894 matches
-
de resursele de apă venind din diferite țări din amonte. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. Din cauza regimului variabil al resurselor de apă, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase. De aceea, spre deosebire de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase. De aceea, spre deosebire de țările din Europa de Vest și de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apă riscă să devină un factor limitativ al dezvoltării economice dacă nu este promovată o politică strictă de utilizare rațională a apelor. Penuria de resurse de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Sursă lacului este râul Asahan. Lacul Tempe este în centrul insulei Sulawesi, alimentat de Răul Walanae, este o importantă sursă de pescuit. Datorită folosiri apei din lac pt irigații, lacul are o adâncime de numai 2 m, iar în sezonul secetos, unele locuri devin aride. Alte lacuri semnificative sunt: lacurile "Maninjau", "Kerinci", și "Sinkarak" în Sumatra; "Towuti"," Sidenreng", "Poso", "Tondano", și" Mâțan" în Sulawesi; "Paniai" și "Sentani" în Irian Jaya; "Jempang", "Melintang", și "Semayang" în Kalimantan pe Râul Markaham; "Luar", "Sentarum
Hidrografia Indoneziei () [Corola-website/Science/299236_a_300565]
-
cu o lungime de aproximativ 100 de km. Climă insulei este de tip mediteraneean, cu veri calde și uscate și ierni temperate. Anual pe insula cad 500 mm de precipitații predominant în timpul iernii. În zonele interioare insulei aerul este uscat - secetos ce favorizează apariția incendiilor de pădure. Deseori pe insula sunt prezenți curenți de aer cald. Climă caldă a influențat peisajul făcându-l ideal pentru arbori precum măslinul. Iarnă, pe vârfurile din Troodos ninge la o temperatură de 2 °C. Cipru
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
înseamnă că mediul este în general uscat iar incendiile izbucnesc și se răspândesc destul de ușor. Vestul Statelor Unite ale Americii - În 1988 o secetă prelungită a uscat cea mai mare parte a vestului Statelor Unite ale Americii. Având în vedere că anul anterior fusese și el secetos și căderile de zăpadă sub limitele anormale, riscul unui incendiu devenise destul de mare. Primul incendiul din Parcul Național Yellowstone a fost provocat de un fulger la 24 mai și a fost stins curând de ploaie. Au urmat însa și alte
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
până la 10 cm lungime, cu contur verde închis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil. Crește în regiuni cu climat temperat și umed, rezistă bine la frig dar verile calde și secetoase împiedică fructele să crească. Clima cea mai bună se caracterizează prin ierni cu frig dar cu puține înghețuri primăvara și veri cu temperaturi moderate. Înflorește la 7 °C și rezistă până la -18 °C, dar în plin repausul din iarnă și
Păr (pom fructifer) () [Corola-website/Science/309715_a_311044]
-
și 301 departmente. "Articol principal: Geografia Burkinei Fâso" Coordonate: 13° N 2° W. Având o altitudine medie de 400 de metri, Burkina Fâso este formată din podișuri joase acoperite în vest și sud de savane. Nordul, catre Sahara, este foarte secetos, în timp ce sudul are un anotimp ploios între mai și octombrie. Râurile, care în majoritate curg spre sud în Ghana nu sunt navigabile, iar statul nu are ieșire la mare. "Articol principal: Economia Burkinei Fâso" Burkina Fâso este o țară săracă
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
Din direcția estică pătrund mase de aer temperat-continental, care condiționează o vreme uscată, vara-călduroasă, iar iarna-foarte rece. În sezonul cald uneori pătrund din nordul Africii sau dinspre Asia de Vest mase de aer tropical-continental, provocînd o vreme foarte călduroasă și secetoasa. În perioada rece a anului, dinspre nord și nord-est se produc invazii de aer arctic, foarte rece și uscat. Factorii fizico-geografici Îndepărtarea de ocean a teritoriului satului determina caracterul continental al climei, manifestă printr-o cantitate de precipitații mai redusă
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
și Mării Egee, climatul este mediteranean. În zona litorală a Mării Negre, climatul este temperat-maritim și umed subtropicale. În interior climatul este temperat-continental. În nordul peninsulei și în zona muntoasă, iernile sunt reci și cu multă zăpadă, în vreme ce verile sunt calde și secetoase. În partea sudică, iernile sunt blânde. De-a lungul secolelor, numeroase păduri au fost tăiate, fiind înlocuite de tufișuri și arbuști. În partea litoralului sudic există vegetație verde tot timpul anului. Mai există păduri tipice pentru Europa Centrală (stejari, fagi
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
este situată în sud-estul Asiei la nord-vest de Australia. Insulele sunt dispersate în Oceanul Indian și Oceanul Pacific, ocupând 5.100 de km din linia ecuatorului (aproape o optime din circumferința pământului). Țara are o climă tropicală, cu două sezoane - ploios și secetos, nu are anotimpuri iar umiditatea este foarte ridicată. Indonezia se întinde pe o suprațată vastă de ocean. Cele mai mari insule, Kalimantan (60% din Insula Borneo), Sumatra și Irianul de Vest (Noua Guinee de Vest) reprezintă 70% din suprafața Indoneziei
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
150-500 cm) pe tot parcursul anului, iar furtunile sunt însoțite frecvent de trăsnete. În Indonezia temperaturile sunt ridicate. Medan și Jakarta au temperaturi medii de 26 °C sau 27 °C, dar în munți este cu mult mai frig. Cele mai secetoase regiuni sunt în sud-est. Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali și Java sunt cele mai frumoase obiceiuri și legende, și tot aici se găsesc cele mai originale și mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia, dar și în
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
cristalul”" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale sunt de . Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea mai secetoasă este ianuarie. Vânturile dominante sunt cele vestice, iarna pătrund curenții de natură polară nordică și cei nord-vestici. Zilele Rebrișoarei - Rebrișoreana
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
înălțime de 1.689 m. Astăzi 5 dintre insule sunt locuite, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea cărora lucrează în industria turismului. Clima Insulelor Galápagos are două anotimpuri - sezonul ploios din ianuarie până în iulie, și cel secetos din iulie până în decembrie. Cea mai rece perioadă este cuprinsă între lunile mai și iulie, când temperaturile coboară la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic "El Nino" care afectează regiunile din preajma Pacificului face ca precipitațiile anuale să fie imprevizibile și pot cauza
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
la dezvoltarea capitalei. Au fost construite puncte de referință importante în 1910, precum Biblioteca Natională și Muzeul de Arte. În 1985 un cutremur a distrus anumite clădiri istorice din centrul orașului. Santiago are un climat blând: veri relativ calde și secetoase (din noiembrie până în martie) cu temperaturi atingând 30 grade Celsius; ierni (din iunie până în august) mai umede, cu temperaturi maxime de 12 grade Celsius, și minime de câteva grade peste zero. Media precipitațiilor este de 360 mm pe an. Inversia
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
125 kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un maxim în lunile aprilie (din direcția vest) și noiembrie (din direcția nord). Valorile cele mai ridicate au fost
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
ianuarie, fapt ce se explică prin temperaturile scăzute din această perioadă. Valorile indicelui de ariditate sunt cuprinse între 26,98% - 25,22%, în lunile de primăvară și începutul verii (martie - iunie). În lunile iulie, august, septembrie, se instalează o perioadă secetoasă. Indicele de ariditate coboară, în această perioadă, sub valoarea 17. Cele mai frecvente vânturi sunt: crivățul și austrul. Crivățul suflă din NE și N, având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V și SV, tot timpul anului, cu intensitate mai mare, vara. Fiind un vânt cald și uscat, în lunile de vară, imprimă timpului un caracter secetos. Toamna și primăvara mai suflă un vânt umed, din direcția S-SE. Acesta provoacă sezoanele ploioase din aceste anotimpuri. Frecvența maximă a vânturilor este din SE 20%, V 14,1%, NV 12.5%. Viteza maximă a vântului este de 4
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
coboară spre vărsare străbate o zonă joasă din Bazinul Mării Negre și se varsă printr-un canal cu o lățime medie de 2 m în râul Sărata, în apropierea satului Moruzeni. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în irigații. Râul Babei traversează următoarele sate: Feștelița, Marianca de Jos, Volintiri, Faraoani și Moruzeni.
Râul Babei () [Corola-website/Science/318447_a_319776]
-
devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ani, se ajunge în stadiul de bătrânețe al reliefului, când interfluviile sunt măcinate până aproape de nivelul luncilor râurilor; în locul muntelui eroziunea a creat o câmpie ușor ondulată, numită peneplenă. Cea mai rapidă nivelare a reliefurilor înalte are loc în climatele secetoase și se face prin glacizări; aici interfluviile se reduc că lățime, dar rămân mereu înalte, până ce glacisurile le sparg unitatea, divizandu-le în munți insulari(inselbeguri). Când glacisurile au ajuns să se extindă roată în jurul munților insulari, sunt de obicei
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pentru o parte din comuna. Alimentarea cu apă este asigurată atât de către două sisteme centralizate pentru cele două sate, cât și parțial pentru o parte populației prin fântâni proprii, care în general sunt însă fără protecție sanitară și în perioadele secetoase rămân cu puțină apă sau seaca. Există un sistem centralizat de canalizare și de epurare a apelor uzate menajere provenite din gospodăriile populației, precum și o stație de epurare a apelor uzate. Acestea deservesc însă numai gospodăriile din localitatea Valea Seaca
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
între 1270 și 2290 mm. Sezonul rece și uscat ține din noiembrie până în februarie, iar cel cald și uscat din martie până în aprilie, în timpul căruia temperaturile pot atinge 40 °C! Umiditatea este mare tot timpul anului, chiar și în timpul sezonului secetos. Temperaturile medii zilnice la Vientiane variază în ianuarie între 14-28 °C (fiind cea mai rece lună din an), iar în aprilie între 23-34 °C (cea mai caldă lună din an). Cel mai important curs de apă este fluviul Mekong(formează
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
Este indicat ca în carieră să se delimiteze subzone de extracție. Spre exemplu subzonă cu argilă mai uscată sau nisipoasă care se va folosi imediat după ploaie, subzonă cu argilă grasă (mai umedă) care se va folosi în perioade mai secetoase. g) Dacă în perioada de execuție a umpluturilor în groapa de fundație a nucleului de argilă sunt frecvente precipitații și lucrul este practic imposibil, se poate caseta suprafața cu ziduri din beton și umpluturile să se facă în aceste casete
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]