ca susținător, sculptorul Marcel Guguianu. Chiar și un important om politic, cum este Adrian Năstase, a fost amestecat fără voia lui în această farsă tristă cînd, în cadrul emisiunii Culise, difuzată de TVR1, filmîndu-i-se cabinetul de lucru de acasă, camera de luat vederi a
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
acum. Cu intenția clară de a mai pune o cărămidă la construcția credibilității acestor falsuri, care ar stîrni, pur și simplu, rîsul, dacă nu ar fi și periculoase prin consecințe, jurnalistul Grid Modorcea face o deplasare tocmai la New York, la sculptorul nonagenar de origine română, trecut în tinerețe prin atelierul lui Brâncuși, Constantin Antonovici. Că harnicul, și analfabetul în materie de artă, Grid Modorcea a fost sau nu trimis de Stanciu, nu se poate spune explicit, dar că el a reprezentat
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
este în afara oricăror îndoieli. în interviul publicat în numărul din 5-6 august al ziarului Cronica Română, Grid Modorcea face tot ce-i stă în putință pentru a obține ceva, cît de cît articulat, în sprijinul pseudolucrărilor lui Brâncuși, de la venerabilul sculptor. Ceea ce obține, însă, este doar un autoportret mișcat, autolaudativ și amnezic, dar și o suită de afirmații insultătoare și abjecte la adresa unor mari oameni de cultură care și-au dedicat întreaga lor viață cercetării și promovării operei lui Constantin Brâncuși
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
publică încă zece cărți în care opiniile sale teoretice, estetica aplicată și interesele mai largi, de ordin istoric și cultural, cu o accentuare pe zonele controversate și dificile, se regăsesc în egală măsură. Așadar, dacă artistul Camilian Demetrescu, adică pictorul, sculptorul și cercetătorul interesat de limbajele, de materialele și de tehnicile artelor decorative, nu a putut fi întîlnit direct în România, teoreticianul, esteticianul cu un program apăsat creștin, istoricul și, la urma urmei, scriitorul Camilian Demetrescu a fost mult mai accesibil
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Ca și în edițiile trecute, au fost invitați, și de astă dată, patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
Florean". Ca și în edițiile trecute, au fost invitați, și de astă dată, patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la această ediție participarea a fost mult mai unitară și mai coerentă
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
predecesorii lor în spiritul și în substanța materialului. Relația lor cu blocul de marmură a fost în mai mare măsură o colaborare, o negociere discretă, și într-o măsură mult mai mică o acțiune de forță. Dacă pînă acum comportamentul sculptorilor era unul autoritar, plecîndu-se, oarecum, de la premisa că blocul de piatră este doar o carcasă, un fel de temniță-sarcofag în care forma zace latent, așteptînd în mod pasiv momentul eliberării, de această dată s-a plecat de la prezumția formei explicite
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin. Dacă, în mare, aceste elemente le sunt comune tuturor sculptorilor, în particular fiecare dintre ei și-a promovat viziunea personală și sistemul propriu de gîndire artistică. Gheorghe Zărnescu a realizat un fel de axiomă plastică, o formă perfect închisă, un cub extrem de rafinat și de sensibil prin curbele sale feminine
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
o nouă vîrstă a formelor: vîrsta lor primitivă, elementară, aproape magică, dar care nu se poate atinge cu adevărat decît printr-o gîndire savantă în spațiul vast al memoriei culturale. Păstrînd materia cît mai aproape de forma ei originară, cei cinci sculptori au transferat asupra ei nu atît voința lor imperativă, cît o profundă știință a dialogului și o solidă cultură a statuarului.
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
la Gallimard. Cînd am avut-o în mîini, am citit-o pe nerăsuflate. Care era secretul dragostei aceleia de lungă durată? Poate " Cifrele nu ne-au interesat niciodată, pe Jim și pe mine." (p. 9). Dominique Rolin e văduva unui sculptor și povéstea dramei pierderii soțului "a devenit o parură seducătoare a nefericirii. Asta îmi vine bine fără îndoială." (p. 12). Și, invitată la masă, într-o toamnă, de un important editor care pregătea "lansarea primului roman al unui foarte tînăr
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
vorbesc mai întâi despre o situație în care oamenii îi reprezentau cu inocență pe Zei: egiptenii își reprezentau Zeii, mesopotamienii își reprezentau Zeii lor și, un timp foarte îndelungat, grecii și-au reprezentat propriii lor Zei. În așa fel încât sculptorul, care sculpta în general un om, îi dădea figura completă a Zeului. Ceea ce caracterizează această evoluție grecescă este faptul că Dumnezeu a fost reprezentat sub chipul unei ființe perfecte, al unui om perfect- mai rar sub acela al unei femei
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
un păr roșu, nesupus. Aveam cîteva sumare repere biografice (scriitoarea s-a născut în 1941 într-o foarte numeroasă familie de profesori, a studiat pianul și a urmat cursuri de canto, a avut o carieră muzicală, s-a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
decât foarte puține exemple - că o țară care produce un mare reformator al limbajului și structurii poetice ca Tristan Tzara are în mod obligatoriu ceva în urmă, necunoscut pentru mine. Mi-am spus că o țară ce dă naștere unui sculptor care reia toată sculptura de după Rodin, pentru a deveni cel mai important sculptor al secolului XX, are în mod obligatoriu ceva în urmă - adică o tradiție, o infrastructură, un humus foarte bogat... Oamenii nu apar din nimic, ei sunt produsul
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
limbajului și structurii poetice ca Tristan Tzara are în mod obligatoriu ceva în urmă, necunoscut pentru mine. Mi-am spus că o țară ce dă naștere unui sculptor care reia toată sculptura de după Rodin, pentru a deveni cel mai important sculptor al secolului XX, are în mod obligatoriu ceva în urmă - adică o tradiție, o infrastructură, un humus foarte bogat... Oamenii nu apar din nimic, ei sunt produsul unei țări, al unei culturi... Dintr-o stepă goală nu iese niciodată un
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cu tot ce se făcea în sculptură. Cunoștea bine sculptura, să zicem a lui Duchamp-Villon, Arp, Gozalez etc. Era un artist situat în timpul său. Ce credeți că a adus esențial Brâncuși în raport cu ceilalți? Afirmați că este, poate, cel mai mare sculptor al secolului. Ce înseamnă exact acest lucru, văzut de un critic de artă care cunoaște foarte bine arta din acest veac? N-aș spune că e cel mai mare - ar fi un mod cam facil de a privi lucrurile -, dar
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
arhitectură, legătura cu spațiul, cu spațiul public. O operă e altceva decât ceea ce se pune într-un salon, e ceva pentru toată lumea. E o mare generozitate la Brâncuși. Dimpotrivă, printre lucrările realizate există ceea ce, după părerea mea și a multor sculptori, este cel mai mare proiect din prima jumătate a secolului XX, adică ansamblul de la Târgu-Jiu. E un proiect extrem de vast. Încercați să instalați sculptură de-a lungul unui oraș, în spațiul unui oraș deosebit de defavorizat. Există puține orașe în România
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
lui Mircea Spătaru din București, amplasat în fața bisericii Kretzulescu. Cea mai proaspătă lucrare monumentală și, alături de aceea a lui Mircea Spătaru, cea mai importantă din ultimele decenii, s-a dezvelit recent în parcul Kisselef și îl are ca autor pe sculptorul Ioan Bolborea.
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
al XIX-lea, s-ar fi stabilit în țara noastră francezi, italieni, germani - din rândul cărora a venit la București, în jurul anilor 1850, Karl Storck (originar din Hessen), ctitorul unei școli de sculptură românească prebrâncușiană. Fiul acestuia, Frederick Storck - tot sculptor - i-a fost apropiat lui Constantin Brâncuși, de la care a primit trei sculpturi, printre care o variantă a Domnișoarei Pogany, păstrată un timp la Muzeul "Storck", apoi la Muzeul Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
cu lumea exterioară și cu grupul social. Inițiativă a primarului comunei Bogați, ing. Tudor Ștefan, acest simpozion a fost coordonat din punct de vedere artistic, ca de altminteri și cel de la Pitești în aspectele sale specifice, de prof. Vasile Rizeanu, sculptor ajuns acum la deplina sa maturitate și unul dintre elevii care au știut să preia de la profesorul Ion Lucian Murnu atît rigoarea, cît și discreția și sensibilitatea. Alături de Vasile Rizeanu au mai participat sculptorii Aurelian Bolea, Ioan Deac Bistrița, Nicolae
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
sale specifice, de prof. Vasile Rizeanu, sculptor ajuns acum la deplina sa maturitate și unul dintre elevii care au știut să preia de la profesorul Ion Lucian Murnu atît rigoarea, cît și discreția și sensibilitatea. Alături de Vasile Rizeanu au mai participat sculptorii Aurelian Bolea, Ioan Deac Bistrița, Nicolae Ghiață, Grigore Minea și Corneliu Tache. Lucrările realizate în intervalul de o lună care i-a fost rezervat simpozionului sînt acum amplasate pe un platou înalt care se găsește în imediata vecinătate a localității
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
sînt acum amplasate pe un platou înalt care se găsește în imediata vecinătate a localității și care domină întregul peisaj cu o forță din care nu lipsește chiar o anumită agresivitate. Ceea ce se poate remareca din prima clipă în legătură cu intențiile sculptorilor, cu programul lor mai mult sau mai puțin explicit, este dorința armonizării cu spațiul și cu situația existentă în așa fel încît lucrările să se integreze în sit fără a crea o situație conflictuală. Într-un perimetru cu o puternică
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
obiective. Faptul că anumite împrejurări determină reacții unice, că fiecare experiență este irepetabilă indiferent de formula consacrată a unui artist sau altul, poate fi ușor verificat în cadrul Simpozionului de la Bogați prin lucrarea lui Aurelian Bolea. Deși, în general, este un sculptor interesat mai degrabă de formele ponderale și de masele supuse forțelor gravitaționale, de construcția antropomorfă și de unduirile calde ale feminității, de data aceasta el s-a situat pe o poziție radical opusă. Gravitația a fost înlocuită cu sugestia plutirii
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
pe o poziție radical opusă. Gravitația a fost înlocuită cu sugestia plutirii, antropomorfismul cu austeritatea hieroglifei și regimul nocturn al sensibilității venusiene cu voluntarismul falic al unei aspirații solare. Și, mai mult sau mai puțin evident, oricare dintre cei șase sculptori ar putea fi supuși unei lecturi similare, din care se va deduce că raportul dintre consecvența de program și abaterile controlate reprezintă tocmai gradul de specificitate al Simpozionului de la Bogați. Fenomen cu totul neobișnuit în peisajul nostru artistic, inițiat într-
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Mircea Eliade, texte critice de Irina Mavrodin, Gheorghe Grigurcu, Constantin Ciopraga, Dan Cristea, ca și dialoguri cu Maria Carpov și cu Calinic Argatu, episcop al Argeșului și Muscelului. Revista este ilustrată cu reproduceri fotografice de bună calitate ale lucrărilor unui sculptor talentat, despre care probabil vom mai auzi: Constantin Brâncuși. Felicitări revistei Convorbiri literare! Felicitări și celor care au atacat-o! Cu degetul la tâmplă Cătălin Țîrlea continuă să mediteze periodic, cu un aer grav, pe ecranul televizorului. Ultima oară, ducându
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
în care mai tare decît sărbătoarea a fost dimensiunea ridicolului. Spectacole teleastice cu poezie și cu muzică, oratorii sterpe și prețioase, gesticulații aranjate special pentru obiectivul camerelor și multe altele de același fel au însoțit de nenumărate ori imaginea marelui sculptor și a lucrărilor sale. Ne-a intrat nouă în obișnuință, dacă nu cumva chiar în anumite gene, reflexul stadioanelor, fascinația paradei și tropismul ovației la comandă. În spatele acestor scîntei de artificii și pocnete de petarde, devoratorii lui Brâncuși s-au
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]