440 matches
-
să ofere imaginea structural-funcțională a procesului de semnificare, se ajunge la propunerea unor modele multiple de analiză situațională, cu număr variabil de coordonate și cu grade de complexitate distincte. Fiecare dintre aceste instrumente reprezintă în fond o dezvoltare a triunghiului semiotic, dezvoltat de Saussure, Peirce, Ogden-Richards, Frege, Russell, Carnap ș.a. Pe baza modelului triadic, au fost create reprezentări tetradice (Gardiner, Lyons, Petöfi), pentadice (Harold D. Lasswel), hexagonale (Roman Jakobson), cu un număr din ce în ce mai mare de parametri și, implicit, cu un număr
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
paradigmelor ideologice care generează și modelează limbajul politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare)249. Traian D. Stănciulescu 250 evidențiază posibilitățile integratoare ale modelului hexadic în analiza comunicării politice, propunând trei paliere de desfășurare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funcționale, ajungându-se în final la redefinirea situației semiotice. Figura 3. Hexada semiozei politice Coroborarea reprezentărilor hexadice cu date oferite de teoria matematică și ingineria informației și a comunicației 251 a condus la suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de codificare, decodificare, respectiv de perturbare. Se ajunge astfel la nouă parametri ai procesului de semnificare. Ulterior, prin distincțiile între intensiune și extensiune, operate de filosofi și logicieni precum Frege, Carnap, Peirce, schema
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emițător, transmițător, intensiune, extensiune, mesaj, cod, context, canal, zgomot, receptor, destinatar, finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și a mutațiilor pe care le înregistrează acesta în diacronie. Tensiunea dintre modelele prea generale, de tipul grafului semiotic, și cele prea restrânse, de genul celor diadice sau triadice, se poate soluționa prin raportare la specificul obiectului de cercetare și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și a mutațiilor pe care le înregistrează acesta în diacronie. Tensiunea dintre modelele prea generale, de tipul grafului semiotic, și cele prea restrânse, de genul celor diadice sau triadice, se poate soluționa prin raportare la specificul obiectului de cercetare și prin flexibilizarea reprezentărilor situaționale, în funcție de finalitățile demersului analitic. Opțiunea metodologică pentru un model sau altul este dictată de natura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la specificul obiectului de cercetare și prin flexibilizarea reprezentărilor situaționale, în funcție de finalitățile demersului analitic. Opțiunea metodologică pentru un model sau altul este dictată de natura materialului supus analizei, de obiectivele cercetării, de interesul pentru dimensiunea structurală sau funcțională a procesului semiotic analizat și, nu în ultimul rând, de gradul de relevanță a unui instrument sau a altuia, prin raportare la situația de comunicare analizată. Limitele și deschiderile metodologice ale modelelor de analiză situațională impun conceperea lor în complementaritate și nu în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
paradigmei hexadice a elementelor situației de comunicare, urmărim în rândurile ce urmează o analiză funcțională a acestuia, prin investigarea limbajului-obiect din perspectiva triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Abordarea limbajului politic eminescian din perspectivă semiotică pornește de la premisa că demersul semiotic, prin instrumentele pe care le pune la îndemâna cercetătorului, constituie o modalitate profitabilă de surprindere a mecanismelor de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Natura interdisciplinară a semioticii și capacitatea acesteia de integrare a unor instrumente variate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Natura interdisciplinară a semioticii și capacitatea acesteia de integrare a unor instrumente variate de cercetare, inclusiv a mijloacelor informatice, oferă șansa unei perspective superioare asupra limbajului politic cultivat de Eminescu în presa vremii. Demersul semiotic relevă distanțarea publicisticii eminesciene de stilul jurnalistic al perioadei pașoptiste, individualizat printr-o retorică greoaie, tributară construcțiilor lexicale fixe și "frazelor sforăitoare". Desfășurându-și activitatea într-o perioadă de tranziție, atât la nivelul realităților politice și sociale, cât și la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
capitolul anterior o analiză structurală a limbajului politic eminescian, utilizând modelul hexadic de analiză situațională, am prezentat în acest capitol analiza funcțională a acestuia, constând în investigarea limbajului-obiect din perspectiva triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Virtuțile integratoare ale demersului semiotic, care permite recursul la un inventar metodologic amplu, au oferit premisele pentru identificarea mecanismelor lingvistice de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Analiza sintactică (transfrastică și frastică) a condus la identificarea trăsăturilor ce definesc sintagmatica semnelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rafinarea mijloacelor de expresie, publicistica eminesciană contribuie decisiv la modernizarea limbajului jurnalistic românesc, aflat încă la început de drum în epocă 508. Pornind de la premisa că fiecare situație de comunicare este tributară orizontului spațio-temporal care o generează, purtând amprenta contextului semiotic, am considerat necesară o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, urmărind liniile de continuitate, respectiv mutațiile pe care le înregistrează limbajul publicistic eminescian de-a lungul celor peste șapte ani de activitate. Demersuri de acest gen întâlnim
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic eminescian; 3. analiza contrastivă a discursului politic cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, favorizând raportarea limbajului publicistic eminescian la specificul discursiv al epocii. Modalitate de abordare dominată de perspectiva semnului, demersul semiotic favorizează analiza limbajului politic eminescian ca ansamblu semnificant, care poartă marca contextului istoric care îl generează, expresie a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarului. Abordarea semiotică a vizat elaborarea unui discurs descriptiv, care să dea seamă de mecanismele și strategiile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Fiecare palier al demersului semiotic a impus reevaluarea celorlalte două, iar coroborarea datelor a contribuit la formarea unei viziuni integratoare asupra scrisului jurnalistic eminescian. Recursul permanent la litera articolelor a facilitat susținerea afirmațiilor cu exemple din corpusul publicistic și a permis formarea unei perspective diacronice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar și ca reflecție a atitudinilor și opțiunilor politice ale jurnalistului, a facilitat identificarea și descrierea mecanismelor și strategiilor discursive specifice, evidențiind originalitatea acestuia, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii. Demersul semiotic a permis eludarea interpretărilor ideologice, pentru că, dincolo de afinitățile politice ale lui Eminescu, am fost interesați de modalitățile de semnificare ale limbajului eminescian, de structura și funcționalitatea semiozei publicistice și de nuanțele pe care le imprimă semnificatului unul sau altul dintre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
The dominant perspective is the one of semeiology, aiming the syntactic, semantic and pragmatic analysis of the political language cultivated by Eminescu, as well as the describing the parameters of the communication situation illustrated by Eminescu's journalistic work. The semiotic analysis is based on the data obtained from processing the corpus with computer tools. Even if the balance between the two perspectives of analysis semiotic and computer science based is necessarily unequal, we consider the usage of some techniques of
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
the describing the parameters of the communication situation illustrated by Eminescu's journalistic work. The semiotic analysis is based on the data obtained from processing the corpus with computer tools. Even if the balance between the two perspectives of analysis semiotic and computer science based is necessarily unequal, we consider the usage of some techniques of computational linguistics as leading to the objectification of the research fostering the development of ulterior qualitative analysis. The analytical approach is based on two essential
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
s genius. The tireless return to Eminescu's text proves to be full of significances and is based on the conscience that something from the world of significances in the poet's creation still blurts out. In these conditions, the semiotic approach of Eminescu's political language, as system of signification/ re-signification of the political events from the second half of the nineteenth century, but also as reflection of the journalist's attitudes and political options, facilitated the identification and the
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
half of the nineteenth century, but also as reflection of the journalist's attitudes and political options, facilitated the identification and the description of discursive mechanisms and strategies, highlighting the originality compared to the journalistic speech of the era. The semiotic approach allowed eluding the ideological interpretation, because beyond Eminescu's political affinities, we were interested in the ways of signification of Eminescu's language, in the structure and functionality of the journalistic semiosis and in the nuances that one or
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
based on the awareness of the distances between the horizon of creating the texts and the horizon of their reception because the journalist's questions are never identical to the ones of the interpreter. Keywords: Eminescu, journalistic work, political language, semiotic analysis În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Performantica, Iași, 2004, p. 96. 250 V. Traian D. Stănciulescu, Homo homini lupus? Spre o semiotică a discursului politic, Editura Performantica, Iași, 200, pp. 107-118. 251 V. Cl. Shannon, The Matematical Theory ef Communication, Urbana Illionois, 1949. 252 Avantajele grafului semiotic, în comparație cu celelalte modele semiotice, sunt evidențiate de Traian D. Stănciulescu în La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004. 253 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 23. 254 Pentru o prezentare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a unui deziderat teoretic postmodern, acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte vizibile asupra teoretizării și practicii discursivității postmoderne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Astfel, întreg mediul modern devine, în bloc, un sistem de semne [...] Atâta doar că nu mai avem de-a face cu coerența naturală a unei unități a gustului, ci cu coerența unui sistem cultural de semne"346. Baudrillard utilizează aparatul semiotic în interpretarea structurii vieții cotidiene, care, privită drept sistem de semne pierde naturalitatea organizării pentru a trece într-o ordine ceva mai distantă și mai abstractă. În aceeași măsură, se observă cum componenta culturală a cotidianului este investită de către Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conferă însă o perspectivă specială însuși modului baudrillardian de construcție a propriului text. Codul presupune o matrice programatoare care generează în funcție de un model. În cazul lucrărilor de început ale lui Jean Baudrillard, acest cod dominant este modelul teoretic marxist și semiotic, care îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema noțiunilor și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]