464 matches
-
85 km, Str. Brutăriei - 0,85 km, Str. Mușcatelor - 0,85 km, Str. Căruțașilor - 0,85 km, Str. Învățătorilor - 0,85 km, Str. Tractoarelor - 0,85 km, Str. Brazdelor - 0,82 km, str. Bob de Grâu - 0,41 km, Str. Secerișului - 0,85 km, Str. Semănătorului - 0,65 km, Str. Soarelui - 0,69 km, Str. Morii - 0,69 km, Str. Mecanizatorului - 0,69 km, Str. Grădinilor - 0,65 km, Str. Agricultorilor - 0,55 km", iar coloana nr. 6 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 710 din 13 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 36 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234384_a_235713]
-
Vlaicu nr. 28 et. 2, ap. 5 sector 2 țel: 2113959 17260 MUNTEANU TUDORA (n. 1940) Sos. Mihai Bravu nr. 296 bl. 7, sc. B, et. 3, ap. 49 sector 3 țel: 3200455 0745076635 24069 MUSCA ANCA (n.1970) Str. Secerișului nr. 9, sector 4 țel: 6343782 0721659350 27449 MUSUROIU ELENĂ VALENTINA (n.1974) Str. Marcel Andreescu nr. 57, ap. 6, sector 1 țel: 2338869-07 0721725491 711 NACU EUGENIU (n.1926) Str. Pieței nr. 33-35 bl. A7, sc. B, et. 2
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
la 43 și de la 48 la 60 Str. Sarmisegetuza nr. de la 2 la 4; Str. Sarmisegetuza nr. de la 1 la 23 A și de la 6 la 64 Str. Sarmisegetuza nr. de la 25 la 43 și de la 66 la 80 Str. Secerișului - în întregime Str. Siretului - în întregime Str. Slt. Abdulachim Chiazim - în întregime Str. Smârdan în întregime Str. Sulmona - în întregime Str. Ștefan cel Mare nr. de la 1 la 17 și de la 2 la 6 Str. Ștefan cel Mare nr. de la
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
9 Str. Păduroiu - nr. 2 - 10; Str. Penelului Str. Petrilova Str. Picturii Str. Piperului Str. Podarului Int. Pomârla Str. Pomârla Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
CEE) nr. 2514/78 30 de zile de la expirarea termenului limită stabilit în anexa la acel regulament 1 În cazul speciilor anuale însămânțate în primăvară data este 1 iulie, anul recoltei 2 În cazul speciilor de semințe recoltate la doilea seceriș data este 1 septembrie anul recoltei 3 Aceste date se aplica doar semințelor de baza si cele certificate. 4 Pentru speciile care pot fi comercializate în Comunitate ca semințe "comerciale" data este prezentată separat în funcție de: - semințe de bază si semințe
jrc559as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85697_a_86484]
-
direct la producția de produse vegetale și la creșterea animalelor să fie încredințate din ce în ce mai mult unităților specializate. 1.83. Din aceste activități fac parte: aplicarea îngrășămintelor, stropitul cu soluție de var, aratul, semănatul, combaterea buruienilor și a paraziților, protecția plantelor, secerișul, treieratul și tunsul oilor. 1.84. Toate aceste activități se caracterizează prin faptul că ele sunt lucrări necesare în mod obișnuit în cursul procesului de producție a produselor agricole și că ele sunt legate de producerea acestor produse. 1.85
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor, cununa trebuia udată și odată cu ea fata care o ducea. La gazdă avea loc o petrecere cu masă, băutură și joc pentru bucuria rodului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu ,înblăciu”,după seceriș. Această unealtă era confecționată din două bucăți de lemn, una mai lungă și alta mai scurtă, legate cu o curea de piele, având de secole o formă comună, în toate satele. Subsemnatul a putut vedea în copilărie (deceniul anilor '30
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Mare, avea loc în fiecare an în această perioadă o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se mai pot învăța și în șezători, dar numai după apariția „crucilor” de grâu pe câmp, deoarece dacă se colindă înainte de seceriș, se face ciumă în bucate. Pe măsură ce se apropie sărbătorile, strângerile de corinzi se fac tot mai dese și la ele participă numai bărbații. La începutul postului femeile spală vasele cu leșie, iar în perioada celor câteva săptămâni, nimeni nu mănâncă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mori cu apă, prima fiind proprietatea lui Ioan Șerban iar a doua a lui Ioan Gabor. Un alt om de frunte al satului, cu dare de mână era Ioan Mogos care era proprietarul unei mașini de treierat iar la vremea secerișului, mașina trecea de la o gospodărie la alta și treera bucățele strânse cu truda și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
comparativ cu salariații încadrați la unitățile economice de stat. De-a lungul timpului întâlnim următoarea structură confesională: În ziua de 29 iunie a fiecărui an, dată la care se termină cu prașila culturilor agricole, în special a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de comuniști, a fost nevoit să treacă de la uniți la ortodocși, dindu-și seama că orice împotrivire poate aduce mult rău sătenilor, aceștia fiind dispuși să
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea. ” Coliva simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. În timp ce în
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea. ” Coliva simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. În timp ce în biserică se cântă „Veșnică
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
concepțiilor diferite ale anului (cum s-a văzut mai sus). Astfel, Sărbătoarea Paștelui, în care era sacrificat un miel și căreia îi era asociată Sărbătoarea Azimilor (cf. Exod 12,1-20) și oferta primului snop (cf. Levitic 23,10) la începutul secerișului, este fixată la luna plină a primăverii, în ziua a 14 a lunii abib, lună care este precizată ca „prima lună a anului” (cf. Exod 12,2; Levitic 23,5) și care, în cartea Estera (3,7) este identificată ca
Calendarul ebraic () [Corola-website/Science/297962_a_299291]
-
H.Zambaccian i-a venit ideea de a achiziționa lucrări de Nicolae Grigorescu, Vermont, Verona și Kimon Lughi. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, Krikor îi cere tatălui său 500 lei și îi arată cronicile gazetelor de critică și cumpără peisajul numit "Seceriș". În anul 1907 se înscrie la Institutul superior de comerț din Anvers și mai apoi la cel de la Paris. Aici ia contact cu arta occidentală fiind puternic impresionat de Cézanne și curentul impresionist. Cumpără cărți de artă, ia contact cu
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
momentul când depășește ambiția descrierii servile. Amestecul de tonuri calde și reci asigură interesul pentru unele pânze, "Atelier de tâmplarie", "La negustorii de curmale", "Ocna la Tg. Ocna", etc. , în vreme ce unele naturi statice sau compoziții (uleiurile "Prânzul secerătorilor" și "La seceriș", proiectul de frescă "Cele 2 fete de împărat" etc. ) se mențin în cadre convenționale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele "Stradă în Maroc", "Istanbul", "Turcoaice la fântâna de la Balcic", "Peisaj cu salcii" etc. Pictor de peisaje
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
personale de netăgăduit, calități care nu mai apar atât de pregnant în alte picturi executate înaintea perioadei sale de studii din străinătate. Așa sunt lucrările "Fata ieșind din baie" (1893), "Nud" (1893) cu care a participat la concursul pentru bursă, "Secerișul" (1892) cu care a participat la concursul de compoziție, "Nostalgie", "Vrăjitoarea" și câteva din portretele de familie. Au mai rămas trecerii timpului, câteva plăci de lemn pe care Octav Băncilă a făcut xilografie semnate de el (1891) și care au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
unde a adus o compoziție de mari dimensiuni intitulată " După două mii de ani". În aceasta l-a reprezentat pe Isus în întregime cu coroană de spini și cu fața acoperită cu mâinile. Alte lucrări care s-au remarcat au fost "Secerișul" care înfățișează femei lucrând la strânsul recoltei și "Ordonanța" în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
nu a cultivat ca formaliștii culoarea în scopul culorii, ci pentru proiectarea vibrației și a atitudinilor umane; în faza a doua a carierei sale putându-se observa o predominanță a coloritului discret. Picturi importante, care definesc opera lui Băncilă sunt: "Secerișul (1927), , , Întoarcerea de la câmp, Culesul porumbului, , Întoarcerea cosașilor, La ghilit pânza, Cu rufele, Femei cu sapa". În perioada studiilor pe care Octav Băncilă le-a făcut la München, acesta a văzut prin muzeele capitalei Bavariei rabinii pictați de Rembrandt și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]