711 matches
-
zidul nordic. Pe altar este o turlă oarbă, pătrată, cu acoperișul piramidal și cu trei ferestre, la sud, est și nord. În dreapta altarului este o cameră pentru veșminte. Catapeteasma, din lemn de brad sculptat, este pictată. Naosul, spațios, are tavanul semicircular și este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două așezate pe zidul nordic. Toate ferestrele sunt din metal, duble, terminate în arc. Urmează să se adauge paraclisului și un pridvor închis. Pardoseala este din dușumea de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Are un plan dreptunghiular la exterior, fără turlă. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu cca. 2,5 metri) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică constituia, se pare, lăcașul clopotelor. Intrarea este poziționată pe partea laterală sudică
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
sunt fixate ferestrele. Acestea sunt înrămate în chenare cu ornamentații dintre cele mai felurite care, ca și cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu. În registrul de sus, de asemenea, se află o suită de panouri semicirculare în partea superioară, în centrul cărora sunt fixate plăci decorative și discuri în rozetă, iar ca niște paftale domnești, la întretăierea arcurilor, se află alte discuri mai mici, deopotrivă de fin realizate. Pe ele sunt așezați porumbei, care parcă stau
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
concave) în centrul lor, ele au o formă ovalară cu axul mare orientat oblic înainte și lateral. Aceste două fețe articulare sunt orizontale și privesc în sus și sunt acoperite cu cartilaj hialin. Fiecare dintre ele prezintă o margine periferică semicirculară și o margine mediană (sau o margine axială în raport cu axul osului), care este convexă pentru fața articulară laterală, și aproape rectilinie pentru fața articulară medială. Această margine mediană, la nivelul porțiunii sale mijlocii, se înalță de-a lungul celor doi
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul cât și pronaosul sunt pardosite cu plăci de piatră, iar la strănile cântăreților pardoseala este din scândură de brad. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă. Forma altarului este semicirculară, având bolta comună cu naosul. Altarul are un singur geam - spre răsărit, iar pereții interiori sunt prevăzuți cu trei firide spre nord-est, spălătorul fiind fixat în zid. Dușumeaua este din scândură iar Sf. Masă este din zid. Catapeteasma bisericii, pictată
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
decât cel medial. Marginea anterioară a suprafeței trohleare este mai lungă decât cea posterioară și este variabilă în contur: aceasta poate fi dreaptă, ușor concavă, convexă în întregime sau are forma unui "S" alungit. Marginea medială și marginea laterală sunt semicirculare și au aspectul unor segmente de cerc. Marginea medială a suprafeței trohleară are aproximativ o direcție sagitală (cu sens antero-posterior), este dreaptă, puțin mai joasă decât cea laterală și netedă în contur. Marginea laterală este îndreptată oblic anterior și lateral
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
de construcție ale unui monument. Etapa mai târzie a secolelor XVII- XVIII face să se resimtă tot mai frecvent influențe din arhitectura bizantină de la sud de Carpați prin soluțiile adoptate la boltirea spațiilor interioare prin calote pe pandantivi, forma absidei semicirculară la interior și poligonală la exterior, în decorul fațadelor. Lipsa de experiență a meșterilor și preluarea modelelor din surse indirecte au dus la rezolvări proprii pentru majoritatea formelor preluate în cadrul local, după același Gheorghe Fleșer. În ceea ce privește interpretarea sistemelor de boltire
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
de cult ridicate în zona Zlatna- Abrud- Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII- lea. Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-un iconostas. Pe axul absidei în partea opusă, pe vest se găsește tribuna corului susținută de arce semicirculare ce se descarcă pe stâlpi puternici. Pereții interiori ai bisericii sunt decorați cu o pictură murală realizată recent. Intrarea în biserică se realizează pe partea de vest printr-un pridvor de dimensiune mică la care se accede printr-o scară
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
fisurarea zidurilor în urma tasării. Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime variabilă, în jur de 10 metri. În castel se intra printr-o poartă semicirculară (cu raza de 1,5 m) aflată pe latura de sud. Castelul avea în mijloc o curte interioară largă. În interiorul cetății, pe latura de est, se afla camera de gardă. De-a lungul zidurilor erau săpate pivnițe boltite ample, deasupra
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificației lui Petru Mușat. Noul zid de incintă cu o grosime apreciabilă (de cel puțin 3,5 m) a fost prevăzut cu șapte bastioane semicirculare: câte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est și nord-est și două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost menținute fiind dublate cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
5 m) a fost prevăzut cu șapte bastioane semicirculare: câte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est și nord-est și două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost menținute fiind dublate cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia de spațiu, s-a adoptat o soluție ce a modificat structura părții de vest. A fost adăugată o travee cu boltă semicirculară în pronaos și pridvor închis de formă poligonală, cu clopotniță deasupra. Este posibil ca partea originară de vest să fi avut această formă, explicându-se astfel și lungimea mică a navei (de 7,45m), prin suprimarea laturilor de colț ale
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
trei laturi. De-o parte și de alta a naosului există câte cinci ferestre, datorită cărora interiorul bisericii este bine iluminat. La intrarea în biserică s-a amenajat un mic pridvor, iluminarea lui asigurându-se prin ușa de intrarea, terminată semicircular. Deasupra pridvorului și a pronaosului a fost așezat un turn, străpuns mai întâi de o fereastră, poziționată deasupra intrării și apoi de patru ferestre, câte una pentru fiecare latură. A fost a acoperit cu tablă zincată, care a permis decorarea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
brută și piatră fățuită la muchii, biserica atrage atenția nu doar prin aspectul îngrijit al zidurilor sale înalte, cât mai ales prin frumusețea portalurilor și a ferestrelor, cu coloane și chenare atent executate. Tăvănită, luminată de ferestre înguste cu deschizături semicirculare, nava dreptunghiulară (16,36 x 10,22 m) este prevăzută, pe latura sudică, cu un portal romanic. În partea ei apuseană se află o tribună, adosată după 1447, așezată pe stâlpi de zid octogonali și separată de corpul clopotnișei. Spre
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Cel mai înalt element volumetric al bisericii este turnul, nava este mai înaltă decât corul și porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava este deschisă spre cor prin arcul de triumf semicircular, compus din blocuri fațetate de piatră. În timpul lucrărilor conduse de Debreczeni, în 1935, pe intradosul arcului de triumf a fost dezvelit un decor de pictură murală. Nava este acoperită de un tavan casetat, din secolul XVII, care face parte din
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
reabilitarea picturilor vechi de sute de ani și schimbarea mobilierului. Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui este construită în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. Ea are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară. Inițial avea și o turlă deasupra naosului, dar aceasta nu a mai fost reconstruită în 1820. Edificiul a fost construit din piatră brută, ulterior adăugându-se și piatră de talie și cărămidă, iar ca liant a fost folosit mortarul din
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost pictată atât în interior, cât
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se află deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră femeile, pe latura sudică intră bărbații, pe când intrarea de pe latura nordică este folosită doar la ocazii speciale. În curtea bisericii, lângă peretele altarului, se află o piatră funerară
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
spectacole. Începând din mai 2004 aici se află Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu. Turnul Gros este o construcție masivă cu ziduri din piatră și cărămidă, precum și o platformă pe care erau amplasate tunurile. El are o formă semicirculară (asemănătoare literei U), ieșind cu circa 25 de metri în afara zidului exterior. La nivelul inferior se aflau mai multe cazemate cu guri de tragere. Zidurile interioare ale turnului au fost demolate în urma lucrărilor de restaurare, pentru a se reorganiza spațiul
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
cioplite în patru muchii și îmbinate în „cheotori”. Lipsind ferestrele, aerisirea este asigurată printr-o deschidere practicată într-un perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are terminații cioplite în „cap de cal” cu dublu lob. Capetele bârnelor semicirculare sunt prelungite pe fiecare latură cu aproximativ 0.40 metri. La mijlocul parapetului frontal al celarului se află o portiță. În perioada verii, se obișnuia să se doarmă în cerdac. Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bisericilor catolice. Este un spațiu subteran specific arhitecturii medievale situat de obicei sub prezbiteriu. În criptă se păstrează relicvele, obiectele prețioase de cult sau arhivele. Cripta poate avea și funcția de capelă. Este o galerie care înconjoară altarul. Sunt spații semicirculare. În abside, în tradiția ortodoxă, se află altarul și stranele. Calotele, cu formă de semi-cupolă, constituie acoperământul absidelor. Este un element structural arcuit care constituie acoperământul navelor. Două bolți intersectate în mod perpendicular formează o boltă în cruce. Este un
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
curți interioare), a străzilor prevăzute cu coloane, ca loc de promenadă, din unele orașe (Delos, Atena, Milet, Eleusis și Pergamon). Și arhitectura religioasă, încă fidelă canoanelor clasice, resimte efectele noilor tendințe privind statica templelor, cu dispoziție circulară ("tholos") și esedră semicirculară. Apare un nou tip arhitectonic, și anume altarul monumental, ca Altarul lui Zeus din Pergamon. Diverșii regi attalizi construiesc în etape succesive un complex arhitectural colosal. Clădirile sunt dispuse în formă de evantai în jurul "acropolei", pentru a ține seamă de
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]