5,290 matches
-
care a aderat la 17 noiembrie 1971. Convenția precizează principalele condiții fitosanitare, pe care trebuie să le îndeplinească produsele vegetale din circuitul comercial mondial, principiile controlului fitosanitar, tipul de certificat fitosanitar care însoțește produsele vegetale exportate. Prin această convenție, țările semnatare s-au angajat, să creeze un serviciu propriu de protecția plantelor, să încurajeze apariția de organizații interguvernamentale, care să colaboreeze în domeniul reglementărilor fitosanitare și să informeze fiecare tară de noutățile care apar în protecția plantelor. În prezent există mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care avea la bază două unități fundamentale, metrul pentru lungime și kilogramul pentru masă. În 1875, 17 țări au semnat la Paris “Convenția metrului”, prin care sistemul metric a fost adoptat ca sistem de unități cu aplicabilitate în toate statele semnatare. La acesată convenție a aderat și România, începând cu anul 1883. Ulterior, au fost elaborate și alte sisteme de unități, diferite între ele prin domeniul în care sunt utilizate și prin unitățile fundamentale: MKfS (metru - kilogram forță - secundă), CGS (centimetru
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în ultimul rând semnatarele de memorialistică Ileana Malancioiu, Nina Cassian, Monica Lovinescu. Lista poate continua: Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Simona Sora, Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în ultimul rând semnatarele de memorialistică Ileana Malancioiu, Nina Cassian, Monica Lovinescu. Lista poate continua: Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Simona Sora, Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
San Francisco, lucrările Conferinței Generale a Națiunilor Unite pentru crearea organizației internaționale. Președintele american, H. Truman a adresat un mesaj reuniunii, subliniind importanța deosebită a sarcinii ei. Erau reprezentate 282 delegații și 1444 consilieri și asistenți, din 46 de state semnatare ale Declarației Națiunilor Unite. Al 47-lea stat semnatar al documentului, Polonia, nu era prezent, mai târziu recunoscându-i-se dreptul de membru fondator. Ulterior au mai fost admise alte patru state (Argentina, Danemarca, Bielorusia și Ucraina), așa Încât, În final
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Regulamentul Organic reprezenta „o veritabilă chartă a protectoratului proconsular ” al Rusiei. Prin Convenția ruso-turcă, semnată la Petersburg, la 7/29 ianuarie 834, Poarta recunoștea Regulamentul Organic. Se prevedea ca primii domni ai Principatelor să fie numiți de către cele două puteri semnatare ale Convenției. în consecință, pe data de 22 martie/3 aprilie 834, Poarta numea, cu acordul puterii protectoare, domnii celor două Principate: Alexandru D. Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova. Era același an în care, la Iași
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
care a aderat la 17 noiembrie 1971. Convenția precizează principalele condiții fitosanitare, pe care trebuie să le îndeplinească produsele vegetale din circuitul comercial mondial, principiile controlului fitosanitar, tipul de certificat fitosanitar care însoțește produsele vegetale exportate. Prin această convenție, țările semnatare s-au angajat, să creeze un serviciu propriu de protecția plantelor, să încurajeze apariția de organizații interguvernamentale, care să colaboreeze în domeniul reglementărilor fitosanitare și să informeze fiecare tară de noutățile care apar în protecția plantelor. În prezent există mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Elveției. Uniunea Europei Occidentale (UEO) a avut la bază tratatul semnat în 1948 la Bruxelles de către Marea Britanie, Belgia, Olanda Luxemburg și Franța. La baza uniunii stătea Tratatul de colaborare economică, socială și culturală și de legitimă apărare dintre statele semnatare. Statele fondatoare pregăteau un plan de apărare comună, prin integrarea apărărilor aeriene și organizarea comandamentelor interaliate. Tratatul urma să aibă o valabilitate de 50 de ani. Obiectivele principale ale UEO erau acordarea de asistență mutuală pentru a face față oricărei
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
obligatorie putând fi considerată ca o barieră comercială. Însă aplicarea protocolului de la Cartagena nu implică etichetarea, mai puțin a organismelor vii modificate genetic (OVM). Reamintim că protocolul Cartagena, acord asupra schimburilor internaționale a OVM, nu impune etichetarea pentru consumatori. Țările semnatare (inclusiv UE, dar nu SUA) nu pot face apel la această convenție în caz de conflict cu OMC asupra acestui punct. Toleranță la contaminări scăzute, Calul Troian al SUA Dezbaterea a treia și ultima pusă în discuție în cadrul Codex, toleranță
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
celor trei țări ale Micii Înțelegeri, precum și Italiei, Germaniei și Angliei că nu va accepta niciodată modificarea articolului 19 cu privire la revizuirea tratatelor. Prin această notă, la care Nicolae Titulescu a contribuit efectiv, diplomația românească a urmărit ca celelalte trei state semnatare ale pactului cvadripartit să cunoască exact poziția Franței față de Mica Înțelegere, așa cum rezulta din tratatele de alianță. Instrucțiunile lui Paul Boncour în vederea redactării notei trebuiau să mai precizeze că “Guvernul francez, este decis, să nu-și dea semnătura acordului în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
o declarație, în care sau arătat principiile care trebuie să conducă politica Micii Înțelegeri față de Pactul în patru. “Cei trei miniștri ai afacerilor externe ai Micii Înțelegeri iau act de asigurările ce le-au fost date de celelalte puteri occidentale semnatare ale eventualului pact în patru, în raport cu limitele acțiunii pe care înțeleg s-o întreprindă cu intangibilitatea completă a competenței Societății Națiunilor, la care semnatarii eventualului pact declară că nu se gândesc să aducă atingere, și în sfârșit, cu regulile unanimității
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
hotărâtor în a determina eșuarea intrării în vigoare a pactului cvadripartit. De asemenea, Titulescu a susținut punctul de vedere al statelor Micii Înțelegeri și a contribuit la elaborarea unui nou proiect de pact, care se referea exclusiv la interesele statelor semnatare, fără să afecteze în vreun fel interesele terților. Noul conținut al pactului în patru a nemulțumit în mod evident statele fasciste, care și-au dat seama că nu pot obține atât de ușor revizuirea pactului Societății Națiunilor și a tratatelor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
primordialitatea dezarmării în raport cu securitatea, iar cea franceză invers”. În perioada care a urmat, problema dezarmării a rămas pe agenda lucrărilor Societății Națiunilor. Adoptarea de către Adunarea Societății Națiunilor din 1924 a “Protocolului de la Geneva", venea să dea satisfacție tezei franceze. Statele semnatare ale acordului genevez, care interzicea complet războiul și instituia obligativitatea arbitrajului, se angajau să participe la o conferință internațională pentru reducerea armamentelor. România și celelalte țări din Europa centrală și sud-est europeană, îngrijorate de pe urma reînvierii militarismului german și a recrudescenței
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
patru situații prevăzute în Pactul Societății Națiunilor în care războiul de agresiune avea un caracter legal, a extins obligația de a nu recurge la război și la statele care nu erau membre ale Societății Națiunilor și a impus îndatorirea statelor semnatare să nu se mai opună sancțiunilor pe care Societatea Națiunilor le-ar adopta pentru a împiedica războiul”. Pactul Briand-Kellogg a fost semnat de 63 de țări, iar printre primele state care au aderat la acesta, a fost și România. Totodată
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
vor fi depuse de două din înaltele părți contractante, prezenta convențiune va intra în vigoare între aceste două părți”. Articolul 5 se referea la semnarea convenției, la numărul de exemplare, în funcție de numărul semnatarilor. În anexă se preciza “Înaltele părți contractante semnatare ale Convenției relative de definiția agresiunii; dornice sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicațiunea absolută a regulei puse în articolul 2 al zisei Convenții, de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, constată că nici un act
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
semnificația unor norme de conduită internațională, norme fără de care nu se puteau concepe relații corecte între state. Prevenind orice justificare a războiului, convențiile de la Londra proclamau însă dreptul la autoapărare în scopul păstrării independenței și a inviolabilității teritoriilor a statelor semnatare, a liberii dezvoltări a instituțiilor, indiferent de regimul lor politic și social. “Reluând teza autoapărării, formulată mai general în Tratatul Briand-Kellogg, convențiile de definire a agresiunii statuau pentru prima oară reguli precise de conviețuire și de comportare interstatală, dând astfel
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și în semnarea convențiilor de la Londra, privind definirea agresorului, din 3-4 iulie 1933. Convențiile de definire a agresiunii au creat, așadar, un climat de încredere în posibilitățile obiective și subiective ale statelor de a stăvili agresiunea. România și toate statele semnatare ale acestor convenții, făuriseră astfel un model de apărare a securității, ce putea sluji întregului continent și nu numai zonei în care, de fapt și de drept, funcționau convențiile de definire a agresiunii. Marea problemă internațională a păcii-securității-dezarmării, asupra căreia
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
interesele germane . După înfăptuirea acestei operațiuni, la 19 martie 1944, Hitler l-a convocat pe mareșalul Antonescu, la Klessheim, unde i-a adus la cunoștință, la 23 martie 1944, că „Germania nu consideră necesar să mai funcționeze, în continuare, ca semnatară a arbitrajului de la Viena". Deși la prima vedere, această declarație părea să tranșeze diferendul în favoarea României, în realitate, ea nu a avut nici un efect practic. Motivele care l-au determinat pe Fuhrer să facă această afirmație rezidă, în primul rând
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Canada s-a convenit că N.A.T.O. trebuia să aibă o durată nedeterminată. La 23 octombrie 1954, s-au semnat Acordurile de la Paris, în baza cărora se reglementau relațiile dintre N.A.T.O. și R.F.G. Ea se alătura celor cinci state semnatare ale Tratatului de la Bruxelles și împreună cu Italia forma Uniunea Europei Occidentale punându-se astfel capăt regimului de ocupație a R.F.G.-ului și o recunoșteau ca stat independent. R.F. Germania era invitată să se alăture N.A.T.O., intrarea ei efectivă fiind
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
îl reprezentau vasele ușoare și rapide, cu putere mare de tragere. Dacă presupunem că aceste considerații au avut o anumită influență asupra semnatarilor Tratatului de la Washington, reducerea puterii cuirasatelor ar reprezenta o recunoaștere a declinului lor ca arme. Întrucât statele semnatare ar fi retras oricum un număr considerabil dintre cuirasatele lor, ele puteau să o facă la fel de bine împreună și potrivit unui plan sau prin competiție nereglementată. Parcă pentru a susține această presupunere, Tratatul de la Washington a reprezentat semnalul pentru o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
număr considerabil dintre cuirasatele lor, ele puteau să o facă la fel de bine împreună și potrivit unui plan sau prin competiție nereglementată. Parcă pentru a susține această presupunere, Tratatul de la Washington a reprezentat semnalul pentru o cursă a înarmării între statele semnatare în domeniul tuturor tipurilor de vase de război neacoperite de tratat - este vorba în special de crucișătoare, distrugătoare și submarine. Acestea erau, după cum am văzut, cele mai importante vase pentru tipul de război naval avut în vedere. Așadar, cel puțin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie acerbă. În același timp, el a eliberat energii și resurse materiale și, astfel, a stimulat competiția în acele domenii ale armamentului naval în care puterile navale erau mai predispuse să intre în concurență. Oricare ar fi fost motivele statelor semnatare și oricare ar fi fost efectele Tratatului de la Washington, acesta a limitat cu siguranță anumite tipuri de armament naval. Nu putem afirma același lucru nici despre Tratatul de la Londra din 1930, nici despre Acordul anglo-german din 1935. Principala realizare a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era în esență afectat de libertatea Franței și a Italiei - care nu au semnat tratatul - de a-și crește capacitățile armate în categoriile amintite. Pentru a face față unei posibile amenințări venite din această direcție împotriva intereselor oricăruia dintre statele semnatare, în special în cazul Marii Britanii și al intereselor sale în Marea Mediterană, tratatul restabilea libertatea de acțiune totală a oricăreia dintre părțile semnatare în cazul în care ar fi considerat că securitatea națională îi este amenințată de un stat nesemnatar care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
categoriile amintite. Pentru a face față unei posibile amenințări venite din această direcție împotriva intereselor oricăruia dintre statele semnatare, în special în cazul Marii Britanii și al intereselor sale în Marea Mediterană, tratatul restabilea libertatea de acțiune totală a oricăreia dintre părțile semnatare în cazul în care ar fi considerat că securitatea națională îi este amenințată de un stat nesemnatar care ar construi noi nave. Dacă una dintre părțile semnatare își mărea tonajul dincolo de limitele stabilite prin tratat, folosind această motivație, celelalte două
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sale în Marea Mediterană, tratatul restabilea libertatea de acțiune totală a oricăreia dintre părțile semnatare în cazul în care ar fi considerat că securitatea națională îi este amenințată de un stat nesemnatar care ar construi noi nave. Dacă una dintre părțile semnatare își mărea tonajul dincolo de limitele stabilite prin tratat, folosind această motivație, celelalte două state aveau dreptul de a-și spori proporțional puterea navală. În această situație, Tratatul de la Londra ar fi rămas doar o cursă a înarmării al cărei ritm
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]