8,170 matches
-
dense (dense core secretory granules), vezicule tipice de stocare pentru calea exocitozei controlate, folosită pentru secreția comandată prin potențial de acțiune sau în alt mod. Subliniem faptul că maturarea granulelor dense include procese de proteoliză a precursorilor produsului propriu-zis de secreție. Veziculele cu conținut dens sunt ancorate la situsuri de eliberare din plasmalemă. Exocitoza propriu-zisă este un proces de fuziune reversibilă între membrana veziculară și plasmalemă (vezi cap. 6.3), în care complexul proteic de ancorare se transformă în complex de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la suprafața de contact respectivă, fie prin bariere mecanice cu caractere deosebite (cum este cazul epidermului), fie prin pelicule de lichid cu compoziție și proprietăți speciale (de tip mucus sau alte variante de lichid protector); aceste lichide sunt produse de secreție exocrină care, deși asigură un mediu de viață adecvat pentru celulele respective la polul lor apical, nu sunt considerate ca parte din mediul intern. In mod evident conținutul lichidian din viscere cavitare și din canale secretorii, ca și cel din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lichidului extracelular, dar nu în sensul susținerii directe a metabolismului celular, ci în sensul homeostaziei hidroelectrolitice și a celei acido-bazice (vezi cap. “Fiziologia excreției”) precum și al termoreglării (vezi cap. respectiv). Prin transportul unei varietăți de substanțe bioactive de la locul de secreție (sau formare extracelulară) la celulele țintă<footenoteid="2">Sângele asigură și accesul medicamentelor la celule (cu excepția aplicării locale), precum și îndepărtarea lor, ca și a unor substanțe străine pătrunse accidental în mediul intern. </footenote> sângele este elementul pasiv care intervine în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
între 180 - 200 mg/dl; conținutul în colesterol al plasmei depinde de ingestia zilnică de lipide precum și de concentrația hormonilor tiroidieni și gonadali din sânge. Colesterolul este utilizat în principal la sinteza acidului colic, în vederea sintezei sărurilor biliare (vezi cap. “Secreția biliară”); o mică parte este utilizat la formarea hormonilor corticosuprarenalieni și gonadali. Trigliceridele sunt principalii constituienți ai chilomicronilor; provin din alimentație sau din transformarea glucidelor și proteinelor în acetil-CoA. Concentrația trigliceridelor în plasmă este 125 - 150 mg/dl. Fosfolipidele sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu receptorii steroizi de pe hepatocite și stimulează sinteza de ceruloplasmină; nivelele cresc în sarcină sau în tratamentul cu contraceptive orale ce conțin estrogen. 8.6.3. Proteinele de fază acută In cazul leziunilor tisulare și a inflamațiilor locale are loc secreția de către macrofage a interleukinei 1 și a factorului de necroză tumoral cu inducerea unui răspuns sistemic de fază acută. In mod obișnuit acest răspuns include febră, creșterea secreției unor hormoni, scăderea sintezei de albumină și creșterea sintezei de proteine de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fază acută In cazul leziunilor tisulare și a inflamațiilor locale are loc secreția de către macrofage a interleukinei 1 și a factorului de necroză tumoral cu inducerea unui răspuns sistemic de fază acută. In mod obișnuit acest răspuns include febră, creșterea secreției unor hormoni, scăderea sintezei de albumină și creșterea sintezei de proteine de fază acută. Aceste proteine sunt reprezentate de proteina C reactivă, fibrinogenul, proteina amiloid A serică, factori hemostatici, factorul von Willebrand, componentele C3 și B ale complementului, haptoglobina, ceruloplasmina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
C5) precum și plasmina. Al doilea mecanism pentru aderare și reținerea macrofagelor la locul inflamat implică legarea monocitelor-macrofagelor de suprafețele celulare printr-o proteină numită fibronectină. Legarea de fibronectină crește activitatea receptorilor de suprafață ai monocitelor-macrofagelor implicați în fagocitoză și induce secreția de proteaze și de activator al plasminogenului necesar pentru funcția de scavenger a macrofagelor. In aria de inflamație se poate forma o celulă multinucleată, gigantăstadiul terminal al dezvoltării monocitelor-macrofagelor prin fuziunea aparentă a mai multor macrofage. Celulele gigantice multinucletate au
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
limfocitare) de pe celulele prezentatoare de antigen. Activarea prin mecanismele descrise, la care se adaugă efectul de suport al citokinelor secretate de macrofage, produce transformarea celulelor activate prin antigen; dezvoltarea receptorilor pentru un factor de creștere autocrin, interleukina 2 (IL-2) și secreția de IL-2. Ca o consecință, inițial sunt doar câteva celule T care recunosc un număr mic de epitopi care vor determina creșterea numărului de celule fiice. Extinderea proliferării reflectă efectul combinat al concentrației de IL-2 secretat, durata secreției și densitatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
IL-2) și secreția de IL-2. Ca o consecință, inițial sunt doar câteva celule T care recunosc un număr mic de epitopi care vor determina creșterea numărului de celule fiice. Extinderea proliferării reflectă efectul combinat al concentrației de IL-2 secretat, durata secreției și densitatea receptorilor pentru IL 2 exprimați pe suprafața celulelor T activate. Aceste celule sunt reprezentate de celulele T: helper, ajută formarea din celule B de plasmocite secretoare de anticorpi; care mediază sensibilitatea intârziată în imunitatea mediată celular; citotoxice care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celule B de plasmocite secretoare de anticorpi; care mediază sensibilitatea intârziată în imunitatea mediată celular; citotoxice care distrug celulele țintă; care induc formarea celulelor supresor; supresor care mențin răspunsurile imune. Celulele T activate își exercită funcțiile imunoreglatoare și efectoare prin secreția de proteine numite limfokine, care sunt active în concentrații foarte mici și nu au restricții antigenice sau genetice ale efectelor biologice. 12.6.2. Celulele natural killer Celulele natural killer (NK) sunt o populație diferită de limfocite implicate în răspunsuri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
M și Ig D de suprafață sunt înlocuite (ca urmare a schimbării genice a lanțului greu) cu Ig G, Ig A sau Ig E de suprafață. Continuarea expunerii la antigen a celor mai multe din aceste celule B determină diferențierea ulterioară și secreția de Ig G, Ig A sau Ig E, dar și crearea de celule B cu memorie. Ultimele rețin pe suprafața lor Ig G, Ig A sau Ig E și pot determina apariția, la o nouă expunere la antigen, de clone
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
subclasa IgG1 sau IgG3 se leagă de antigenii de pe suprafața microorganismelor și prin această legare activează complementul și aduc iC3b la suprafață, atunci granulocitele sau monocitele macrofagele pot rapid fagocita microorganismul sau celula. IgA este un anticorp major descoperit în secrețiile tracturilor respirator, gastro intestinal și genito-urinar, unde se leagă de antigene străine, împiedicând astfel intrarea lor în organism. In secreții IgA există ca polimer a două molecule de imunoglobuline plus un lanț J la care se adaugă o altă proteină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la suprafață, atunci granulocitele sau monocitele macrofagele pot rapid fagocita microorganismul sau celula. IgA este un anticorp major descoperit în secrețiile tracturilor respirator, gastro intestinal și genito-urinar, unde se leagă de antigene străine, împiedicând astfel intrarea lor în organism. In secreții IgA există ca polimer a două molecule de imunoglobuline plus un lanț J la care se adaugă o altă proteină, numită componenta secretorie. Componenta secretorie este sintetizată de către epiteliul mucoasei și ajută la transportul moleculelor de IgA prin celulele epiteliale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
există ca polimer a două molecule de imunoglobuline plus un lanț J la care se adaugă o altă proteină, numită componenta secretorie. Componenta secretorie este sintetizată de către epiteliul mucoasei și ajută la transportul moleculelor de IgA prin celulele epiteliale în secreții. In plasmă IgA există atât ca monomer cât și ca polimer conținând un lanț J, dar nu și componenta secretorie. IgD și IgE se găsesc în cantități reduse în plasmă. IgD de pe suprafața celulelor B servesc ca loc de recunoaștere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
FPB), la care se adaugă și vasodilatația în teritoriile învecinate. Spasmul este mai puternic cu cât aria lezată este mai întinsă. In cazul acumulării interstițiale a sângelui creșterea presiunii tisulare are și ea efect hemostatic. 13.1. Aderarea, agregarea și secreția plachetară Plachetele sanguine (trombocitele), au un diametru de 2-3 μm, 1/3 din ele sunt depozitate în splină. In sânge se găsesc în număr de 180000400000/mm3; scăderea sub 150000/mm3 se numește trombocitopenie, iar creșterea peste 500000/mm3 se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
intrarea calciului în citosol dintr-un rezervor plachetar intern (sistemul tubular dens) cât și din exteriorul plachetelor. Creșterea concentrației calciului citosolic determină activarea și fosforilarea kinazei lanțului ușor al miozinei (fenomen necesar reorientării proteinelor citoscheletice responsabile de modificarea de formă, secreției și contracției plachetare; activarea unei proteaze calciu dependente numită calpaină (activează și alte enzime plachetare) și activarea fosfolipazei A2. Activarea fosfolipazei A2 conduce la eliberarea de acid arahidonic la nivelul membranei plachetare; acesta este oxidat pe două căi. O cale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
categorie este reprezentată de proteine care sunt prezente în plachete într-o concentrație destul de mare. Aceste proteine pot fi sintetizate sau preluate din plasmă prin maturarea megakariocitelor. Ele includ fibrinogen, factor von Willebrand și factor V; fiecare din acestea, după secreția lor în urma activării plachetare se leagă de suprafața membranei plachetare; fenomen care le face disponibile în concentrații mari pentru a participa la reacțiile hemostatice în timpul formării cheagului. Proteinele granulelor α care sunt absente în plasmă până când sunt secretate în urma activării
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]