482 matches
-
mea nu Încerca numai să-l Însoare pe Milton cu altcineva. În vara aceea deja Îi găsise și lui Tessie un soț. Michael Antoniou - părintele Mike, cum avea să i se spună la noi În familie - era pe vremea aceea seminarist la Școala Teologică ortodoxă a Sfintei Cruci din Pomfret, Connecticut. Întors acasă În vacanța de vară, Îi acordase foarte multă atenție lui Tessie Zizmo. În 1933 Biserica Adormirii Maicii Domnului se mutase din amplasamentul modest de pe strada Hart. Acum congregația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
preot, doamnă Stephanides. ― Te rog, câte crezi? Șase? Atâta crezi că poate? Șase? Și acum, ridicându-și ambele mâini: ― Zece! Zece farfurii poate Tessie duce! Niciodată nu sparge nimic. Începu să-l invite duminica la masă pe Michael Antoniou. Prezența seminaristului o inhiba pe Tessie, care nu se mai ducea la etaj pentru lecțiile particulare de swing. Milton, care devenise posac de când cu această Întorsătură a lucrurilor, Îi arunca părintelui Înțepături peste masă. ― Cred că e mult mai greu să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
după plecarea naziștilor.“ La biroul ei de sub marginile rafturilor cu chipul lui Shakespeare, Tessie Îi răspundea cu fidelitate, deși nu Întru totul sincer. Majoritatea activităților ei zilnice nu păreau a fi suficient de virtuoase pentru a fi relatate unui logodnic seminarist. Așa că Începu să-și inventeze o viață mai adecvată. „În dimineața aceasta Zo și cu mine ne-am dus să ne oferim voluntare pentru Crucea Roșie,“ scria mama mea, care-și petrecuse toată ziulica la cinematograful Fox, ronțăind bombonele. „Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Părintele Mike? Părintele Mike era răpitorul? Imposibil. Incredibil! Dar nu Încăpea nici un dubiu. Pe peronul gării era bărbatul ce fusese cândva logodit cu mama mea, care, datorită tatălui meu, Îi fusese furată. Cel care lua banii de răscumpărare era fostul seminarist, care se Însurase apoi cu sora lui Milton, Zoë, o hotărâre care Îl condamnase la o viață plină de comparații invidioase, cu Zoë care-l Întreba tot timpul de ce nu investise la bursă În acțiuni, când o făcuse Milton sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Matei. Îmi pare nespus de rău, mai ales că frati-miu, cu zulufii lui, cu obrăjorii preșcolari rotunjori, cu semnul de pe frunte din ziua în care a împlinit un an și cu vocea care-i inspira bunicului un viitor seminarist, îi tot plimba pe prietenii lui cu bărcuța prin cada de baie, arbitra partidele lor de polo jucate cu mingile mele de ping-pong, se scufunda cu nasul strâns între degete pentru a-i înveseli și a le da prilejul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
miezul nopții... luna începu să coboare pe boltă spre apus. Vru să doarmă, dar pădurea gândurilor nu-l lăsa, îl purtă într-o vacanță la Zahorna, pe când era licean... demult, din anii copilăriei. Din vacanța de vară, la Zahorna ca seminarist într-a doua, Iorgu își aminti totul, atât de limpede, de parcă ar fi fost ieri. Era o zi de vară fierbinte, din luna lui Cuptor. Căldura decolora văzduhul... Nici undă de vânt nu adia. Toropeala se așternuse peste sat încă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
M. Eminescu II [TITU MAIORESCU] N. o 166 [Iași, 3/15 iulie 1875] telegramă urgentă D-lui Ministru al Instrucției, București Rog răspundeți întîi: dacă manțineți dispozițiile adresei către directorele liceului N-o 3662 din 12 april 1872, prin care seminariștii se resping de la concurs; al doilea: daca concurenți sub 19 ani au a prezenta act de tragere la sorți. Revizor: Eminescu 70 {EminescuOpXVI 71} III Nr. 1 Proces-verbal Astăzi, în 3 iulie 1875, subsemnații, constituiți în comisie de examinare la
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Național din Iași pentru absolvarea clasei a V-a și promovarea în a VI-a; b) act de mărturie legalizat de primăria de Iași menit a înlocui actul de naștere; c) certificat de tragere la sorți. Doi din aspiranți fiind seminariști, iară unul neavând vrâsta legiuită pentru tragerea la sorți, subsemnații au însărcinat pe revizorul școlar ca să facă întrebare Ministeriului: 1) daca manține adresa sa N-o 3662 cătră directorul liceului, prin care seminariștii se esclud de la concursuri; 2) daca tineri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tragere la sorți. Doi din aspiranți fiind seminariști, iară unul neavând vrâsta legiuită pentru tragerea la sorți, subsemnații au însărcinat pe revizorul școlar ca să facă întrebare Ministeriului: 1) daca manține adresa sa N-o 3662 cătră directorul liceului, prin care seminariștii se esclud de la concursuri; 2) daca tineri sub etatea cerută de lege trebuie să prezenteze asemenea// act de tragere la sorți; iar lista celor ce se vor admite la concurs să se afișeze după ce va sosi răspunsul Ministeriului la întrebarea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Monitor", esceptînd poate școalele din județul Vaslui însemnate sub 2 și 10. Dacă ia cele mai multe din aceste școale n-am rânduit suplinitori, cauza este îndoită; 1) Am crezut că, decât suplinitori inepți, e mai bine să nu fie defel. Puținii seminariști pe cari i-am recomandat prefecturei de Iași ca să fie decretați ca suplinitori pot fi și învățători provizorii, posedând cualificarea necesară. 2) Pentru că cele mai multe comune, pretextând că în bugetele lor pe a. 1875 nu sânt prevăzute sume pentru aceste școale
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Se anunță numirea d. Maxim Dăscălescu ca suplinitor la Rădeni. Domnule Ministru, De vreme ce pentru școale întreținute numai de comune nu se prezentează aspiranți normaliști, subsemnatul au recomandat pentru cot. Rădenii (com. Hermeziu, pl. Turia, jud. Iași) 152 {EminescuOpXVI 153} pe seminaristul Maxim Dascălescu, iar onor. Prefectură de Iași l-a decretat ca suplinitoriu, până la ținerea concursului escris; ceea ce supun cunoștinței și aprobării d-voastre. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Instrucțiunii Publice 124 [PETRE P. CARP] [Iași, 24 februarie 1876
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
învățătoriu decât numai unul care are deja așezarea în comună. Toate aceste considerente vi le espun, domnului ministru, pentru a nu anticipa întru nimic deciziunea d-voastre și pentru ca să puteți hotărî în deplină cunoștință de cauză. Ceilalți doi concurenți, fiind seminariști, s-au supus examenului în ziua de 16 aprilie, la care d-nul Ștefan Filioreanu a obținut media generală 7, iar d-nul Gr. Celus media 3, 125. Prin urmare comisia a hotărât a propune pe d. Șt. Filioreanu pentru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nul Gr. Celus media 3, 125. Prin urmare comisia a hotărât a propune pe d. Șt. Filioreanu pentru ocuparea postului de învățător la școala din cotuna Lițcanii-Noi, comuna Cucutenii, plasa Stavnic. Notez încă că d. Grigorie Celus intră în categoria seminariștilor caracterizați prin ordinul d-voastre N-o 5094 (din 4 iunie 874). Considerând cele espuse până acuma, am recomandat Onor. Prefecturi de Iași, pentru decretare, pe candidații Gh. Bantăș, I. Cateliu și Ștef. Filioreanu, rămânând ca în privirea lui Anton
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Gheorghe Bantaș pentru școala de gradul I-iu din cotuna Șipotele, com. Șipotele; pe d-nul Anton Dobrea pentru școala de gradul al II-lea din cotuna Cristeștii, com. Cristeștii. Iară ceilalți concurenți, d-nii Ștefan Filioreanu și Grigorie Celus, fiind seminariști, comisia a hotărât a-i supune la examen. M. Eminescu Dr. Plohn I. a. Darzău III N-o 2 Proces-verbal Astăzi, în șasesprezece aprilie, anul una mie opt sute șaptezeci și șase, subsemnații, întrunindu-ne în localul Școalei de Băieți N-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iași cari sunt întreținute numai de comune. Revizor școlar: Eminescu Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice 151 [GHEORGHE CHIȚU] Iași, în 13 mai 1876 românia INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 241 Obiectul: Se cere recunoașterea din nou a seminaristului Gr. Celus ca suplinitor la Goiești și escrierea catedrei la concurs. Domnule Ministru, Reamintindu-vă raportul N-o 181, din 16/28 april a. c., privitor la concursul ținut pentru ocuparea școalelor rurale vacante din jud. Iași, am onoarea a vă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
film bun!“. Tata era nevoit să spună iarăși că ar fi acceptat cu dragă inimă, dar că venise Împreună cu fiul lui și că nu va mai zăbovi. Oamenii Întorceau capul, căutau din ochi un băiat mare, student la Drept, fotbalist, seminarist poate, și descopereau În cele din urmă un puști ascuns cu timiditate În spatele tatălui său. Mă așezam Întotdeauna În fundul sălii. Eram miop și aș fi preferat să stau mai aproape de ecran, dar tata avea obiceiul să-și pună paltonul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dar în același timp parcă o ia în glumă. Am afirmat aici, prințe, chiar înaintea venirii dumneavoastră, continuă Evgheni Pavlovici, că până acum liberalii noștri au provenit numai din două pături sociale, din foștii moșieri (o clasă desființată) și din seminariști. Și întrucât ambele categorii s-au transformat, în cele din urmă, în caste perfecte, în ceva absolut izolat de națiune, izolare care s-a amplificat cu timpul, din generație în generație, rezultă, prin urmare, că tot ce au făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nu e național; deși s-a făcut rusește, nu e național; nici liberalii noștri nu-s ruși, nici conservatorii noștri nu-s ruși, nimeni... Și puteți fi siguri că națiunea nu va recunoaște nimic din ce au făcut moșierii și seminariștii, nici acum, nici mai târziu. — Na-ți-o bună! Cum poți susține un asemenea paradox, dacă o faci în serios? Nu pot permite asemenea extravaganță la adresa moșierului rus; și dumneata ești moșier rus, îi replică înflăcărat prințul Ș. — Păi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu cu liberalii am început discuția, ci cu socialiștii, de la ei am ajuns aici; deci, afirm că nu avem nici un socialist rus; nu avem, nici nu am avut, pentru că toți socialiștii noștri sunt și ei din rândurile moșierilor sau ale seminariștilor. Toți socialiștii noștri înveterați, care se afișează, atât cei de aici, cât și cei din străinătate, nu sunt decât niște liberali din rândurile moșierilor de pe vremea regimului iobăgist. De ce râdeți? Dați-mi cărțile lor, dați-mi doctrinele lor, memoriile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
broșurile și memoriile lor e scrisă în primul rând de un fost moșier rus. Dușmănia, ura, inteligența lor sunt de moșieri (chiar înainte de Famusov!); încântarea, lacrimile lor, poate, sunt lacrimi adevărate, sincere - dar sunt de moșieri! De moșieri sau de seminariști... Iar râdeți; și dumneavoastră râdeți, prințe? Nici dumneavoastră nu sunteți de acord? Într-adevăr, toți râdeau, zâmbise și prințul. Încă n-aș putea spune de-a dreptul dacă sunt sau nu de acord, rosti prințul, încetând brusc să zâmbească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și având ideea fixă a nihilismului contemporan descoperit de domnul Turgheniev 82, care nu vorbea aproape deloc rusește, se îndrăgostise de o fiică a generalului Epancin și reușise să fie primit în casă ca virtual logodnic. Dar, la fel ca seminaristul francez, despre care se tipărise de curând o anecdotă, care s-a lăsat dinadins hirotonisit ca preot, care ceruse dinadins hirotonisirea, îndeplinise toate ritualurile, toate închinăciunile, săruturile, juruințele și celelalte, pentru ca a doua zi să-l anunțe printr-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
episcopul său că, necrezând în Dumnezeu, consideră că n-ar fi cinstit să înșele poporul și să se hrănească gratis din munca acestuia, așa că renunță la rangul preoțesc căpătat în ajun, iar scrisoarea o tipărește în ziarele liberale - deci, asemeni seminaristului francez, cică și prințul fusese ipocrit în felul lui. Se zicea că ar fi așteptat dinadins sindrofia dată de părinții logodnicei, prilej cu care fusese prezentat mai multor persoane foarte importante, profitând de moment ca să-și exprime pe față, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Corneliu, episcopul de Huși, este mai mult față bisericească sau reprezentant al Curentului Cultural Informațional pentru că îndeplinește toate criteriile pentru ambele. Și, e mult prea important ca personalitate și cel dintâi far al credinței ortodoxe. Unii preoți îl consideră sever, seminariștii prea dur, credincioșii obișnuiți, prea bun, cunoscătorii ca pe un conducător spiritual cu har, în esență foarte bine pregătit pentru înalta funcție ecleziastică. Mulțimea îl reține ca pe un preot deosebit de deștept, cu studii în străinătate și prin tinerețea sa
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Bogdan Petriceicu Hașdeu, care vor polariza În anii următori energiile politice, spirituale și sociale ale foștilor profesori și elevi din multe școli basarabene. Întâlnirile s-au desfășurat pe parcursul a multor zile, la București, Sinaia, Poiana Brașov, Suceava. În capitală, foștii seminariști și absolvențele Școlii Eparhiale din Chișinău se adunau În fiecare an la Biserica Precupeții Noi, reînviind tradiția aniversării acestor școli. La cimitirul Cernica, unde se află Înmormântați foștii militanți pentru unirea Basarabiei cu România, comemorările inițiate devin și un prilej
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la reuniunile basarabenilor În preocuparea sa cultural - pastorală servind biserica și cauza poporului român aflat sub o Îndelungă opresiune. Militantismul său a fost ilustrat prin activitatea sa publicistă Încă din timpul studenției. Valențele sale gazetărești s-au afirmat pe când era seminarist fiind ales președinte al secției literare a Seminarului Teologic. Aflat sub influența benefică a prof. Dimitrie Gusti Înființează la Șestaci un Cămin Cultural și În aceeași ordine de preocupări participă la campaniile monografice În sate din jud. Soroca, Tighina, Orhei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]