KorAP: Find »[drukola/base=secetos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...39 >

960 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

schimbă culoarea din albicioasă în cenușie, datorită apariției unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistență. Frunzele și tulpinile se usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt ușor purtați de vânt. În perioadele secetoase, ciuperca produce mari pagube prin desfrunzirea precoce a plantelor. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care în primăvara următoare sunt eliberați sporii, ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
al cartofului la tomate; f răsucirea foliolelor tomatelor (fig. 97). Micoplasmoze 8.1.6. Stolburul tomatelor - Stolbur disease mycoplasma Stolburul este considerată ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae, în condițiile cultivării lor în zone secetoase. Boala a fost descrisă în 1933 de V. Rîjkov (U.R.S.S.) și asupra ei ,au efectuat studii numeroși cercetători între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972). Simptome. Cercul de plante gazdă a acestei micoplasme este foarte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au 2-7 mm, pot uni și sunt distruse suprafețe mari din frunză. Pe fața inferioară a frunzei, după irigarea culturii, după ploi sau pe timp cețos, se constată prezența unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub formă de picături. Pe vreme secetoasă, însorită, exudatul bacterian se usucă și dă naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul poate crăpa pe vreme secetoasă sau, se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă. Transmitere-răspâdire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele contaminate sau infectate, iar în câmp răspândirea este asigurată de ploile repezi însoțite de vânt și de irigarea prin aspersiune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar sporii ce vor germina și vor da filamente de infecție care, pătrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste 32șC sporii mor. În țesuturile uscate, se formează spori de rezistență sferici, galbeni-bruni. Transmitererăspâdire. Ciuperca este răspândită de apa de ploaie sau apa de irigație. Irigarea prin aspersiune aplicată dimineața până la ora 10, când răspândirea sporangilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunifică, se usucă și se desprind din frunze. Pe fruct, apar pete cenușii cu țesuturi ce se scufundă, atacul ajungând până la semințe (fig. 124 a). Pe timp umed, cu temperaturi scăzute între 18-25șC, petele se pot uni, iar pe timp secetos, marginea petelor devine tare, se suberifică (devine aspră la pipăit). Transmitere-răspândire. În condiții de umiditate ridicată, în jur de 95 % și la temperaturi scăzute 18-25șC ciuperca se răspândește și atacă ușor datorită transmiterii sporilor de către vânt și picăturile de apă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate și uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se depistează greu, deoarece apare doar o veștejire și o ușoară îngălbenire a vârfului frunzelor. În bulbii bolnavi se observă o înmuiere a foilor de la bază și uneori în condiții de umiditate se formează și un puf alb. Pe vreme secetoasă, solzii externi crapă și cad. Rădăcinile afectate au pete albe, apoi devin plumburii, se înnegresc și tot sistemul radicular este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă atunci când sunt condiții optime, la temperatura de 25-28șC. Dacă în timpul păstrării în depozite umiditatea aerului este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile de rezistență ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă a frunzelor începând cu cele bătrâne. Pe vreme secetoasă și caldă, plantele se ofilesc și pier în scurt timp. La scoaterea plantelor din sol, se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă plouă, plantele încearcă să-și revină prin formarea de noi rădăcini. Transmitere-răspândire. Atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în luna mai sau, rămân mici și atârnă de ramuri chiar și în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Factorii climatici care favorizează evoluția bolii sunt, umiditatea și temperatura ridicată. Boala se manifestă puternic în primăvară (mai-iunie) și spre toamnă (septembrie-octombrie), în timp ce în lunile secetoase de vară, evoluția acesteia stagnează. Diferitele răniri mecanice făcute în timpul tăierilor la pomi, cât și atacul unor insecte ca, păduchele lânos sau cari, favorizează infecțiile și extinderea bolii. 9.1.8. Focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora Boala a fost

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
favorabile (vreme umedă). Lichidul poate avea culori variate de la galben pai, până la roșu închis, brun sau portocaliu. Uneori din țesuturile bolnave ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și lungime de până la câțiva centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Systhane C-0,1 % (2 kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificațiile de rezistență ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri în pepinieră cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1964). Primele infecții se fac cu spori produși de miceliile ce au rezistat în muguri. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25șC, când perioada de incubație (hrănire) este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs, evoluția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25șC și de o umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Sporii nu germinează în picăturile de apă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
obține vinuri roșii de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]