1,339 matches
-
industrială. SUA au atenționat țările Americii Latine să renunțe la „naționalismul economic”. Înainte de al doilea război mondial, în America Latină au avut loc câteva decenii de progres economic. De exemplu, începutul industrializării și extinderea pieței interne, urbanizarea și creșterea grupurilor profesionale, secularizarea instituțiilor politice și modernizarea statului, creșterea forței de muncă organizate, etc. S-au produs la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar nu s-a vorbit expres despre modele economice naționale decât după al doilea război mondial. Conceptualizarea transformărilor și a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și sociale și se axează cu precădere în plan cultural. Teoriile modernizării evidențiază transformările care au loc în structura socială (scăderea importanței statusului prescris, răsturnarea ierarhiilor constituite pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia socială, toate celelalte criterii (educație, rasă, religie, etc.) sunt subordonate criteriului economic. Secularizare și raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii pe cel produs de știință. Instituțiile, credințele, practicile religioase sunt înlocuite cu cele ale rațiunii și științei. Birocratizarea instituțiilor sociale. Schimbări la nivelul problemelor sociale Emergența unei noi patologii sociale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ridicat de încredere în autoritatea bisericii și în religie în general. Religiozitatea românilor a fost recunoscută unanim în studiile de specialitate, ca un caz excepțional printre țările Europei și care contrastează cu patternul din Europa de Vest. S-a afirmat că teza secularizării ce afirmă declinul importanței valorilor religioase în viața socială nu este aplicabilă și la țările din sud-estul Europei, România în special, teza fiind construită și deci explicativă, doar pentru Europa de Vest. Religiozitatea României se explică în schimb prin caracterul specific al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se caracterizează printr-o religiozitate puternică (mai accentuată în Tălmăcel decât în Ludoș). Se pare că în ciuda acestor elemente de modernitate nu s-a produs acea trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor două comunități este una profund religioasă. În plus, în Tălmăcel toleranța religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui lângă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a jucat în stabilizarea pieței energetice, inclusiv a prețului petrolului.306 Cu condiția, am adăuga noi, ca acest rol, de nimeni negat, să nu fie folosit pentru protecții autocratice interne și pentru întârzierea, de mai toată lumea semnalată, a modernizării și secularizării țării. Dacă importurile americane de petrol din Orientul Mijlociu sunt complementare celor din alte regiuni ale lumii, se ridică o întrebare: de ce sunt SUA atât de interesate de Orientul Mijlociu? Securitatea acestei surse vitale este importantă nu numai pentru propria aprovizionare, ci
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre modernitate și progres și Îmi propun să iau În discuție transformările structural-instituționale subsumate etichetei de modernizare În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una dominată de legile biologiei - ereditate, evoluție și diferențiere -, eugeniștii au contribuit la secularizarea societății românești. Capitolul 3 discută În detaliu impactul ideilor eugeniste asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice ale contextului politic sau cultural În care se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
faptul că un număr important de oameni de știință și medici care s-au implicat Îndeaproape În crearea și aplicarea reformelor din domeniul sănătății publice În România, după primul război mondial, proveneau din Transilvania, până În 1918 provincie a Imperiului Habsburg. Secularizarea s-a produs, de asemenea, târziu În aceste teritorii, deoarece Biserica Ortodoxă a deținut o putere socială, administrativă și economică extraordinară În Țara Românească și Moldova până În 1864, când a pierdut cele mai multe dintre privilegiile sale juridice și funciare. În Transilvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deoarece fusese instituția care, Începând cu secolul al XIX-lea, jucase cel mai important rol În edificarea și prezervarea identității culturale a românilor și În protejarea intereselor acesteia 8. Știința avea doar un rol marginal În acest discurs, chiar dacă, o dată cu secularizarea treptată a societății și a vieții intelectuale românești pe parcursul secolului al XIX-lea, fusese construită scena pentru o mai mare deschidere la astfel de argumente. Totuși, datorită autorității intelectuale și instituționale extensive lăsate moștenire de Biserica Ortodoxă, interesul pentru științele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mică porțiune din societatea românească, compusă În special din păturile educate, era secularizată. Stilul de viață al membrilor păturilor superioare urbane devenise similar cu cel al claselor de mijloc de peste tot din Europa și era caracterizat tot mai mult de secularizare. Pătrunderea În straturile sociale cele mai prospere era Însoțită În România de aceleași simboluri materiale de status care semnalau succesul și În Occident, de la o casă cu toate dotările necesare unui confort maxim până la studenția petrecută la Paris. Marea majoritate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cetățenilor unui stat modern 27. Populația rurală cu drept de vot rămânea În continuare mult mai atașată de sat și de deținătorul autorității pe plan local - cel mai adesea preotul - decât de orice altă personalitate publică. În controversele legate de secularizare au existat puține curente intelectuale care au formulat susțineri la fel de Îndrăznețe ca acelea ale adepților ideilor eugeniste, ce nu se sfiau să afirme că societatea, statul și relațiile umane ar trebui să se bazeze pe legile vieții descoperite de știință
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca fiind o alăturare paradoxală și neconcordantă Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a critica problemele României au acționat ca o forță importantă În accelerarea secularizării societății românești dincolo de granițele comunității academice, În special În Transilvania, unde mișcarea se dezvoltase cel mai mult. Înainte de 1918
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a critica problemele României au acționat ca o forță importantă În accelerarea secularizării societății românești dincolo de granițele comunității academice, În special În Transilvania, unde mișcarea se dezvoltase cel mai mult. Înainte de 1918, cultura populară Începuse să se secularizeze doar la nivelul unui strat foarte subțire al societății românești. Pe parcursul secolului al XIX-lea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau critici, cei mai mulți membri ai comunității științifice introduseseră deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor profesii, care formau audiența cea mai importantă pentru ideile eugeniste. În Transilvania, acolo unde eugeniștii erau cei mai activi, s-a reușit Înlocuirea imaginii preotului ca figură cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate de Durkheim și Weber și care mai târziu a devenit un simpatizant al eugeniei. Vezi capitolul 3. 29. Suțu, „Eugenica și hereditatea”; Brătescu, Biological and Medical Sciences in Romania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
filosofică franceză, a căutării unui prim adevăr asimilabil Eului, prin modul dialectic de a realiza filosofia depășind-o pe cea a epocii și a momentului, prin preocuparea de imanență la antipozii maniei livrești, prin gustul pentru proza lumii, pentru o secularizare a rațiunii pure sau prin prudența foarte hexagonală, faimosul cogito cartezian - partea a patra a Discursului asupra metodei, articolul zece al Principiilor filosofiei și cea de-a doua Meditație - sunt în relație strânsă cu acest citat din Montaigne: „mă gândesc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
religia Regelui său, și a doicii sale, afirmând în Apologia lui Raymond Sebond că a fi creștin înseamnă a fi drept, milostiv și bun... Suficient pentru a se putea vorbi de demarcarea sa de teologie și de o tentativă de secularizare a moralei evanghelice. De altfel aceeași Marie de Gournay animă în locuința ei de la Paris un cenaclu în cadrul căruia se întâlnea floarea gândirii libertine franceze. Cea care citește, meditează și redactează scrisori adresate lui Francisc de Sales este frecventată adesea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reprezentativitate constituie, de asemenea, un factor-cheie în declanșarea proceselor de dezvoltare socială. HYPERLINK \l "Coleman" J. Coleman (1990) subliniază faptul că societățile moderne sunt caracterizate de trei trăsături fundamentale: - diferențierea structurii politice (pornind de la ideea lui Smelser de diferențiere structurală); - secularizarea unei culturi politice cu accent pe egalitate, care - sporește capacitatea de organizare politică a unei societăți. Coleman arată că sistemele politice ale societăților moderne au o capacitate mai mare de a face față și integra valori precum identitate națională, legitimitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
explicarea variației nivelului de religiozitate individuală, indică un impact semnificativ al mediului rezidențial asupra credinței religioase. Cu alte cuvinte, rezidenții din mediul urban împărtășesc în mai mică măsură valorile religioase, comparativ cu cei din mediul rural. Datele susțin ipoteza unei secularizări crescute a orașului în comparație cu satul. Privind însă din perspectivă longitudinală, efectul mediului de rezidență este mai scăzut în 2005, decât în 1993. Practic, după 15 ani de la ridicarea restricțiilor impuse credinței și practicii religioase, precum și după o perioadă de transformări
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în 2005, decât în 1993. Practic, după 15 ani de la ridicarea restricțiilor impuse credinței și practicii religioase, precum și după o perioadă de transformări sociale majore, distanța dintre sat și oraș în ceea ce privește religiozitatea începe să scadă. Concluzii Datele analizate susțin ideea secularizării mai accentuate a mediului urban. Orașul, spațiu liber de constrângerile comunității locale și deschis contactului cu alte culturi și religii, având populație mai educată și implicată predominant în industrie și servicii, se dovedește a fi mai puțin religios decât satul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cel rural a început să se reducă în ultimii ani. În aparență paradoxal, nu satul este cel care se îndepărtează de religie, ci orașul este cel care se apropie tot mai mult de religie. Într-o Europă profund marcată de secularizare, urbanul românesc devine din ce în ce mai religios, indiferent de dimensiunile avute în vedere. Între 1993 și 2005 a avut loc o creșterea a practicii și credinței religioase atât la sat, cât și la oraș, distanța dintre cele două spații reducându-se simțitor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]