2,829 matches
-
părerea oamenilor cu experiență, răspunse primul adjutant, Șefului nostru nu-i lipsește experiența, spuse al doilea adjutant, dacă n-ar avea-o, n-ar fi ceea ce este astăzi. Uneori, faptul că te afli prea aproape de centrele de decizie provoacă miopie, scurtează bătaia vederii, răspunse înțelept primul adjutant, Adică, dacă într-o zi vom ajunge într-o poziție de comandă autentică, așa ca șeful, ni se va întâmpla același lucru, întrebă al doilea adjutant, Nu există, în cazul nostru, nici un motiv ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aici, dar pachetul cântărește greu, nu e mai puțin decât o pungă de plastic doldora de cuvinte, mai ușor era să ia lumea în spinare. Soarta a vrut totuși ca, luând-o pe o stradă îngustă cu intenția de a scurta drumul, să-i iasă în cale o modestă cafenea ca pe vremuri, din acelea care deschid devreme pentru că proprietarul nu are altceva de făcut și unde clienții intră ca să se asigure că lucrurile, acolo, continuă să fie la locurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pură, încât am văzut-o întotdeauna foarte departe de lumea noastră. Când Destinat intra în restaurant, Bourrache, care este un om al obișnuințelor, îi spunea de fiecare dată aceeași frază, fără să schimbe nici măcar o virgulă: „Încă unul bun de scurtat, domnule procuror!“. Nu răspundea nimic. Apoi Bourrache îl invita la masă. Destinat avea masa lui, care-i era rezervată tot anul, una dintre cele mai bune mese. Nu am spus cea mai bună, fiindcă aceasta - aflată chiar lângă soba imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în vecinătatea cărora nu voiau să trăiască. Restul era aranjat. Triumful asigurat. Putea să ceară capul inculpatului. Iar jurații i-l dădeau pe un platou de argint. După aceea, putea merge să ia masa la RĂbillon. „Încă unul bun de scurtat, domnule procuror!“ îi spunea Bourrache conducându-l la masa lui, trăgându-i scaunul cu maniere potrivite pentru un mare domn. Destinat desfăcea șervetul și făcea să răsune paharul lovindu-l cu lama cuțitului. Judecătorul Mierck îl saluta fără cuvinte, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cu fân, deși nu cresc animale. Dar, în definitiv, era dreptul lui. A murit la fel de bogat ca și Cresus, în ’31, de septicemie. E incredibil cum o rană mică și neînsemnată poate să-ți otrăvească viața, și să ți-o scurteze. Totul a pornit de la picior, de la o tăietură, o crestătură destul de mică. După cinci zile, era țeapăn și vânăt ca o statuie de marmură, din cap până-n picioare. Ai fi spus că e un sălbatic din Africa, vopsit, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
1915. Era o scrisoare scurtă, în care își exprima dragostea în cuvinte simple și în care mai vorbea despre vară, despre zilele foarte lungi și atât de frumoase și ocupate cu nimicuri de către cei ce sunt singuri și așteaptă. Retranscriu. Scurtez puțin, nu prea mult. Aș putea să o copiez, dar nu vreau să fac asta. E destul deja că Destinat și cu mine ne-am aruncat ochii pe carnețel, ca și cum am fi privit un trup gol. Nu are rost ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dulce și nouă pe buzele tale. Exista ceva aromat În aerul de miez de noapte... Liniștea era moartă și zgomotul Încă nu se deșteptase... Viața pocnea ca gheața! ...O notă sclipitoare și iată-te În fața mea... țâșnise primăvara. (Țurțurii se scurtau pe streșini și orașul, populat acum de elfi, leșina.) Gândurile noastre erau o ceață Înghețată de-a lungul burlanelor. Cele două fantome ale noastre se sărutau sus, pe sârmele lungi și labirintice ... Lugubre ecouri de râs se aud Înfundat, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în seara aceea trebuie să intru eu în Oameni și șoareci. ― N-ai mult, două pagini, și trebuie să stai pe pat și să povestești toată tărășenia cât mai liniștit cu putință. ― Hai, că nu-i greu, ce dracu’, o scurtează Beligan, să fii liniștit, Vichi, ăsta e actor bun, o scoate la capăt. Hai, pa! ne dă el afară, căci tocmai sunase telefonul. Sanda Ulmeni, secretara lui, fabuloasa lui secretară, tocmai suna, chipurile îl căuta cineva pe director, așa că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
grijă, nu lua liftul, ia ceva - dacă poți, ia un taxi - și hai la teatru. ― De ce? ― Păi azi ai spectacol. E marți, e ora 18.00, ar trebui să încep, dar o mai lungesc eu un pic dacă tu o scurtezi acolo și vii. Ai înțeles? ― Da, răspund tremurat, căci îmi pierise glasul. Era adevărat, aveam spectacol și eu dormeam ca prostul. ― Alo, mai spune Pompi, esențial este să nu te pripești. Hai, te aștept. Nu mai țin minte cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
fără păr, cu o piele netedă și frumoasă, plăcută la pipăit. Azi mori de nerăbdare, păpușico, foarte bine. Anna își înfige dinții ascuțiți de vampir în diferite locuri de pe corpul lui Hans. Au, spune el, pauza mea de masă‑i scurtă, așa că hai să lăsăm preludiul, despre care tu mi‑ai spus că așa se cheamă, și să trecem direct la treabă. Curând suntem gata. Cu Sophie ar fi pe o pajiște cu flori, unde miroase a fân, sau pe nisipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o șantaja pe mama ta cu aceste scrisori pe care le-a furat de la iubitul tău, care se întâmpla să fie angajatorul lui. A crezut că ea va ieși mai repede în față cu banii, bănuiesc. Ei, ca s-o scurtez, mama ta a angajat un investigator privat pentru a afla cine o storcea de bani. Persoana aia am fost eu. Asta a fost înainte de a mă duce înapoi la Alex ca să fiu polițist. E o cucoană vicleană, mama ta, Reinhard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. -3- O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Și ce sărbătoare, ce bucurie la care participau și localnicii alături de mineri, când s-a străpuns tronsonul Cetățuia - Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
partea voastră - le-ntinse Rodica niște bani, pregătindu-se să le dea păpucii. Mai din spate, Vania ridică un deget. Era un individ, slab, șters, cu ochii scurși, parcă dormea în picioare. - Hai, Vania, da din tine, ca viața-i scurtă --- îl îndemna Rodica D.D.T. - Cineva a pus preț pe capul dumitale, cucoana - rosti Vania, cu o voce alunecoasa că uleiul. Rodica se uită mai bine la el: - Ce zici tu acolo? - Păi, da.. - Spune, nu mă mai fierbe, că nu
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
de volei a facultății. După ce plecase, însă, mai participa la câte un meci organizat ad hoc doar vara, pe plajă. Bărbatul o cuprinse cu brațul de după mijloc. A înțeles mesajul fetei. Nu mai era nevoie de cuvinte. Prefera să se scurteze seara banchetului pentru a încerca să o conducă pe Săndica acasă la ea sau, de ce nu, la el. Asemenea ocazie nu se ratează. Cu el de mână, Săndica îl scoase de pe scenă sub privirile disperate ale lui Viorel și îl
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
au forța zdrobitoare-a mării. Mai este palma viu miracol când degetelor li se pare că au tot dreptul să se miște după cum simte fiecare? În parte degetele-s slabe oricât e omul de zdrahon; dar strânse-n pumn ele scurtează al judecății maraton... Știind că omu-i pentru semeni un lup cu șanse practic nule ca ura să și-o ostoiască cu beregățile fudule, cruzimea și ferocitatea strategic le-am utilizat drept hrană lupilor din haite, pe care-n câini i-
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
și acestea toate se cumulau și se plăteau integral, nu ca la noi pe jumătate în timp de 48 ore. La un moment dat am constatat că nu mai am baterii funcționale la aparat, așa că m-am hotărât să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiam, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
de atac. Îl și vedeam pe fălosul meu pin ars pe propriul său rug, doborât de fierăstrăul nemilos, cu coroana-i stufoasă ghilotinată, sau ciumpăvit cu securea de război. Uruitul amenințător al tractorului reîncepu mai abitir. Simțeam cum mi se scurtează și mie zilele odată cu cele ale pinului centenar. L-au zgâlțâit, l-au împins în toate direcțiile, dar el primea loviturile cu un soi de resemnare mândră, parcă-și accepta sfârșitul pe care îl dorea în picioare. Când cerul s-
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
Acasa > Poezie > Familie > LA VÂRSTA ACEASTA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului la vârsta aceasta aș fi vrut unul de altul grijă să avem când vedem anotimpurile cum se scurtează pașii cum greu ne urmează și în cădere liberă spre abisul de unde întors nimeni nu a mai fost ne indreptăm împăcați sperând că vom învia altădată că cineva își va aminti că și noi am fost o dată ca ei vii
LA VÂRSTA ACEASTA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361030_a_362359]
-
și acestea toate se cumulau și se plăteau integral, nu ca la noi la jumătate în timp de 48 ore. La un moment dat am constatat că nu mai am baterii funcționale la aparat, așa că m-am hotărât să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiau copiii, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
tradiție. Cu acest CD, interpretul Marius Cristian Brutaru sporește repertoriul său muzical și, deși e foarte tânăr, fiind talentat, disciplinat și foarte sârguincios începe să adune tot mai mulți pași în urmă, pe când cei din față, spre culme, s-au scurtat ca număr, rămânând însă grei și având prețul seriozității neîncetate! Cât de apreciat de public este tânărul interpret Marius Cristian Brutaru, o spune prezența impresionantă la spectacolul său de gală; cât se bucură de încredere în aria producțiilor muzicale o
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
în altul, mai înainte de toate, prin relevanță; personalitatea intervievatului, abil provocată, fiind singura în măsură să confirme sau să infirme supoziții, teze, subtilități și, de ce nu, intenții, teorii, speculații. Practicat în literatură din vechime, el, astăzi mai mult ca oricând, scurtează căi rătăcitoare, spulberând ipoteticul și misteriosul, iar celui care reverberează prelung la remanențele lecturii îi iluminează orice nepătruns. Asta vrea și reușește să facă în chip elevat conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin, de la Literele Universității timișorene, printr-un eseu hermeneutic
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
care aflase de pasiunea lui pentru grădinărit și matematică. Era mândria sa când arbustul se umplea cu flori roze puternic parfumate. Spera să mai facă rost de una cu florile albe. Acum în grădiniță totul era încremenit. Trandafirii cu tulpinile scurtate din toamnă erau acoperiți cu pământ, iar plantele mai sensibile la ger, învelite cu folii protectoare. Pentru living room cumpărase din piață o orhidee albă înflorită, pe care o instalase în mijlocul mesei ovale din cameră. Meritase banii dați pe floarea
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
UMORISTICE (8) - COAFURA ȘI IAURTUL Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Doamna Gurnist ieșise profund nemulțumită de la coafor pentru că acesta nu ținuse cont cu exactitate de indicațiile ei și și-i scurtase prea mult părul la ceafă. - Acum cine știe câte luni o să mai treacă până o să se dreagă ce a stricat neisprăvitul ăsta! Așa că intră bodogănind în casă și, găsindu-l pe Leopold senin, citind ziarul, îl luă în primire pe nerăsuflate: - Sigur
SCHIŢE UMORISTICE (8) – COAFURA ŞI IAURTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368425_a_369754]
-
Materialul genetic din celule cuprinde, în afară de specificul organului din care fac parte și forma geometrică a organului. Astfel o fibră mușchiulară este în formă de cilindru lung, pe când o celulă de hemoglobină (component al sângelui) este sferică și microscopică. Ca să scurtăm coada vulpii, celulele Stem se constituie în „ateliere” în care se fabrică diferitele părți ale fătului iar uterul matern este fabrica în care se asamblează. Asta după ce aparate speciale din corpul uman creează prin „meioză” sămânța vie care penetrând ovulul
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]