563 matches
-
a exilului, dezamăgirile ori bucuriile personale, diversele episoade ale inserției într-o nouă lume, fără pierderea vechii identități: toate sunt trecute pe hârtie, în românește, cu o enormă dificultate a transcrierii. Rescrierea aceasta a vieții - la propriu și la figurat - secătuiește și împlinește, într-un dublet pe care îl cunosc și îl experimentează, cu fiecare filă, toți creatorii adevărați. Scrisul fiind cu totul altceva, orice altceva decât o umplere vioaie și iresponsabilă a paginilor albe: Am totdeauna multe lucruri de spus
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
bântuit de fantomatice mentalități: Tocmai pentru el, cel lipsit de speranță, mitul fericirii prin iubire pare a deveni posibil: . M. Preda insistă asupra evoluției acestei familii într-o amplă descriere pentru a surprinde mecanismele lumii interioare și exterioare care pot secătui iubirea. Modul acesta nu este singular în primul volum al romanului. Aceeași viziune este împărtășită în modul de întemeiere al familiei lui Boțoghină: O altă perspectivă urmărită pe o vastă întindere, a celor două volume și a celor două romane
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
desigur o pagubă atât de mare încît nu se află echivalent bănesc care s-o reprezinte. Deci toate întîmpinările ni se par zadarnice. Pentru o țară agricolă cheltuielele de transport rămân darea cea mai oneroasă și au efectul de-a secătui din ce-n ce productivitatea brazdei, a reduce pe om la rolul de salahor agricol, a înmulți castele improductive, a spori trebuințele în disproporție cu puterea de producere, a răspândi inepția economică și intelectuală, a mări sărăcia și corupțiunea. Înființarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
așezat pe marginea laiței, i a luat mâna uscată într-a lui, privindu-l resemnat. În liniștea ca de templu, doar răsuflarea grea a bătrânului sublinia trecerea clipelor. La un timp, lui Costăchel i s-a părut că în mâna secătuită de vlagă a tatălui a pâlpâit o urmă de viață, în timp ce pleoapele au tresărit însoțite de un oftat abia perceptibil... Apoi... o liniște grea, s-a lăsat peste tot ce se afla în încăpere... Suflarea morții pusese stăpânire pe boțul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acolo să se simtă intimidat de recepționer, chelner, hamal, ca să nu mai zic de clienții plătitori, de-a dreptul nedumeriți. Și-apoi, el credea sincer în ceea ce oferea spre vânzare, or asta reprezenta pentru el un nou izvor de suferință, secătuindu-i energia. Când, după cină, își punea pardesiul și pălăria și pleca iar la lucru, nu-și mântuia doar propriul suflet - nu, pornea și pentru a-i aduce mântuirea și vreunul biet nenorocit aflat pe punctul de a-și anula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
zile mai bune. Ascultam, procesam, analizam. Tragedia ei nu era profundă, intuiam și cauzele, și rezolvarea, dar nu voiam s-o ajut, voiam s-o rup în bucăți, să iau toată plăcerea pe care mi-o putea oferi, s-o secătuiesc și pe urmă s-o las. Doar asta mă ținea pe scaun, și iată că în sfârșit sosise momentul. Puteam să vorbesc și să arunc cangea, fiindcă nu pescuiam cu un cârlig subțire, ci cu harponul, cu un mănunchi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mintea copleșită de faptul că în mine se mai vorbește și astăzi despre tine. Cu o miscare ușoară mă ridic. O durere de cap ascuțită îmi pulsează adânc și cea din urmă fărâma de viață ce încă îmi ține corpul secătuit în viață această necruțătoare, pătată. Mă apropii de fereastră. Soarele e acolo, mă privește. Îmi era dor de mângâierea lui ușoară, transparentă, făcându-mă să simt că rădăcinile edenului pătrund prin bolta camerei mele, prin mine, umplându-mă cu lumina
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
rupt cercul de fier al unei existențe cenușii, cu nu știu ce elan spiritual, către un mai bine, al unei existențe superioare și preferabile. Murind, ei nu s-au sleit pe ei înșiși de viață, ci și-au înmulțit potențialul de energie, secătuind universul, unul de mare, altul de noapte".63 Văd prin ochean malul și colibele. Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii? (...) Înecatul a cuprins marea în brațe, A înfășurat-o în uragan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și acesta, la rîndul său, de neputinciosul și risipitorul Wilson Hunter și așa mai departe pînă la ultimul conducător, dementul absolut Bob Hunter. În acel moment, se lucra la piramidă de 110 ani, iar cheltuielile făcute pentru Înălțarea clădirii gigantice secătuise cea mai mare parte a resurselor și așa reduse ale planetei, În timp ce populația era decimată de mutații genetice și de boli. Ultimul om rămas a pierit și el Într-un viscol cumplit, În timp ce Încerca să tragă după el un bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
atât de greu?!... Mă simt ca un copac mort!. Cu lacrimi în ochi, bătrânul Iorgu se rugă unui Dumnezeu în care rațiunea lui nu mai credea. Durerea si singurătatea din sufletul lui, crescând, îi înghițeau toată gândirea... Sufletul îi era secătuit... Nu mai găsea calea pe care să se cațere spre lumină. Își alungă din minte aceste gânduri bolnăvicioase, care pândesc sufletele slăbite. Se sculă din pat si încearcă să meargă prin cameră, dar picioarele nu-l țineau... Tremura de febră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să vrei mai mult!... de ce să te mâhnești pentru ceea ce nu poți face!... Fă ce poți!” îi șopti gândul. Ar fi vrut să scape de acea discuție cu sine însuși, care îl măcina ore în șir. Sufletul și-l simțea secătuit de suferință și singurătate. Nu mai găsea calea pe care să se cațere spre lumină... Se simțea ca un copac mort. Se crăpa de ziuă... Peste puțin se revărsau zorile. Dar gândurile îl purtau din nou la Vasilica. - Fata mea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o republică mondială!Ă Cinismul domina acei ani. Ipocrizia era sinonim benign pentru o (inăumanitate cabotină, inflexibilă, intolerantă. Proletcultism în lagărul socialist, maccarthysm dincolo, cursa înarmărilor, suspiciunea generalizată, obediența față de boss, dubla gândire, supraproducția (depășirea de plan!Ă ce-a secătuit resursele naturale, habotnicia monoteismelor de toate felurile, chiar și a celui fără Theos; ce ilustrează exact delirul unui deceniu ce instaurase răul ca fel de-a fi și-l denumise bine? O singură anomalie nu trebuie nicicând uitată: segregarea. Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
slugă. Țara în care trăiesc este „a lor“, și ei reprezintă chiar vulgul posesiv al acestei țări, depunerea de jos, impură, adică forma vulgară a existenței acesteia. Percepțiile dispar odată cu apariția habitudinii. Prin uitare suntem inundați de percepții, prin acomodare, secătuiți de ele. La o anumită vârstă, fatalitatea devine limpede; ea lasă să se vadă, prin transparență, opacitatea osoasă, rigidul vieții. Lumea se închide. Fără să vrei, ai de-a face cu repetiții. Întâlnești aceiași oameni, situațiile revin și nu poți
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
foametea și epidemiile deveniră mai dese când, la complectarea unei rețele rutiere de drum de fier, irupse o foamete atât de cumplită încît toate erau. nimic pe lângă aceasta. Cu fiece grad a îmbunătățiriii comunicației cade puterea de asociație, pământul se secătui din ce în ce mai mult și acum lucrătorii fug din patrie, proprietarii sânt uciși, oamenii de spirit dispar. Drumuri de fier se fac acum pentru inzi, nu de cătră ei, dar efectul lor trebuie să fie ca și în Irlanda. Scopul pentru care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
derîdere, un monolog pe tema tîrfelor traseiste, care aproape Îl făcu să rîdă... Lynn despre Inez și Bud White. A iubit-o În răstimpuri și mai ales de la distanță, pentru că furia ei era și mai mare decît a lui, Îl secătuia. O noapte din cînd În cînd, atît putea suporta el. Nici un pic de gelozie - așa că propria lui gelozie se amplifica și Îl făcea să urle Întrebări: heroină și șantaj, uluitor de cutezătoarea perversiune, cît de mult știi cu adevărat? Darul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
logica? De ce să te complaci în situația de însoțitor? De ce să fii Pilade, când poți fi Oreste? Am să vă spun acum cu ce cred eu că păcătuiește logica de astăzi. Formalismul trece indiferența lumii în indiferența conștiinței. Și nu secătuiește el totul, atunci când nu știe să regăsească conștiința? Știți imaginile lui Escher în care scările nu duc nicăieri. "Dar, priviți-le, sânt scări, nu?" - spun logicienii. Însă o scară care nu duce nicăieri nu este scară. Îmi place să înțeleg
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se apropie de grilajul ferestrei ca să-i spună ceva ce el nu reuși să audă prea bine, ceva despre Frau Proserpina, că ea nu putea să-și permită luxul ăsta. Chiar În seara aceea Julius se convinse că era complet secătuit de orice sentiment. Numai din curiozitate mai suporta bătaia cu rigla peste Încheietura numii. Frau Proserpina era din ce În ce mai aspră, ba chiar ajunse insolentă și grosolană. Îi repeta la nesfîrșit că e cel mai prost dintre elevii ei și că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spună Julián ceva, fusese dormitorul Jacintei Coronado. Julián s-a apropiat Încet, temător. Acela fusese ultimul loc unde o văzuse pe Penélope, unde făcuse dragoste cu o fată de numai șaptesprezece ani, care cîteva luni mai tîrziu urma să moară, secătuită de sînge, chiar În acea cămăruță. Am vrut să-l opresc, Însă Julián era deja În prag și privea Înăuntru, absent. M-am alăturat lui. Încăperea era un simplu dormitor, despuiat de orice ornament. Urmele unui pat Încă se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
în momentul respectiv. De obicei un simptom al acestei stări este și apropiata secătuire a forțelor fizice. Încordarea extremă, aproape nefirească, ce-l susținuse până acum pe Ippolit, ajunsese până la această ultimă limită. În sine, acest băiat de optsprezece ani, secătuit de boală, părea slab ca o frunză tremurătoare, ruptă dintr-un copac; dar, de îndată ce apucă să-i învăluie cu privirea pe cei care-l ascultau - pentru prima oară în decursul ultimei ore -, imediat dezgustul cel mai arogant, cel mai disprețuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
neființă purcede urâtul zilelor, ca să ne dezmeticească până la groază din ațipirea ființării? Vom ajunge vreodată până la izvoarele plictiselii? Vom descifra demența moleșitoare a cărnii și pacostea unui sânge nedeslușit? Cum se macină într-un mister tânguitor substanța vieții și cum secătuiesc fântânile firii urâtul omniprezent, parodiind negativ principiul divin! Plictiseala-i vastă ca Dumnezeu și mai activă decât el! Fără Dumnezeu, singurătatea ar fi un urlet sau o dezolare împietrită. Dar cu El, noblețea tăcerii ne domolește aiureala nemîngîierilor. După ce-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spre poala tunicii pline de flori și fructe, suflecată în față pentru a lăsa să se vadă falusul în erecție. Asinius Gallus surâde. Deh, semnul distinctiv al lui Priap. Sim bolul germinării. Și, în același timp, amuletă împotriva deochiului care secătuise pământul și animalele. Se uită lung la piticania cu capul înfășurat într-o cârpă și îmbrăcată în robă lungă. — Mai satisface din când în când și dorințele soțiilor, glumește un pic cam forțat. I se adresează apoi abrupt: — E frumoasă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că ar trebui să fie mai precaut și să-și pună pavăză gurii, dar odată pornit nu se mai poate abține: — Augustus născocește mereu distracții noi ca să-i țină cu sufletul la gură. Chiar și în anii când vistieria mai secătuiește, preferă să facă economii în altă parte, dar tot îi oferă norodului distracțiile cu care s-a obișnuit. Îi ține ocupați ca să aibă pace și liniște, pricepi? Zâmbește mai mult pentru sine: — Ce să-i faci? De când descendenții lui Romulus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ei rector Ezra Cornell. În timpul războiului civil din 1860-1864, sub președenția lui Lincoln, un senator comerciant a propus împroprietărirea universităților cu suprafețe mari de teren pentru a-și crea fonduri, statul fiind în acea vreme sărac, mai ales că era secătuit și de lupta fratricidă. Multe universități și-au vândut pământul, Cornell l-a ținut mult timp, l-a vândut la prețuri mari, creîndu-și astfel un venit însemnat. Ajutată de foștii ei studenți, care dețin posturi mari, ea trece printre universitățile
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
liberalismului. Erau lângă el și alte glasuri autorizate, cum a fost acela al bătrânului senator Lodwen, care își încheia astfel declarațiile făcute cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani: Când pământul din care țâșnește buna stare a orașelor va fi secătuit și când populația care trăiește pe el va fi sărăcită, orașele vor pieri. Viitorul orașelor americane depinde de excedentul populației din ferme. Etapa de azi a urbanismului și industrialismului, cu toate realizările sale extraordinare, pare că conține germenii morții, dacă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
separată, de dreapta Aflat la pupa vasului SS Loch Lomond, Jonathan Bridgeman urmărește cum acesta se pune în mișcare, o dungă de vopsea albă pe albastrul apei. Deși traversează apa întunecată, „kala pani“, nu simte nimic rău, nu se simte secătuit de merite sau de valoare. Chiar sub parapet, spuma albă a apei pare de un verde pal, fosforescent, culoarea nălucilor sau a curei cu radium. Aerul nopții este cald și sub puntea bine lustruită turbinele acționează elicele gigantice, ca să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]