1,204 matches
-
al albiei ravenei și a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale; În raport cu procesele de albie și maluri au fost stabilite următoarele stadii: Eroziunea activă - albii cu procese de eroziune activă: erodarea malurilor; alunecări și prăbușiri ale acestora; Sedimentare - absența proceselor de eroziune a albiei și malurilor, depuneri de sedimente în albii; instalarea vegetației; Stabilizarea sectoarelor în care albia formațiunii este săpată în roci rezistente la eroziune. Caracteristici și indicatori morfometrici: - panta albiei itv în procente (%), pe tronsoane reprezentative
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
transversale reprezentative de pe tronsoanele omogene la trecerea debitului maxim; - adâncimea formațiunii h, în (m), pe secțiuni transversale reprezentative prin tronsoanele omogene, la nivelul debitului maxim; - indicele de formă F: 1/ h. Valorile mari indică în general sectoare în stadiul de sedimentare, iar cele mici, sectoarele active; - înălțimea pragurilor Pg, în (m); - secțiunea activă desfășurată Sa, în (ha), pe secțiuni transversale reprezentative pe tronsoanele omogene, la nivelul suprafeței terenului (numai pentru sectoarele cu eroziune activă); - mărimea medie a materialului ce formează albia
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
b, m), panta canalului și tipul de consolidare (rugozitatea n). Se calculează viteza apei ce se realizează în canal la trecerea debitului maxim de calcul Qmax și se compară aceasta cu viteza admisibilă tipului de consolidare și cu viteza de sedimentare a aluviunilor din apă. 20. Se cunoaște viteza de neeroziune corespunzătoare tipului de consolidare avut în vedere, rugozitatea n și elementele secțiunii transversale ale canalului (b si m). Se calculează panta admisibilă în canal, astfel ca viteza impusă să nu
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de la datele de bază (panta terenului, debitul maxim), lățimea la bază (b) sau raportul (în cazul secțiunilor optim hidraulice), coeficientul de rugozitate (n) și înclinarea taluzurilor (m) și ținând seama de restricțiile impuse (adâncimea apei în canal și vitezele de sedimentare și neeroziune) se determină elementele hidraulice ale secțiunii; adâncimea apei în canal, viteza apei, suprafața secțiunii de curgere, suprafața taluzată și cubajul total de săpătură pentru realizarea secțiunii. Dimensionarea debușeelor se face pe tronsoane în funcție de schimbările de pantă ale fundului
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
gras din straturile superficiale și profunde, se taie în bucăți și se fierb cu 3 părți apă într-un vas acoperit. Când apa începe să fiarbă, se descoperă vasul și se miros vaporii. Calitatea bulionului se apreciază după fierbere și sedimentare. Pentru obținerea bulionului, se fierb 100-150 g de carne cu 3 părți apă într-un vas acoperit, timp de 30 min. La bulionul obținut se apreciază după sedimentare mirosul, transparența, culoarea, gustul, aspectul grăsimii. III. 1. 3. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Carnea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
vasul și se miros vaporii. Calitatea bulionului se apreciază după fierbere și sedimentare. Pentru obținerea bulionului, se fierb 100-150 g de carne cu 3 părți apă într-un vas acoperit, timp de 30 min. La bulionul obținut se apreciază după sedimentare mirosul, transparența, culoarea, gustul, aspectul grăsimii. III. 1. 3. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Carnea, indiferent de animalul de la care provine (vită, oaie, porc, pasăre), are o compoziție corespunzătoare vârstei și stării de nutriție a acestuia: Determinările fizico-chimice ce monitorizează prospețimea cărnii sunt
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Exondarea succesivă a câmpiei de acumulare sarmatică, pliocenă și cuaternară a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudației favorizată atât de condițiile climatice variate din acest interval de timp, cât și de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat (L. Ionesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ în crearea și evoluția reliefului l-au avut rețeaua hidrografică reprezentată de râul Bahlui și afluenții acestuia precum și procesele de versant. Rețeaua hidrografică inițială din zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri de relief și anume: relief structural și relief fluvio-denudațional. 3.1. Relieful structural Aspectul de monoclin al cuverturii sedimentare în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari este ilustrat, înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
strat, au în general, debite reduse și conținut ridicat de săruri. Apele subterane din această regiune sunt de adâncime (sub presiune) și libere. 1.1. Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional, acumulate în depozite sedimentare, nesecționate de valea Bahluiului sau a afluenților acestuia. În forajul de la Deleni-Hârlău (la -906 m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5,5 g/l), caracter ascensional și un debit de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
admite un diametru de cel puțin 180 µm. Stabilitate: suspensiile pot sedimenta în timp; în câmp gravitațional după agitare timp de 1 - 2 minute suspensia trebuie să se disperseze și să-și mențină omogenitatea pe durata administrării. Determinarea timpului de sedimentare: într-un cilindru gradat de 100 mL se introduce suspensia de cercetat, omogenizată (până la semn). Se determină la intervale de 15 minute înălțimea la care se află depozitul. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE A MACROMOLECULELOR (POLIMERILOR) PRIN METODA VÂSCOZIMETRICĂ Considerații teoretice Vâscozitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
nu este astfel decât pentru că are o identitate în timp în ciuda modificărilor sale sau a transformărilor care-i survin. Euharistia funcționează ca model natural pentru a gîndi unitatea acestui corp al meu a cărei spontaneitate se poate fixa într-o sedimentare mult mai profundă decât toată activitatea pur intelectuală. Remarcăm că, contrar criticii făcute în mod obișnuit lui Descartes, conform căreia concepția mecanicistă și dualismul ne-ar împiedica să concepem un corp care să fie viu și un suflet care să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a inhibiției competitive a IgG. 3. Reacția de aglutinare Această metodă folosește ca antigen fie parazitul fixat prin formolizare, fie prin acetonă și reprezintă o micrometodă pe plăci cu godeuri. Prezența anticorpilor specifici înseamnă liza parazitu lui, iar absența lor, sedimentarea parazitului. Metoda este foarte sensibilă la prezența IgM. Scăderea titrului ca urmare a tratării serului cu 2 mercapto-etanol (2-ME) este sugestivă pentru pre zența IgM. Fixarea IgM nespecifice pe suprafața parazitului poate determina reacție nespecifică. Este specifică și foarte sensibilă
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
antigen parazitul fixat prin formolizare. Proba de ser a pacientului ce conține IgM specifice este distribuită în godeuri, pe pe reții cărora s-a fixat anterior ser anti-IgM. Prezența IgM specifice este echivalentă cu liza parazitului, iar absența acestora, cu sedimentarea parazitului. Este o metodă specifică și sensibilă de determinare a IgM. Nu înregistrează rezultate fals-pozitive determinate de factorul reumatoid și nu este inhibat de prezența IgG. 5. Reacția de fixare a complementului (RFC) Prepararea antigenului se face din paraziți lizați
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
cavitar sau cavitate seroasă. După evacuarea completă (spontană sau prin incizie și drenaj), cavitatea abcesului se umple prin proliferare conjunctivă, lăsând la tegumente o cicatrice, deseori cheloidă. Examenele de laborator constată o leucocitoză cu polinucleoză și creșterea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). Formele clinice particulare sunt reprezentate de abcesul în „buton de cămașă” și abcesul în „bisac”. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomelor și semnelor clinice descrise. Diagnosticul diferențial se face cu: abcesul rece suprainfectat (prezența antecedentelor TBC); tumori
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
și se filtrează prin hârtie de filtru uscată, aruncând primele porțiuni. Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este maximă - sedimentul - și un strat ce conține doar mediul de dispersie. Pentru determinarea dimensiunii particulelor se consideră ca model că acestea sunt
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
moleculelor este neregulată, dimensiunea lor poate fi aproximată cu cea a unei sfere. Diametrul sferei poartă denumirea de diametru echivalent sau diametru Stockes, iar raza sferei se numește rază echivalentă sau raza Stockes și poate fi determinată după viteza de sedimentare dintr-o suspensie . Materiale și ustensile 1. Cilindri gradați 2. Cronometru 3. Balanță analitică 4. Baghetă de sticlă 5. Apă distilată 6. Alcool etilic 7. Ulei vegetal 8. Pulbere de sulf, cărbune și lignină (în principiu, orice pulbere insolubilă în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se adaugă 2-3 picături de soluție de AgNO 3 . Se va forma un precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 ml soluție. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
talcul, etc. Însă, cele mai multe trec printr-un proces amplu de tratare chimică, metalurgică pentru a se putea extrage partea utilă, indispensabilă celor mai multor ramuri industriale. Scoarța terestră este solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei sunt: O-oxigenul 47%, Si-siliciul - 29,5%, Al -aluminiul 8,05%, Fe -fierul 4,65 %, Ca -calciul 2,86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul 1,87%, Ti- Titanul 0
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
diferitelor exemple de specii de minerale . II.3 Mineralogeneza. Procese magmatice (procese endogene) Mineralogeneza s-ar traduce prin , stiința care se ocupă cu studiul condițiilor fizice , chimice și geologice de formare a mineralelor . Mineralogeneza este legată de trei procese : magmatice , sedimentare și metamorfice . Formarea unui mineral presupune o trecere a unei cantități de substanță din starea mobilă într-o stare stabilă , solidă , în general, în condiții fizico-chimice determinate pentru fiecare mineral. Majoritatea mineralelor se formează din soluții lichide sau gazoase , iar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
determinanți în formarea mineralelor . Deoarece rocile magmatice ocupă un procent uriaș în constituția litosferei, voi încerca o detaliere a proceselor magmatice , în rândurile de mai jos, după ce voi aminti câteva caracteristici ale celorlalte două procese de geneză a mineralelor: procesele sedimentare și procesele metamorfice Magma este un sistem natural multicomponent format dintr-o fază lichidă una solidă subordonată cantitativ și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]