443 matches
-
based on the awareness of the distances between the horizon of creating the texts and the horizon of their reception because the journalist's questions are never identical to the ones of the interpreter. Keywords: Eminescu, journalistic work, political language, semiotic analysis În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Performantica, Iași, 2004, p. 96. 250 V. Traian D. Stănciulescu, Homo homini lupus? Spre o semiotică a discursului politic, Editura Performantica, Iași, 200, pp. 107-118. 251 V. Cl. Shannon, The Matematical Theory ef Communication, Urbana Illionois, 1949. 252 Avantajele grafului semiotic, în comparație cu celelalte modele semiotice, sunt evidențiate de Traian D. Stănciulescu în La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004. 253 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 23. 254 Pentru o prezentare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un efect diferit de intenția comunicațională drept eșec, a cărui cauză se afla în parcursul procesului de comunicare, pentru școala semiotică efectul diferit este rezultatul diferențelor culturale dintre emițător și receptor. Modelul lui Pierce impune concepția conform căreia orice proces semiotic este o relație între trei componente: semnul însuși, care ține locul unui altceva, numit obiectul său și care se adresează cuiva, creând în mintea acestuia un semn echivalent sau poate mai dezvoltat (interpretantul primului semn). Pierce identifică trei tipuri de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a gândirii. Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată, se integrează și funcționează la nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și fonația ca ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
îl reprezintă, așadar, planul sensului: "Problema fundamentală a unei "lingvistici a sensului" este următoarea: "Cum ia naștere 'sensul' și cum este acesta înțeles?""266 Sensul reprezintă conținutul propriu al textului, care se individualizează de celelalte planuri printr-un dublu raport semiotic: "Semnele lingvistice care constituie textul semnifică și desemnează mai întâi ceva ce noi înțelegem, în calitate de cunoscători chiar ai acestor semne și ai regulilor utilizării lor; acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care se individualizează de celelalte planuri printr-un dublu raport semiotic: "Semnele lingvistice care constituie textul semnifică și desemnează mai întâi ceva ce noi înțelegem, în calitate de cunoscători chiar ai acestor semne și ai regulilor utilizării lor; acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic, fără a mai înțelege nici cel mai mic lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semiotic: "Semnele lingvistice care constituie textul semnifică și desemnează mai întâi ceva ce noi înțelegem, în calitate de cunoscători chiar ai acestor semne și ai regulilor utilizării lor; acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic, fără a mai înțelege nici cel mai mic lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o putem chiar reproduce pe de rost, fără a fi în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cunoscători chiar ai acestor semne și ai regulilor utilizării lor; acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic, fără a mai înțelege nici cel mai mic lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o putem chiar reproduce pe de rost, fără a fi în stare să spunem un cuvânt despre ceea ce această metamorfoză are de 'spus', la rândul ei, despre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1994, pp. 112-124. Piirainen, Elisabeth, "Europeanism, Internationalism or Something Else? Proposal for a Cross-linguistic and Cross-cultural Research Project on Wide-spread Idioms in Europe and beyond", ăn Hermes. Journal of Linguistics, nr. 35, pp. 45-75. Piirainen, Elisabeth, "Phrasemes from a Cultural Semiotic Perspective", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, pp. 208-219. Piirainen, Elisabeth, "Figurative Phraseology and Culture", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
therefore, that, despite their conventional ("repeated") status, textemes make possible, as a result of the operations of reframing and reconfiguration that may apply to them, the creation of sense, as proven by various changes of their primary textual and/or semiotic functions, as well as by their acceptance of new textual and/or semiotic functions. We also point out that the decisive criterion for assessing the creativity of textemes is not the nature of the transformations they undergo, but rather the
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
of the operations of reframing and reconfiguration that may apply to them, the creation of sense, as proven by various changes of their primary textual and/or semiotic functions, as well as by their acceptance of new textual and/or semiotic functions. We also point out that the decisive criterion for assessing the creativity of textemes is not the nature of the transformations they undergo, but rather the new functions they perform. 6. Last but not least, we conclude our study
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1, 2006, pp. 27-41. Elisabeth Piirainen, "Europeanism, Internationalism or Something Else? Proposal for a Cross-linguistic and Cross-cultural Research Project on Wide-spread Idioms in Europe and beyond", în Hermes. Journal of Linguistics, nr. 35, pp. 45-75. Idem, "Phrasemes from a Cultural Semiotic Perspective", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, pp. 208-219. Idem, "Figurative Phraseology and Culture", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2008, pp.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucrurilor" (și a opiniilor/ideilor despre "lucruri"). După cum ne învață Coșeriu, într-un discurs/text sensul apare (sau este înțeles) datorită combinării semnificatelor de limbă cu desemnarea. Altfel spus (dat fiind faptul că limbajul se prezintă că un strat dublu semiotic), a vorbi, în acest caz, de un sens lipsit de expresie (adică de semnificant) nu ar fi în întregime corect, fiindcă semnificatele se convertesc, la un nivel superior, în "semnificantul" asociat sensului. În schimb, sensul lipsit de expresie/formă la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunetul ("sonul"), forma și sensul. În felul acesta, cuvintele apar reprezentate în sugestiva să figură ca niște triunghiuri, fiecare latura a acestora corespunzând unuia dintre cei trei factori. În niciun caz nu trebuie să vedem în triunghiul schleicheriano-hasdeian celebrul triunghi semiotic al lui Ogden și Richards, fiindcă problemă referinței nu se pune. Dacă ne raportăm la cele două laturi ale semnului lingvistic evidențiate de Saussure, si anume semnificatul și semnificantul, atunci am putea zice că la Hașdeu sonul este semnificantul (latura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
teaches uș, în a discourse/text the meaning appears (or is understood) because of the combination of significations (signifiés) of language (aș langue) with designation. În other words (given the fact that language [aș langage] constitutes itself aș a double semiotic layer), to talk, în this case, of a meaning lacking expression (or signifiant) would not be entirely correct, because the significations (signifiés) convert themselves, at a superior level, în the "signifiant" associated with meaning. On the other hand, the meaning
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
to what Dewey' logic is concerned; see Burke 1994). For instance, the way în which J. Deeley, a well-known specialist în semiotics, defines the concept of 'semiosis' (i.e. the actions of signs) allows for extension of the subject matter of semiotic inquiry, not only to the organic realm, but to the whole physical environment (see Deely 1990: 22-32). 3.3.3. Even if Ernst Cassirer makes no reference to Whitehead and to the way (doubtful, according to Collingwood, aș well) în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
momentul genezei. Dacă în planul limbajului-obiect, îndepărtarea "de utilizarea cuvintelor de "putere divină"" înseamnă trecerea de la sacru la profan, în planul metalimbajului înseamnă trecerea de la un limbaj conotativ, la unul denotativ, de la un discurs hermeneutic, intuitiv- poetic, la un discurs semiotic, rațional-științific33. Primele nume de persoană erau cuvinte comune ale limbii, aveau semnificație și erau adevărate, deoarece aduceau informații despre caracteristicile fizice sau morale ale celui pe care îl desemnau (Chioru, Surdu etc.) sau se refereau la o împrejurare din viața
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de jos, nu mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind termenii lui Sorin Alexandrescu aplicați povestirii La umbra unui crin, Cucoaneș, aflat în postura preaplinului semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter onomatopeic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un limbaj epico-sintetic"247. Dialogul dintre Brânduș, cel care are sensul revelației, cel care știe, are acces la sacru, și Agripina care se lasă "pradă unei fantezii livrești" îl anticipează pe acela dintre Dumitru și doctorul Martin 248. Recompunând careul semiotic trasat de Sorin Alexandrescu, după modelul greimasian (în analiza făcută prozei La umbra unui crin), putem afirma că Brânduș se situează în preaplinul semiotic (unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pradă unei fantezii livrești" îl anticipează pe acela dintre Dumitru și doctorul Martin 248. Recompunând careul semiotic trasat de Sorin Alexandrescu, după modelul greimasian (în analiza făcută prozei La umbra unui crin), putem afirma că Brânduș se situează în preaplinul semiotic (unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care semnificantul oscilează în mod liber (fata căpitanului nu este interesată de realizarea semiozei, ci doar de natura ornamentală a semnificantului). Conform normei semiozei sacre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
contextuală prin prezența unor trăsături inerente sau contextuale (+ militar). Semnificația numelui iubitei lui Gavrilescu (având element de compunere un vechi cuvânt german, hilta, hiltia, "luptă, bătălie"285), își amplifică "relevanța textuală"286 pe care o are, prin însuși "statutul său semiotic", prin punerea în context cu comparația - simbol arșița - sabie, și cu imaginea eroului Arabiei, colonelul Lawrence. (Eroul Arabiei, colonelul Lawrence este "un adevărat mit", obsedat de "visul său intim, aventura concretă, militară, fiind numai realizarea aventurii spirituale pe care o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ivan843") sau a lui Procopie (" Într-adevăr, cu cât vă privesc mai bine, domnule doctor, cu atât mi se pare că semănați cu Ivan..." 844) cu Ivan traduce în planul mitic, arhetipul 845. În lectură semiotică, este situația de "preaplin semiotic" în care unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați, ceea ce produce în planul realității profane un "eșec al referinței". Cauza acestui eșec nu se datorează vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, adică un eveniment care exclude identificarea vreunui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În Ivan, numele arhetipal este un mijloc de desemnare a soldatului necunoscut. Identificarea cu Ivan a lui Arhip, a lui Procopie sau a lui Darie traduce în planul realității profane un "eșec al referinței". În cheie semiotică, este situația "preaplinului semiotic" în care unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați. Eșecul referinței rezultă nu din cauza existenței vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, ci pluridenominației, strategie pe care autorul o folosește în Podul, Tinerețe fără tinerețe, Ivan. Fiecare din numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lingvistică merge, în ultimele decenii, până la concentrarea mesajului lingvistic într-o frază sau într-un simplu slogan. Perspectiva semiotică este fundamentală în studiul realizării concrete a imaginii în argumentare, dar nu suficientă. Comunicarea publicitară își poate atinge scopurile completând demersul semiotic cu o perspectivă interdisciplinară (R. Boudon, 1997; I. Drăgan, 1996) ce îmbină psihologia și limba ( H. Wald, 1968), antropologia culturii, artele (Floch, J-Marie, 1990; R. Huyghe, 1981). Nu în ultimul rând, creatorul de imagine va avea în vedere publicul, produsul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]