2,176 matches
-
impresia că te Îneci Într-o mare de groază, o mare de timp orb, omogen, imemorial. Fără scăpare. Dar acum amfitrionul, cu zîmbetul său ușor ironic și amar, și-a mai turnat un pahar de băutură bună și tare, din secară curată, Într-un pahar Înalt și subțire În care mai este puțină gheață, și-a lipit buzele de marginea lui cu un aer meditativ și, după ce a sorbit de vreo două ori pierdut În visare, l-a cuprins o ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mi-a spus mie negrul din Radiker... Ții minte, negrul ăla voinic, cu fața gălbejită și ciupită de vărsat... mi-a spus, bagă bine de seamă, că l-a văzut stînd la bar și bînd patru litri de rachiu de secară pe nerăsuflate. „Sigur că da“ - i-am zis lui Ambrose Radiker - „și tu l-ai lăsat! Și tu“ - i-am zis și m-am uitat drept În ochii lui cînd i-am zis, și s-a cam fîstîcit, pe cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
socotit inacceptabil de către infinitul vid luminos, limpezimea fără de margini de care doar egoismul se teme. L-a zvîrlit într-un vagon de clasa a doua, și astfel ai fost creat tu. Lanark întinse brînză pe o felie de pîine de secară și zise: Asta n-o înțeleg. Capul Rimei se agită printre valurile de păr blond risipite pe pernă. Fără să-și deschidă ochii, murmură: — Continuă povestea. CARTEA A DOUA CAPITOLUL 21. Copacul Dormitorul din față era plin de praf, perdelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
temătoare. Credea în continuare că, prin pupilele de foc ale mâței Eleonor, o privea din când în când diavolul. De când i se umbriseră ochii, Omar presimțea înainte cu câteva ore furtunile, ploaia, zăpada și, câteodată, culcat în lan, auzea cum secara și rapița își trimiteau rădăcinile în bezna clocotitoare de sub țărână. Dintr-odată ajunsese la gândul că oamenii sunt doar un înscris între albul de sus și negrul pământului. Cineva citea slovele, dădea pagina, muind degetul când în umezeala din gură
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
buzele strânse și cu ochii închiși, până ar fi devenit iarăși un zinda rawan, dar el nu avea atâta credință. Se lăsă ca-ntr-o baie caldă în această ademenire. Soarele molatic, de primăvară, mișca firele ușoare de orz și secara abia înverzită. Soarele îi încălzea capul, cu gânduri cu tot, pântecele și umerii, sexul care începea să se zbată. Era o lene prea dulce, ca o otravă, dar el se mințea că e chiar trezia focului îngropat, care i se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vițelul nemînzat; Să îmble din ciurdă-n ciurdă: Nu-și află mamă să sugă; Nu me fată după slugă Că nu șede, num-o lună Și se duce la stăpână. 49 Ien bată-te, nană, bată Frunzulița de salată, Rădăcina de secară, Somnul de astă vară, Că lăsai caru - ncărcat Ș-alergai la tine-n sat - Toată noapte - am tremurat Și nimic n-am căpătat. 50 Zis-a nana c-a veni Pe su poala pădurii; Mințit-a mînce-o lupii - Mânce lupii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bade, spune-mi zău, Pare-ți după mine rău? - Zic zău, mândro, că nu-mi pare Numai inima mă doare. 77 Frunză verde baraboi Ce-i asta, mândră, de noi... C-am semănat grâu de vară Ș-o eșit numai secară, Și-am semănat busuioc Și-o eșit pară de foc. 78 Trimite-mi, fată măiastră, Ce-i mai verde-n valea voastră: Codrul și poienile, Cosița și genele, Ochii și sprincenile, Că și eu trimite-ți-oi Ce-i mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
maica Nici săpai, nici secerai, Nici torsei, nici pusei pânză, Ci numai zisei în frunză; Dar dacă mă-nstrăinai Și săpai și secerai Și torsei și pusei pânză Și-o lăsai dracului frunză. Până fusei la maica Mâncai pîne de secară, Cernută prin sită rară Și-o mâncai râzând pe-afară; Dar dacă mă măritai Mâncai pîne de grâu mândru, Cernută prin sită deasă Și-o mâncai plângând la masă. 128 Cine n-are maică dulce Pre lume se poate duce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
La icoane s-o-nchinat, În toiag s-o rezemat Și pe șarga s-o aruncat. Trageți, flăcăi Hăi, hăi, hăi! 295 {EminescuOpVI 296} Ș-o pornit paisprezece pluguri Ca să are șesurile, Dealurile și piscurile Și să samene grâu de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea. Ș-o pornit o mulțime de cară Cu povoară La moară. Dar curva de moară Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da, pâinea nu o mănâncă la Sfântul Ioan, ci În noaptea de 1 mai, noaptea focurilor de la Beltein, o sărbătoare de origine druidică, mai ales În Highland-urile scoțiene...“ „Asta e! De ce mănâncă pâine?“ „Frământă o turtă din făină și din secară și o coc pe jăratic... Apoi urmează un rit ce amintește de sacrificiile umane străvechi... Sunt un fel de turte care se numesc bannock...“ „Cum? Pe litere, te rog!“ Făcu ce-i cerusem, i-am mulțumit, Îi spusei că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști după mersul albastru al lunii. Lângă fântânile darului harului pâlpâie boalele, țipă lăstunii. Plin este satul de-aromele zeului ca un cuib de mirosul sălbăticiunii. Legi răsturnând și vădite tipare minunea țâșnește ca macu-n secară. Cocoși dunăreni își vestesc de pe garduri dumineca lungă și fără de seară. [1938] * BELȘUG - Negrule, cireșule, gândul rău te-mprejmuie. Jinduiesc la taine coapte guri sosite-n miez de noapte. Om și păsări, duhuri, fluturi, nu așteaptă să te scuturi. Prea ești
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
uitau la el înmărmurite. Își dădea seama că trebuie să spună ceva, dar nu-i venea nimic. La un moment dat, le zâmbise, iar ele deveniseră dintr-odată prietenoase, îl întrebaseră dacă nu vrea și o bucată de pâine de secară, iar Savetina îi adusese un șervet cusut cu flori roșii. Pampu se strecurase afară cu grijă, dar când trăsese ușa, aceasta ieșise din țâțâni. O femeie țipase, iar el, intimidat, pusese ușa cu grijă mare lângă toc și dispăruse repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
prin partea locului, se numea Țiganii lui Chicoș. Zogru a intrat repede în vorbă cu niște femei tinere și zâmbitoare, de sub fustele cărora au început să apară capete mici, de copii curioși. În sălașul boierului Chicoș, oamenii munceau câmpul de secară și aveau în grijă niște animale lăsate libere în liziera pădurii. Zogru a rămas aproape două săptămâni în sat, ajutând de la una la alta și ascultând seara povești despre crime înfiorătoare și magie. Într-o seară auzise și despre întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile variază, cele mai mici având înălțimea de 250 m, iar la extrema cealaltă se situează Măgura Coloneștilor, din Colinele Tutovei, unde
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile variază, cele mai mici având înălțimea de 250 m, iar la extrema cealaltă se situează Măgura Coloneștilor, din Colinele Tutovei, unde relieful atinge 564 m.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Primele aveau pereții arși, pentru a rezista umezelii, și o capacitate redusă de depozitare. Diametrul gurii ajungea la 0,30 m, iar adâncimea era de 0,50-0,65 m. Printre puținele exemplare cerealiere se numără boabele carbonizate de mei și secară (Gr.2-Dodești), care lipsesc însă din gropile de provizii de la Botoșana - Suceava, datorită golirii acestora, înainte de părăsirea stațiunii. Gropile menajere conțineau pe lângă fragmente ceramice și numeroase oase de animale. Ele aveau diametrul și adâncimea similare celor de provizii. Pentru secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În situl de la Roșiești s-a identificat o groapă de provizii, pentru cereale (Gr. 1/1977), din cuprinsul căreia s-au extras două eșantioane cu semințe carbonizate (mai multe amănunte la corpus-ul descoperirilor), printre care se numără orzul și secara. Un caz aparte a fost surprins la Bârlad-Prodana, unde o groapă de provizii, de formă circulară, era amenajată special, fiind căptușită cu o gardină din nuiele, cu scopul rezistenței la umezeală și a păstra intact conținutul. Aceste dovezi arheologice confirmă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei imagini unitare asupra situației din secolele VI-XI, în Bazinul Bârladului. Agricultura rămâne principala ocupație și pentru Evul Mediu timpuriu, fapt dovedit printr-o serie de obiecte descoperite în complexele menționate, dar și prin boabele carbonizate de mei și secară (Dodești), respectiv orz și secară (Roșiești). Acelorași specii de mei (Panicum miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci gropi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele VI-XI, în Bazinul Bârladului. Agricultura rămâne principala ocupație și pentru Evul Mediu timpuriu, fapt dovedit printr-o serie de obiecte descoperite în complexele menționate, dar și prin boabele carbonizate de mei și secară (Dodești), respectiv orz și secară (Roșiești). Acelorași specii de mei (Panicum miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci gropi de provizii au fost recuperate 264
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rămâne principala ocupație și pentru Evul Mediu timpuriu, fapt dovedit printr-o serie de obiecte descoperite în complexele menționate, dar și prin boabele carbonizate de mei și secară (Dodești), respectiv orz și secară (Roșiești). Acelorași specii de mei (Panicum miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci gropi de provizii au fost recuperate 264,5 grame de semințe, iar din șanțul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care s-au extras două loturi de semințe carbonizate; ambele complexe datate în perioada secolelor X-XI. În cazul gropii, din primul lot (1602 semințe), orzul (Hordeum vulgare vulgare și Hordeum vulgare nudum) reprezintă 59,7 % și respectiv 5,9%, iar secara 33, 3%. Lotul al doilea (de doar 72 semințe) conținea mai multe specii, printre care orz și secară, dar îndeosebi soia (Setaria sp.), cu 54 de semințe și muștar (Sinapis sp.), cu 7 semințe. Cercetare D. Gh. Teodor, Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gropii, din primul lot (1602 semințe), orzul (Hordeum vulgare vulgare și Hordeum vulgare nudum) reprezintă 59,7 % și respectiv 5,9%, iar secara 33, 3%. Lotul al doilea (de doar 72 semințe) conținea mai multe specii, printre care orz și secară, dar îndeosebi soia (Setaria sp.), cu 54 de semințe și muștar (Sinapis sp.), cu 7 semințe. Cercetare D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba, 1976-1978. Materialul ceramic inedit se află în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
libere „definiții” lirice. De un portret propriu-zis nu poate fi totuși vorba, căci, abia Închegate, liniile, culoarea, reliefurile se descompun Într-un spațiu el Însuși reverberant, dinamizat de fervoarea afectiv-imaginativă; spațiu festiv și feeric („obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară / În ora ce se-alungă cu haite de lumini”, „anotimpu-n sticlă și-a neclintit mînerul”, „cuvintele În aer se sparg precum oglinzi”, „cristalele de aer stau limpezi În ospățuri”, „prin carnea În descreșteri se deslușesc omături” etc.), În care formele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de „foc al sfântului Anton”, cu trimitere la celebra ispitire a acestuia, căruia diavolul i-ar fi apărut sub forma unor frumoase fecioare dezgolite. Dar în zilele noastre o anchetă medicală permite identificarea „demonului” cu pricina. Oamenii mâncaseră pâine de secară făcută de la același brutar și a cărei făină conținea o ciupercă parazită, pintenul-secarei. Din această ciupercă a fost sintetizat LSD-ul (acidul lisergic), foarte cunoscut curentelor psihedelice hippy pentru intensificarea perceperii culorilor și a contrastelor sau, în cazul unora, a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]