2,799 matches
-
munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de vieți să fie pedepsiți cât mai e vreme, Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... Citește mai mult De-ar fi dragostea mai mare decât lupta pe putere, Nu și-ar vinde guvernanții sufletul pentru avere,Cerul n-ar fi îndoliat, nici
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
spate munți de poveri cu gust de moarte,Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpateUn popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate.Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme,Negustori de vieți să fie pedepsiți cât mai e vreme,Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... VI. DE-O VREME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015. Ca o lacrimă veche tăinuită de clopot Într-un schit
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și fața ... Citește mai mult E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați de sine
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de brațe-ntinse,Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc,Cu toții au probleme și vise neatinse,Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc.Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți,Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți.Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând,Cu haine ponosite și fața ... XIV. GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015. Auzi și tu clipit
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pe partea cealaltă a pământului, în acea lume a Paradisului, așa cum ne-o închipuiam de după gratiile comunismului, mi-a dat ghes să mă înham la o călătorie la limita puterilor ce-mi mai curgeau prin vene la vârsta când mulți semeni de vârsta mea privesc lumea din pridvorul casei, sau nici n-o mai privesc în vreun fel. „M-a trimis la Honolulu!”, auzeam de pe vremea copilăriei revolta din glasul celui nevoit să străbată un drum lung și greu, căci orașul
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471593817.html [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
femeia are ocazia de a se readuna. Impresia deznădejdii este exprimată cu dezinvoltura muribundului, a celui care, amenințat de o boală imprevizibilă, cea de inimă, nu mai are motiv să fie circumspect, nemaifolosindu-i la nimic abținerea, dimpotrivă, spovedania (către semeni și rabin) îl va ajuta să se împace definitiv cu propriul sine. Două planuri se disting: unul, al evenimentelor, care atât de bine ar fi putut deveni realitate și nu s-a întâmplat, altul, al suferinței, al deplângerii morții lui
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/678/ [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
Dealtfel, prima carte a dânsului, „Preludiu”, scrie că „o prezintă domnișoarelor ca pe un manual de sexologie”. Teodor Dungaciu, într-un comentariu din Tricolorul despre Jurnal secret, scrie că „ este obsedat sexual”. În realitate, zice dl. Alex, „sunt obsedant sexual”. Seamăn puțin cu dl. Alex în această privință. Și eu la cenaclu fac deseori glume pe seama babelor...Șefa Centrului de pensionari zice că sunt obsedat de temă (corectez și eu, obsedant...) Scopul meu, deși poate fi considerat un plagiat (dl. Alex
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > URMAȘ DE DAC Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dezamăgit de măști Însuflețit de viață Dezamăgit de semeni Însuflețit de timpul ce-l port în spate Dezamăgit de unii Însuflețit de alții Dezamăgit de zi Însuflețit de noapte Dezamăgit de orgolii Însuflețit de gânduri Dezamăgit de țipăt Însuflețit de șoaptă Dezamăgit de zâmbete pictate Însuflețit de lacrima ce
URMAŞ DE DAC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1458463616.html [Corola-blog/BlogPost/384165_a_385494]
-
Mulțumesc, Doamne!” se repetă la infinit în mintea și sufletul meu... Nu am fost și din păcate nu sunt o femeie „bisericoasă”...credința mea s-a manifestat întotdeauna prin lacrimi de pocăință, prin frică și iubire de Dumnezeu și pentru semeni, prin gând îndreptat spre rugăciune, spusă mai ales cu sufletul, cu limba minții, decât tare ... La Sfântul Maslu nu știu să fi participat până la vârsta de 24 ani...poate doar bunica , în marea ei dorință de a mă apropia de
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Mulțumesc, Doamne!” se repetă la infinit în mintea și sufletul meu...Nu am fost și din păcate nu sunt o femeie „bisericoasă”...credința mea s-a manifestat întotdeauna prin lacrimi de pocăință, prin frică și iubire de Dumnezeu și pentru semeni, prin gând îndreptat spre rugăciune, spusă mai ales cu sufletul, cu limba minții, decât tare ...La Sfântul Maslu nu știu să fi participat până la vârsta de 24 ani...poate doar bunica , în marea ei dorință de a mă apropia de
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
VREI, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Suflete al meu, de vrei, te-ai putea schimba în multe, Căci iubirea ce o porți poate să transforme-un munte Într-o mare de iubire pentru semeni, pentru stele, Suflete al meu,de vrei, fă-te astru printre ele! Fă-te suflete, un râu, ca să stingi cu a ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
adoarme pruncul seara Spusă blând de o bunică care toarce caier vara... Citește mai mult Suflete al meu, de vrei, te-ai putea schimba în multe,Căci iubirea ce o porți poate să transforme-un munteîntr-o mare de iubire pentru semeni, pentru stele,Suflete al meu,de vrei, fă-te astru printre ele!Fă-te suflete, un râu, ca să stingi cu a ta apă,Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă!Fă-te suflete, o floare și
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
nu moarte și dincolo de Înfiere Lui Ioan-Franco Nălbitoru, îi va da o înviere ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof. Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Desigur e mare durerea...(la moartea lui Ioan-Franco Nălbitoru) / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1465455900.html [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
de un infinit de ori doar o singură soluție, cu toate că aceste timpuri "de-mentă"/țiale încearcă să introducă alte idei sub forma contrazicerii așa-zisului 'stereotip-traditional', că nu există decât o singură soluție - aceea a relaționării/iubirii/fuziunii cu un 'seamăn' de sex opus, deci, numai pe baza întrepătrunderii polarității dintre feminin și masculin! Similitudinea căutată ancorându-se, de altfel, pe baza aspirațiilor profunde, căci în rest "viva la diferance!" Se caută o asemănare, dar nu poți iubi dacă nu admiri
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
pedagogul Liviu Ocoș Costogan (de origine, calician) Dar nu numai ironie, sarcasm și umor din Commedia dell'Arte, întâlnim în prozele lui Jianu Liviu-Florian, ci și întâmplări care au darul să-ți trezească un sentiment de simpatie și îngăduință față de semeni. În proza: “Am întâlnit un român fericit” - facem cunoștință cu un om simplu, care nu pregetă să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru ploaia care a căzut și datorită căreia își va salva recolta. Lucru aproape neobișnuit la omul de azi
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
detenției, treptele urcării lui spre lumina supremă a îndumnezeirii.Sunt dezvăluite suferințele sufletești, lupta cu întunericul dinafară, precum și efortul redescoperirii sinelui în esența sa, sâmburele fericirii prezent în sinea fiecăruia dintre noi, marea clipă a revelației, forța Iubirii față- de semeni, a dăruirii de sine. Înțelegem astăzi mai mult sensul Liturghiei cerul pe pământ,” după expresia teologului rus Ioan de Kronstdat- moment al împărtășirii cu Sfânta Taină ca singură forță ce a asigurat rezistența în infernul închisorilor comuniste. Cerul coborând printer
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși în prag, întâlnindu-și surorile puse pe harță. - Unde e? Strigă prima dintre iele. - Ce-ai făcut cu el? Strigă și cea de-a doua. - Dă-ni-l înapoi! Spuse șuierând cea de-a treia. - Nu știu despre
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
în timp ce drept roman e o perfecțiune a ordinii.” (op. cit. p. 25, 70,30) Creat după chipul lui Dumnezeu, omul primește existența ca dar divin, dar împlinirea vieții, desăvârșirea ei se atinge doar prin fascinația și sfințenia dăruirii de sine către semeni, astfel, ca în reciprocitatea dăruirii să redevenim Daruri întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. Dăruirea de sine cu bucurie curată este o aleasă împlinire de sine. Petre Țuțea este Fiul risipitor al Cerului, care a dăruit tuturor celor chemați
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
pe „cărări necunoscute” - cum le definea EMINESCU - necunoscute - până acum - de aparent firava Manuela Sanda - inginer, dar și terapeut Bowen, e o CARTE - TRĂIRE psihologică reflectată la nivel de conștiință, este o CARTE - DESCOPERIRE de SINE, o CARTE - IUBIRE de SEMENI și de DUMNEZEU, este „JURNALUL” ființei dornice să se purifice prin CUNOAȘTERE, CURAJ, EFORT, DĂRUIRE, SIMPLITATE, MODESTIE... Știm că în spatele fiecărui lucru, fiecărei opere stă un ,,arhitect - creator”. Predestinată - parcă - să parcurgă acest ,,CAMINO” al cunoașterii, al descoperirii, al definirii
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1463032348.html [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
MODESTIE... Știm că în spatele fiecărui lucru, fiecărei opere stă un ,,arhitect - creator”. Predestinată - parcă - să parcurgă acest ,,CAMINO” al cunoașterii, al descoperirii, al definirii EULUI în raport cu UNIVERSUL, Manuela Sanda Băcăoanu a fructificat înnobilându-l curajul, dar și dăruirea, iubirea de semeni și de natură, iubire pe care a transferat-o în Logos, în Cartea ce ne-a oferit-o ca un „DAR”. E „DAR” făcut Celor ce n-au chemarea, voința, curajul, forța de a străbate „Drumul Sfântului IACOB”, drumul purificării
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1463032348.html [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
nerăsuflate - transmite peripețiile, bucuriile și suferințele îndurate cu stoicism, trăiri adânc întipărite în suflet, sentimente profunde, alături de frumusețea sau asprimea peisajului, de - uneori - vitregiile naturii, dar și de bunătatea, căldura, ospitalitatea oamenilor întâlniți, acele legături nevăzute ce se țes între semeni, legături ce rămân în amintire ca o lumină... Cartea Manuelei Sanda Băcăoanu „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” (Camino Francez 2012), în cele peste 400 de pagini, e atent structurată pe capitole, cu finețea și exactitatea unui Inginer
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1463032348.html [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
cine mai poate vedea?!.../când ochii noștri orbesc/de vuiietul vântu-lui,/ când ochii orbilor/ sunt păsări moarte/ arunca-te-n pustiul de munte?/ și ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
concurs au fost binecuvântați de Preasfințitul Antoniu, Episcop de Orhei. La ccncurs au luat parte 25 de elevi adolescenti, care au recitat poezii patriotice ale poeților români contemporani, fiind aplaudați de o sală plină de spectatori, oameni în vârstă și semeni de-ai lor. Concurenții au fost apreciați de membrii juriului Valeriu Matei, poet, președinte al ICR din RM (România Mică), poetele Claudia Partole și Marcela Mardare. Au fost premiați următorii elevii: Hâncu Ion, clasa vi- Premiul Mare - 1500 lei; Buzu
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1450289325.html [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu mort, așa că își văzu mai departe de lupta aprigă din jurul său. Deși erau oșteni viteji fără seamăn, sârbii, fiind puțini, pierdură repede lupta, iar ultimele rămășite ale oștirii lor se risipiră în codrii și luncile Moravei. Otomanii puseră stăpânire din nou pe țară, umblând acum să jefuiască satele rămase fără apărare. Milan zăcu toată ziua pe câmpul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
eram mult mai fericiți,Azi progresul , bunăstarea, a făcut mai mulți posaci.... VI. PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015. A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire, Nu te obligă nimeni o moarte să jelești Dar pentru toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține. Le-or judeca la
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]