15,737 matches
-
cuvine să despici firul În patru și-n patruzeci și patru, deoarece viziunea cere legături, popasuri, platforme și zboruri, cât mai multe, fiindcă rotundul artistic presupune perfecțiune, fie că se obține un lungmetraj, un documentar, un portret, un ansamblu, o secvență cu Încărcătură simbologică. În afară de dragoste - ca temă, și de nostalgie față de cea care i-a dat viață, mama, axis mundi se reunește din secvențele lui pantha rei, care șia Început deja caruselul neliniștii. Ori aceasta nu poate fi temperată În
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
artistic presupune perfecțiune, fie că se obține un lungmetraj, un documentar, un portret, un ansamblu, o secvență cu Încărcătură simbologică. În afară de dragoste - ca temă, și de nostalgie față de cea care i-a dat viață, mama, axis mundi se reunește din secvențele lui pantha rei, care șia Început deja caruselul neliniștii. Ori aceasta nu poate fi temperată În vreun fel, de-ndată ce anii vin cu Întrebări istovitoare - de ce plutim În derivă de la o vârstă Înainte?, de ce acel și totuși (eminescian, arghezian
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
fără să zică o vorbă. Complet fâstâcită am bolborosit câteva vorbe apreciative. M-a primit cu deschidere În acel tumultuos anturaj, care avea să-mi devină casa de ucenicie artistică. Întruniri, discuții, proiecte, detalii regizorale, turnee, forfotă, repetiții... tot atâtea secvențe de formare, lecții de viață, pe care le-am păstrat În anii ce-au urmat. La ultima noastră Întâlnire (era la fel de preocupat de viitorul teatrului românesc) am avut o lungă ședință la Asociația noastră Art Verba, unde pusesem bazele unei
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
de protecție a muncii specifice Număr recipiente rebut Grupa nr.5- Fișa de observație 5 Supravegherea instalației de sterilizare Denumirea sterilizatorului utilizat Parametrii de lucru: temperatura Parametrii de lucru: presiunea Parametrii de lucru: durată de sterilizare Aplicație : se vor organiza secvențe de procese tehnologice în industria prelucrării legumelor și fructelor 64 65 LUCRAREA 10 ANALIZA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII SIROPURILOR ȘI SUCURILOR DE FRUCTE 1. Analiza siropurilor naturale de fructe 2. Analiza sucurilor de fructe 3. Determinarea conținutului de metale grele La
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
iubirea poate exercita un fel de „atracție magnetică” „Între temporal și atemporal, Între contingent și absolut”. Admirabila interpretare a strofei finale, În care efectele prozodice sunt surprinse cu finețe, Înnobilează ideea că În mintea omenească ”Încap (În concepte, n. n.) doar secvențe ale contingentului și finitului, dar se opresc interzise la țărmul absolutului”. În partea a doua a eseului, intitulat transvaluarea hyperionică a temporalității și purtând subtitlul Luceafărul - o dramă a Timpului? George Popa discută cu rafinament conținutul conceptelor antinomice din marele
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
contrastantă în raport cu ceea ce avea să definească, mai târziu, stilul avangardist al lui Ligeti, autorul Poemului simfonic pentru 100 de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick în 1968, 2001: A Space Odissey, alcătuită (alături de secvențe din creații semnate de Richard Strauss, Johann Strauss și Aram Haciaturian) cu extrase din patru creații de referință, Atmosphères, Lux aeterna, Requiem și Aventures. Între prelucrările elaborate în această perioadă, ca preludiu în conceperea și definitivarea Concertului Românesc, se numără
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare românești, Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele enesciene din Rapsodia I, poartă însemnele unor curajoase abordări
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Ligeti elaborate în perioada de maturitate: Lontano, Atmosphères, Apparitions și San Francisco Polyphony. Realizarea acestui proiect discografic, sub directa supraveghere a autorului, relevă prețuirea compozitorului pentru Concert Românesc. În prezentarea CDului (György Ligeti on his Orchestral Works), Ligeti detaliază câteva secvențe din tribulațiile pe care le-a întâmpinat cu interpretarea opusului său de tinerețe: „În 1949, când aveam 26 de ani, am învățat să transcriu cântece populare, după cilindri de fonograf, la Institutul de Folclor din București. Multe din aceste melodii
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată. Astfel că, oricine poate să producă un obiect cu pretenție artistică. Oricine se joacă la un computer fără habar de note și principii elementare, preluând niște secvențe preexistente, a apt să nască o piesă sonică. Orice neofit care se consideră balerin e apt să producă, acasă sau pe o scenă, o improvizație de mișcare corporală. Rezultatul după caz, poate fi unul comic, tragic comic, penibil, etc. Dumnezeu
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
fragment de text genetic ce aparține unei bacterii. Prin analiza componentelor principale se descoperă faptul că informația din genom este codata de tripleți nesuprapuși. Prin intermediul metodei se poate analiza structura genetică a genomului, se poate afla poziția genelor în cadrul secvențelor genetice. Pentru această metodă se folosește programul MatLab .
DESCIFRAREA GENOMULUI CU AJUTORUL PCA by LUCIANA ELENA BOSTAN () [Corola-journal/Science/84123_a_85448]
-
a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară-n vis, Mă vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama) Din pricina acestor secvențe de viață, nu găsesc timpul necesar desprinderii și mă gândesc că este ciudată această senzație a călătoriei În sufletul Poetului. Mă uit În jur și văd Îngerul albastru privind În gol. Și atunci mă gândesc că am trecut prin scenă
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
pe care Luci - copilul, apoi adolescentul, o trăiește prin intermediul unei prime lecturi. Cealaltă paralelă Îl vizează pe Lucian - maturul, care recuperează Întâmplările propriei existențe Într-un alt nivel al timpului, rememorând simultan povestea lui și implicit, a lui Emil, În secvențe bine delimitate, rezultatul concretizându-se Într-un nou caiet de memorii, de data aceasta aparținând lui Lucian, intitulat Toate bufnițele. De fapt, problema bufnițelor e tratată cu seriozitate, iar titlul romanului lasă libertatea multiplelor interpretări. În căutarea prin cotloanele Întunecate
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
propriul nepot și chiar eșecul În relația cu fiica. Toate bufnițele Își fixează rădăcinile În solul romanului postmodern, cu toate liniile caracteristice: se Înalță precum o construcție arborescentă - povestire a altei povestiri, reconstrucție a memoriei, povestire În ramădouă serii de secvențe retrospective, de „bucle temporale”, Încadrate În două planuri paralele (povestirea cadru sau „scoarța” romanului o reprezintă viața lui Lucian, iar povestirea În povestire sau „miezul” este constituit de memoriile lui Emil), ambele redate Într-o cronologie specifică fiecărui plan, ca
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
de ARIS FIORETOS În echilibru cu povestea halucinantă a lui Sascha, cu cele două ipostaze ale sale, Alexander Knisch, respectiv, Anton, influențat direct de relația cu Dora Wilms și de activitățile clandestine ale Fundației pentru Cercetări Sexologice, dar și cu secvențele construite cu rafinament și maturitate literară, se află un subiect de interes general, cu valențe atât mitologice, cât și biologice. Plasarea acestui principiu În context este realizată prin existența lui Froehlich, intitulat un „Einstein al Sexului”, care oferă explicațiile necesare
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va reda albul hârtiei, aceeași memorie a spectatorului va păstra și disonanțele, incongruențele. Mi s-a părut că tensiunea e diminuată În anumite secvențe scenice, trenând sau fiind pulverizată de un prea mult al schimbului de replici. Prea desele intrări și ieșiri din scenă, fundalul muzical neconsonant și scena nudității inițiale al cărei rol În potențarea sensului nu l-am văzut. Singularitatea ei e
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
pe deplin explicația Cristinei. Tind să cred că, În mod intenționat, aceasta a dorit să o Îndepărteze pe Alexandra de adevăr și, În același timp, se minte pe ea Însăși că nu face nimic anormal, demn de condamnat. Sunetul primelor secvențe oferă o liniște profundă. Dacă liniștea s-ar auzi, ar suna probabil la fel. Suntem introduși Într-un tărâm vechi, o scară de bloc cu pereți crăpați, lift defect și un aer greu care pare a pătrunde și prin ecranul
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
vrăjit de film, că Îi plăcuse enorm cum construise Corneliu relația Între cei doi, pe care el o găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori confundase endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele bazându-se pe vorbăria (aș spune vrăjeala”) personajului principal din prima scenă, si că, tot prin aburii vinului alb de Panciu (care ar fi mers ma bine cu sifon - părerea mea), l-am mai auzit pe prietenul meu spunând că
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
rezultatul narcoticelor sau sunt realitate ficțională. Ellis se întâlnește cu personajele cărților sale: Patrick Bateman bântuie petrecerea de Halloween; Clay(ton) vine în biroul naratorului ținând în mână cartea Less than Zero. Subtil, cartea îmbină pasaje tipice romanelor detective, cu secvențe „horror" și „mistery". „You're not a fictional character, are you, Mr. Ellis?" [Sunteti un caracter fictiv, Domnule Ellis?] îl întreabă detectivul Kimball pe Ellis. De ce este Lunar Park înspăimântătoare dincolo de caracterul ficțional al lumii prezentate? Pentru că acțiunea se petrece
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau fonduri peste care se nuanțează ample secvențe din discursul Vf. Într-o perspectivă și mai generală, câmpul poate fi doar un concept ideatic (un titlu sau tip formal exprimate literar sau simbolic), ceea ce echivalează pe plan sonor cu aspectul de tăcere. La urma urmei (în maximum de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
reprezentări grafice, Vf poate fi imaginată ca formă de undă. Ea se desfășoară deopotrivă: ca din-una (monadic), într-un contur de continuitate sau cuprindere ondulară; și ca din-mai-multe (pleiadic), într-un șir de momente sau surprindere secvențială. Astfel, unda și secvența sunt reperele generale de punere într-o perspectivă proiectivă a Vf, ca imagine grafică sau chip. Pe planul coordonatelor forma de undă se distribuie în raport cu valorile sonore spațiale - pe axa verticală, a registrelor sonore ITH (intensitate, timbru, înălțime)-, și cu
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și durate conjuncte. Ne vom referi la fiecare reper particular. Profilul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și durate conjuncte. Ne vom referi la fiecare reper particular. Profilul este un reper calitativ de ordin prim, dat de orientarea între două margini sau zone de cuprindere. Marginile spațiale sunt denumite ca
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]