477 matches
-
studiu s-au mai evidențiat în 5 cazuri (15,6%) fistule colecisto-digestive: 3 colecisto-gastrice și 2 colecisto-intestinale. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, tratamentul chirurgical a constat în: - enterorafie în 2 planuri și drenaj multiplu - 40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces, enterectomie cu enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
s-a reintervenit chirurgical pentru rezolvarea unei ocluzii intestinale prin bride. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă ileală, tratamentul chirurgical a constat în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de ansă ileală (28,6%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă ileală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Evoluția a fost nefavorabilă în 12,5% dintre cazuri. În peritonita secundară de cauze obstetricale s-au practicat următoarele intervenții chirurgicale: - histerectomie totală - 4,8%histerectomie subtotală, interanexială - 4,8% - histerectomie totală, interanexială - 9,5% - epifiziotomie, epifiziorafie - 23,8% - cezariană segmentară transversală - 38% - cezariană transversală - 19%. Diagnosticul chirurgical evidențiază: Infecțiile obstetricale au fost: - endometrită postoperatorie - 4 paciente (19%) - infecție localizată la nivelul plăgii operatorii - 7 paciente (33,3%) - infecție urinară cu bacteriemie - 9 paciente (42,9) - pelviperitonită postcezariană - 1 caz (4
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
să fie unică, originală și irepetibilă prin natura Eului său. Iluzie: tulburare psihopatologică constând în perceperea deformată a unui obiect, persoană etc., din realitate. Imaginea de sine: este imaginea pe care persoana și-o face despre propriul corp, totală sau segmentară, statică sau dinamică, sinteză a părților sale componente și a raporturilor acesteia cu obiectele și spațiul înconjurător. Imaturitate: dezvoltare parțială de diferite grade sau niveluri, a vieții afective și intelectuale cu consecințe variate asupra activității conduitei, comunicării și adaptării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este puțin eficace și, de aceea, se recurge la tratament chirurgical: aspirație percutană și sclerozare cu alcool a chiștilor de dimensiuni mari; este o operațiune dureroasă (în 60% din cazuri), iar 30% din pacienți trebuie retratați din cauza reapariției simptomatologiei; rezecția segmentară (cel mai frecvent segmentele 7 și 8) și fenestrația chistului este operațiunea care se preferă ori de câte ori este posibil; fenestrația extensivă a chistului, metodă însoțită de mortalitate și morbiditate crescute; transplantul hepatic, metodă folosită la pacienții care nu au răspuns la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi structurile limfatice). Vascularizația traheei este asigurată prin două arcade vasculare dispuse la nivelul marginilor drepte și stângi, către posterior, din care se desprind ramuri pentru trahee și pentru esofag, distribuția vaselor în trahee fiind segmentară. Principalele surse arteriale ale arcadei sunt arterele tiroidiene inferioare (2/3 superioară) și arterele bronșice (1/3 inferioară). Surse accesorii mai pot fi ramuri din artera toracică internă, artera intercostală supremă și artera subclavie. Traheea mediastinală joasă cât și carena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
analitică în opinia noastră, act motric orientat și executat astfel încât solicitarea să fie localizată la o anumită parte a corpului; este tipul de mișcare care vizează acțiunea strictă, specifică a unui anumit segment anatomic; efectul vizat este unul segmentar; mișcare segmentară act motric localizat precis la nivelul unei segment corporal (articulație, grupă musculară). Poate fi utilizată pentru însușirea sau/și corectarea mișcărilor globale, complexe; mișcare morfocinetică mișcare declanșată de un model intern (Dragnea, A.C., Bota, A. 1999), forma gestului motric fiind
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
este momentul cel mai potrivit pentru efectuarea activităților fizice și sportive (ca reper în timp, orele 16.00 - 18.30). Analizând comportamentul motric și manifestarea capacităților organismului în diferite ore, cercetătorii au evidențiat faptul că după amiaza, forța generală și segmentară ar fi cu 5-8% mai mare decât în alte momente din zi (aspect posibil și datorită faptului că nivelul de testosteron ar fi mai ridicat între 16.00 și 19.00), iar rezistența fizică ar depăși cu 4-7% valorile înregistrate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
dezvoltării vitezei în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 5 și 7 ani, se constată, datorită ameliorării capacității de coordonare segmentară, creșterea frecvenței mișcărilor și progrese la nivelul itezei de reacție (Kohler, 1977; Temmle, 1977; Koinzer, 1978 citați de Weineck J, 1994); între 7 și 10 ani, procesele de creștere și dezvoltare favorizează manifestarea unei viteze de reacție și execuție crescute
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple; între 6 și 10 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de coordonare segmentară; între 10 și 14 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și 18 ani, trebuie să luăm în considerare faptul că datorită creșterii extremităților corpului se înregistrează o scădere a capacității de coordonare segmentară, mai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
coordonare segmentară; între 10 și 14 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și 18 ani, trebuie să luăm în considerare faptul că datorită creșterii extremităților corpului se înregistrează o scădere a capacității de coordonare segmentară, mai ales în cazul mișcărilor complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
capului și ale brațelor; Postura corectă. 3. Calitățile motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, viteză de execuție în acțiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcție rectilinie). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice realizate individual). Forța (forță dinamică segmentară). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers obișnuit cu ținută corectă și coordonare de brațe, mers cu păstrarea direcției către diferite repere; mers în coloană câte unul). Alergare (pasul de alergare, alergare cu păstrarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și acțiuni motrice variate. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acțiuni motrice individuale și pe perechi). Forța (forță dinamică generală și segmentară). Rezistența (rezistență cardio respiratorie la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers pe vârfuri, pe călcâie, pe părțile inferioare și exterioare a labei piciorului, mers ghemuit). Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la șezut, alergare cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
respirator în efort. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteza de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers în coloană câte doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adăugat, mers cu diferite poziții ale brațelor). Alergare (alergare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
auditivi și tactili, viteză de execuție în acțiuni motrice complexe, viteză de deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță dinamică segmentară și generală, forță explozivă). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). Mobilitate și stabilitate articulară. 4. Deprinderi motrice de bază Mers și variante de mers (mers în cadență, mers cu schimbarea direcției de deplasare, mers cu purtare de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
vizuali; la stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ, APLICATIVUTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul pe vârfuri; pe călcâie; pe părțile laterale ale labei piciorului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ, APLICATIVUTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul pe vârfuri; pe călcâie; pe părțile laterale ale labei piciorului; ghemuit; cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. forță explozivă. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistență cardio-respiratorie la eforturi variabile. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ APLICATIV UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul mers cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. forță explozivă. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistență cardio-respiratorie la eforturi variabile. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ APLICATIV UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul mers cu variante; cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ORGANIZARE: formații de adunare, rupere de rânduri și regrupări în diferite formații; deplasări în diferite formații urmate de opriri, porniri, ocoliri, șerpuiri. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ: prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; corectarea atitudinilor deficitare și a deficiențelor fizice; respirație în diferite tipuri de efort; solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. Viteza de execuție: în acte motrice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de deplasare în regim de rezistență. 2. Îndemânarea orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio respiratorie la eforturi mixte; rezistența musculară locală; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. IV. DEPRINDERI
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complexă și laborioasă realizată pentru prima dată de către Fortner în 1973 [94, 95]. Acesta a descris două variante, prima în care asocia unei pancreatectomii subtotale sau totale rezecția axului mezenterico-portal și varianta a doua în care a asociat și rezecție segmentară arterială (hepatică, mezenterică superioară sau a trunchiului celiac). Este de menționat că autorul realiza și o evidare ganglionară extinsă de unde și susținerea ELND ca timp standard de către acesta. Operația, extrem de complexă, extensivă și de durată are o mortalitate mare. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
posibil avantaj metabolic la distanță [103]. Pancreatectomia totală rămâne și astăzi o intervenție de excepție indicată doar în cele câteva situații menționate mai sus deoarece beneficiul oncologic față de DPCS nu este demonstrat [98]. Rezecții vasculare asociate Rezecțiile axului mezenterico-portal Rezecția segmentară concomitentă a axului vascular mezenterico-portal invadat a fost promovată de către Fortner în 1973 în cadrul intervenției extensive numită de către acesta pancreatectomie regională [94]. În general, invazia vasculară reprezintă o contraindicație formală pentru rezecția curativă duodenopancreatică. Cu toate acestea, plecând de la faptul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]