1,062 matches
-
o parte a semiologiei, care, alături de lingvistică, studiază domeniul complementar, al semnelor non-verbale. Semiologia generală, folosită ca termen mai ales în Franța, ar cuprinde atunci lingvistica și semiotica. înclinăm spre acest termen ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală a semnelor bolii. 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic Semiologia, structuralimul francez și chiar filosofia celei de a doua jumătăți a secolului nostru sunt enorm îndatorate lingvistului Ferdinand de Saussure, care, ca profesor, și-a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
folosită ca termen mai ales în Franța, ar cuprinde atunci lingvistica și semiotica. înclinăm spre acest termen ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală a semnelor bolii. 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic Semiologia, structuralimul francez și chiar filosofia celei de a doua jumătăți a secolului nostru sunt enorm îndatorate lingvistului Ferdinand de Saussure, care, ca profesor, și-a ținut cursurile la Geneva, la granița dintre secolele XIX și XX. Problema pe care și-
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
într-un mod nelipsit nici el de o oarecare ambiguitate este cea a raportului convențional și arbitrar sau natural și motivat între semn și ceea ce semnifică acesta. Soluția arbitrarietății semnului lingvistic care îi permite lui Saussure să treacă de la o semiologie a programelor și definițiilor generale la una efectivă separă totodată lingvistica sa de lingvistica unor comparatiști cum sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin analiză elementele pe care acesta le cuprinde. Rezultă din ideea de sistem o autonomizare a obiectului și metodelor care ridică lingvistica la statutul de adevărată știință. Și nu numai lingvistica - Saussure se referă fără să aprofundeze întotdeauna și la semiologie susținând cu fermitate arbitrariul semnului în general: "cînd semiologia va fi organizată, ea va trebui să se întrebe dacă modurile de expresie care se bazează pe semne în întregime naturale - ca pantomima -îi revin de drept. Presupunând că ea le
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din ideea de sistem o autonomizare a obiectului și metodelor care ridică lingvistica la statutul de adevărată știință. Și nu numai lingvistica - Saussure se referă fără să aprofundeze întotdeauna și la semiologie susținând cu fermitate arbitrariul semnului în general: "cînd semiologia va fi organizată, ea va trebui să se întrebe dacă modurile de expresie care se bazează pe semne în întregime naturale - ca pantomima -îi revin de drept. Presupunând că ea le va accepta, prin aceasta obiectul ei nu va fi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
25 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic Din această înțelegere a limbii ca sistem "unde totul se leagă", rezultă o autonomizare a obiectului și metodelor lingvisticii, care face din ea o adevărată disciplină științifică, aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al limbii depășește cu mult fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să concedem măcar că Saussure deschide o nouă regiune ontologică, cea a semnului, a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca sistem "unde totul se leagă", rezultă o autonomizare a obiectului și metodelor lingvisticii, care face din ea o adevărată disciplină științifică, aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al limbii depășește cu mult fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să concedem măcar că Saussure deschide o nouă regiune ontologică, cea a semnului, a comunicării, a limbii. Dacă până la sfârșitul secolului al XlX-lea, lingviștii au crezut că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
întregului. Acest tip de totalitate, în care valorile sunt pur poziționale și instituite de sistem, pune în evidență mai mult - decât o făceau celelalte două - relațiile, structura, ca formă pură, absolută, a Ordinii. Cum ne putem reprezenta în perspectiva acestei semiologii comunicarea? Din această nouă teorie a semnelor se degajă o cu totul altă concepție asupra comunicării decât cea care avusese curs în cadrul celorlalte tematizări, a ceea ce există și a cunoașterii. Procesul care are loc atunci când doi oameni comunică devine foarte
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste Evoluția ulterioară a lingvisticii structurale nu a adus numai extinderi, creșteri și dezvoltări concepției saussureene. Concepția asupra semnului lingvistic, spre exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și formal al limbii și separarea stării de sistem, care este o stare de echilibru, de istoria schimbărilor care l-au produs se află nu numai la orginea structuralismului lingvistic, dar și a structuralismului francez care dă realitate proiectului unei semiologii generale și de asemenea la originea multora din ideile filosofice ale celei de-a doua jumătăți a secolului nostru. Fonologia, ramură a lingvisticii și școală post-saussureană care a realizat prima ideile maestrului la un nivel acceptabil de realitate și operaționalitate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia semnele lingvistice pe legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale, structuraliștii francezi se plasează pe teritoriul acestei semiologii generale din care fac o întreagă filosofie. Folosind lingvistica saussureană ca pe o adevărată disciplină pilot, structuraliștii au impus ideea pansemiei - totul este semn, orice are / poate avea semnificație - și a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale, structuraliștii francezi se plasează pe teritoriul acestei semiologii generale din care fac o întreagă filosofie. Folosind lingvistica saussureană ca pe o adevărată disciplină pilot, structuraliștii au impus ideea pansemiei - totul este semn, orice are / poate avea semnificație - și a polisemiei - orice semn poate avea mai multe semnificații (unicitatea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
saussureană ca pe o adevărată disciplină pilot, structuraliștii au impus ideea pansemiei - totul este semn, orice are / poate avea semnificație - și a polisemiei - orice semn poate avea mai multe semnificații (unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației) - și au făcut din semiologie o hiperteorie și o metodă interdisciplinară. O dată cu ei apare clar și conștient afirmată în toate consecințele sale această a treia tematizare filosofică, a comunicării. Pornind de la ideea că lumea omului există numai trecută prin limbaj, semiologii structuraliști încep prin a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
orientare lingvistică este afirmarea naturii de limbaj a formelor și manifestărilor culturale. Prin această identificare, forme și manifestări ale culturii cum sunt fenomenul înrudirii în societățile arhaice, miturile, ritualul, bucătăria, codurile de politețe, literatura, moda ș.a. devin domeniul analizelor unei semiologii a cărei paradigmă de sistem semnificam este limbajul uman. Sau invers, limbajul devine, după cum spune Levi-Strauss, faptul cultural prin excelență. Luată în sens general această apropiere între limbaj și formele și manifestările culturii este tradițională și aproape un loc comun
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
într-adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să vedem în structuralism rezultatul a ceea ce McLuhan a numit alfabetizare, rezultatul impunerii, o dată cu generalizarea tipăriturilor, textului scris față de oralitate. Semiologia structuralistă nu se mai concentrează asupra textului pentru a asculta ce spune acesta, ci pentru a vedea cum se constituie. Iar în această modalitate semiologică de constituire a textelor, forma, care nu mai reprezintă o anumită manieră sau stil de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau chiar contestata referire la concepția lui Saussure, decât aderența la spiritul ei și că nivelul semantic trebuie situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei analogii între limbă și sistemele semnificante, între modelul lingvisticii structurale și realitatea semiologiei structuraliste poate fi foarte bine înțeles de îndată ce ne raportăm la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează invers. Ei instituie pur și simplu prin
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la semiologia structuralistă este extrem de frecventă considerarea formelor și manifestărilor culturii ca "simbolice" și a operelor culturale ca simboluri sau colecții de simboluri pentru fenomene ale lumii sau pentru stări și sentimente umane și morale. Ca semn, din perspectiva căruia este interpretată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
culturale ca simboluri sau colecții de simboluri pentru fenomene ale lumii sau pentru stări și sentimente umane și morale. Ca semn, din perspectiva căruia este interpretată cultura, simbolul este însă total diferit și chiar antinomic față de conceptul de semn al semiologiei structuraliste. Simbolul poate fi o formă a semnului numai într-o semiologie caracterizată de "atomism" - potrivit căruia fiecare semn semnifică individual, pe contul său, ceva anume -, de substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru stări și sentimente umane și morale. Ca semn, din perspectiva căruia este interpretată cultura, simbolul este însă total diferit și chiar antinomic față de conceptul de semn al semiologiei structuraliste. Simbolul poate fi o formă a semnului numai într-o semiologie caracterizată de "atomism" - potrivit căruia fiecare semn semnifică individual, pe contul său, ceva anume -, de substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și de istorism -potrivit căruia semnul funcționează ca un acumulator istoric de semnificații
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și de istorism -potrivit căruia semnul funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului său este operă de interpretare. Principiul arbitrarietății semnului conduce însă la o semiologie radical diferită, a cărei schimbare poate fi măsurată punct cu punct prin comparație cu cealaltă, anterioară. Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate exista ca semn izolat, pentru că existența
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fără a o ști, ea nu-și trădează și dezvăluie contradicțiile sale." (18/1, p. 411) Invocarea, mai mult exemplificatoare ori savuroasă, a ritualului sau a bucătăriei, alături de sistemele de înrudire și sistemele mitologice, are menirea să arate că această semiologie structuralistă rezidă în atribuirea caracterului de sisteme semnificante acestora prin analogie cu limbajul, și în accentul pe structura de cod a sistemelor considerate. Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau a bucătăriei, alături de sistemele de înrudire și sistemele mitologice, are menirea să arate că această semiologie structuralistă rezidă în atribuirea caracterului de sisteme semnificante acestora prin analogie cu limbajul, și în accentul pe structura de cod a sistemelor considerate. Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul teoretic al criticii literare pe care o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne a textului. Roland Barthes, făcând din literatură, prin analogie cu limbajul, un sistem semnificam, adică afirmând arbitrariul semnelor literaturii, imotivarea lor în raport cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificat obiectiv, exterior și preexistând sistemului, ci că ele - și îndeosebi Literatura - sunt sisteme semnificante și intranzitive, analizabile intrinsec. Ceea ce era mai mult sau mai puțin semiologic în analiza literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste substanțe - prezente în rituri, protocoale și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]