625 matches
-
despre niște raporturi care se stabilesc între planul universal și cel "istoric" al limbajului, adică între desemnare și semnificație. Însă, în acest caz, terminologia lui Geeraerts devine improprie. Și nu atât pentru că Eugeniu Coșeriu numește "conținuturile" stabilite în plan "idiomatic" semnificate, și nu "sensuri" (am putea accepta, în ultimă instanță, că e vorba pur și simplu despre un metalimbaj diferit), cât pentru că desemnatele ("sensurile literale", în terminologia lui Geeraerts) nu reprezintă în niciun caz "conținuturi" lingvistice, ci doar "lucruri" despre care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
am putea accepta, în ultimă instanță, că e vorba pur și simplu despre un metalimbaj diferit), cât pentru că desemnatele ("sensurile literale", în terminologia lui Geeraerts) nu reprezintă în niciun caz "conținuturi" lingvistice, ci doar "lucruri" despre care se vorbește. Nu "semnificatul" cuvântului noroi, ci "lucrul" noroi (sau, mai exact, opiniile colective despre "lucrul" noroi) asigură motivarea expresiei pe care am comentat-o în 3.1.3. Iată, așadar, un motiv serios pentru care adoptarea categoriilor coșeriene de către cognitivism se dovedește a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" 4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conține un textem diatropic pe care l-am confecționat prin comasarea a două texteme diasketice (Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba, respectiv S-a îmbrăcat lupul în piele de oaie), s-au schimbat, însă, atât structura textemului, cât și semnificatul său figurat (care s-ar traduce acum prin "omul rău/vicios își schimbă comportamentul/obiceiurile doar pentru a-i înșela și mai mult pe ceilalți"). Prin urmare, în exemplul (c) nu mai avem de-a face cu o simplă determinare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reprezentativă a limbajului, bazată pe existența și manifestarea opozițiilor distinctive, norma unei limbi vizează cu precădere funcția asociativă a vorbirii, adică (v. supra, II.7.2.3.) relațiile "stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților"348. Or, tocmai această funcție legitimează existența și, mai ales, manifestarea configurațiilor semantice din cadrul normei. După cum a arătat chiar savantul de la Tübingen, acest fapt se explică prin aceea că "nu toate asociațiile posibile în sistem (privind conținutul sau privind forma
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar trebui să se adauge, în opinia noastră, celor cinci tipuri de semnificate delimitate de către Coșeriu. Pentru a clarifica natura acestui "conținut", credem că sunt necesare trei precizări: a) semnificatul idiomatic este un tip
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar trebui să se adauge, în opinia noastră, celor cinci tipuri de semnificate delimitate de către Coșeriu. Pentru a clarifica natura acestui "conținut", credem că sunt necesare trei precizări: a) semnificatul idiomatic este un tip de "conținut" cunoscut și folosit - chiar dacă nu neapărat și acceptat ad litteram - într-o anumită tradiție culturală, dar, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar trebui să se adauge, în opinia noastră, celor cinci tipuri de semnificate delimitate de către Coșeriu. Pentru a clarifica natura acestui "conținut", credem că sunt necesare trei precizări: a) semnificatul idiomatic este un tip de "conținut" cunoscut și folosit - chiar dacă nu neapărat și acceptat ad litteram - într-o anumită tradiție culturală, dar, în același timp, și într-o anumită tradiție lingvistică; cu alte cuvinte, spre deosebire de "asocierile" lui Bally (v. supra
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
neapărat și acceptat ad litteram - într-o anumită tradiție culturală, dar, în același timp, și într-o anumită tradiție lingvistică; cu alte cuvinte, spre deosebire de "asocierile" lui Bally (v. supra, II.7.2.3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
spre deosebire de "asocierile" lui Bally (v. supra, II.7.2.3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul din textemul Obrazul subțire cu cheltuială se ține. Vom dezvolta această intuiție în cadrul aplicațiilor din secvențele următoare. 1.2. Principiile semanticii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diferențe specifice: a) Asemenea semanticii structurale, și semantica configurativă adoptă principiul funcționalității, întemeiat pe "solidaritatea dintre planul conținutului și planul expresiei". Atâta doar că ea reclamă câteva precizări suplimentare privind cele două corolare ale acestuia: a1) Semantica configurativă acceptă "corolarul semnificatului unitar", dar nu și condiția ca acesta să fie "unic"; dimpotrivă, textemele relevă, prin chiar natura lor, o dublă stratificare semantică, care se manifestă prin scindarea "conținutului" între planul literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea unor elemente nu constituie teste concludente pentru a confirma sau infirma ocurența unui textem. După cum a arătat Coșeriu 351, nu e necesar ca textemul să apară întotdeauna
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea unor elemente nu constituie teste concludente pentru a confirma sau infirma ocurența unui textem. După cum a arătat Coșeriu 351, nu e necesar ca textemul să apară întotdeauna "ca atare" într-un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]