1,464 matches
-
și a gradului de confort de: - alimentare cu apă potabilă (cca. 350-700 l/an); - canalizare pentru apele reziduale; - energie calorica; - energie electrică; - telecomunicații. Se impun următoarele condiții: Se interzice deversarea apelor reziduale în lacuri terapeutice, chiar dacă sînt decantate și tratate septic. Deversarea apelor reziduale minerale și a nămolurilor terapeutice utilizate se va face în conformitate cu indicațiile speciale date de Ministerul Sănătății de la caz la caz, fie la emisarul general al canalizării publice după eventuală prealabilă neutralizare, fie în locuri anume organizate pentru
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
de săpături, excavații (șanțuri, puțuri, fundații, drumuri sau ălei) care distrug continuitatea de acoperirea a orizonturilor acvifere captate pentru cură balneara sau favorizează stagnarea unor surse poluante; - orice fel de deversări de ape uzate, haznale simple, acumulări de gunoi, fose septice etc.; - traversarea zonei de către sisteme de conduce de țiței sau produse petroliere; - orice fel de explozii sau alte lucrări care ar produce trepidații puternice în zona captării; - orice alte lucrări care ar produce zgomot, pulberi sau poluare de orice fel
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
și a gradului de confort de: - alimentare cu apă potabilă (cca. 350-700 l/an); - canalizare pentru apele reziduale; - energie calorica; - energie electrică; - telecomunicații. Se impun următoarele condiții: Se interzice deversarea apelor reziduale în lacuri terapeutice, chiar dacă sînt decantate și tratate septic. Deversarea apelor reziduale minerale și a nămolurilor terapeutice utilizate se va face în conformitate cu indicațiile speciale date de Ministerul Sănătății de la caz la caz, fie la emisarul general al canalizării publice după eventuală prealabilă neutralizare, fie în locuri anume organizate pentru
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
tulburări de coagulare sau în cazul tumorilor hilare pentru efectuarea ultrasonografiei intraductale și planificarea unei eventuale intervenții chirurgicale [3]. Drenajul biliar percutan este indicat în următoarele situații [4,5]:icter obstructiv la un pacient în stare critică (colangită cu stare septică) la care, pentru diverse motive, drenajul intern endoscopic (DIE) nu este posibil;condiții anatomice care fac imposibilă efectuarea unui DIE (hepato-jejunostomie, ansă aferentă foarte lungă - în anastomozele Bilroth II);obstrucții biliare distale, în care canularea papilei este imposibilă (tumoră papilară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
557 de bolnavi cu EI, la 34% boala a fost asociată îngrijirilor medicale, 46% având forme non-nozocomiale (33). Germenii cei mai frecvenți au fost stafilococul auriu, mai ales meticilin-rezistent, și enterococul (34). Complicațiile EI - insuficiența cardiacă, evenimentele embolice severe, șocul septic sau complicațiile perianulare - reprezintă factori de prognostic nefavorabil la vârstnici (34). Insuficiența cardiacă este prezentă la peste jumătate dintre bolnavii cu EI, formele moderate sau severe reprezentând un predictor important de mortalitate în spital și la 6 luni (35). Recent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
generează afectare sistemică gravă (sepsis sever, șoc toxico-septic) ce antrenează rapid prognosticul vital. Apariția sepsisului împarte practic evoluția clinică și fiziopatologică a pacienților într-o etapă precoce, aseptică, și o alta, de regulă incurabilă, tardivă, marcată de peritonită și șoc septic (figura 37.1);timpul scurs de la debutul bolii până la internare și dificultățile de diagnostic, în primul rând sesizarea urgenței la pacienții vârstnici, adinamici, cu afecțiuni cardiace asociate și status neurologic precar preexistent sau secundar insuficienței respiratorii care necesită sedare și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama abdominală apare brusc, la pacienții vârstnici cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
37.2.3. Ischemia acută non-ocluzivă Reprezintă aproximativ 20% dintre cazuri și are o patogenie mai puțin cunoscută. Principala cauză este scăderea debitului cardiac asociată vasoconstricției distale (5). Poate apărea în IC congestivă, aritmii, IM cu insuficiență ventriculară stângă, șoc septic, politraumatism cu hipotensiune, arsuri șocogene, hipovolemia de orice cauză, utilizarea drogurilor inotrope (în special digitala), insuficiența aortică (1). În literatură este semnalată necroza extensivă a colonului după stop cardiac resuscitat. Este de remarcat faptul că în ultimii ani a crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia alară și fascia prevertebrală) [24]. Este patent până la diafragm, permițând extensia proceselor septice până la acest nivel. Când un proces infecțios ajunge până supradiafragmatic, prognosticul, este rezervat [3, 17]. Aproape 70% din mediastinitele descendente s-au propagat pe calea retrofaringiană și 8% pe calea pretraheală (infecții tiroidiene) [3, 11]. În 12% calea de diseminare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cea perivasculară, infecțiile propagate în acest fel, frecvent complicându-se cu hemoragii arteriale fudroaiante. În general, abcesele faringiene se propagă în mediastinul posterior, pe calea spațiului retrofa-ringian. Cele submaxilare, mai frecvent merg spre mediastinul anterior [21]. De la nivelul mediastinului focarele septice trec transdiafragmatic prin hiatusul esofagian sau via orificiul diafragmatic al venei cave inferioare [3, 11]. Cunoașterea acestor căi de „comunicare”, între mediastin, regiunea cervicală și cea mandibulară, este importantă atât pentru cunoașterea condițiilor favorizante (focare septice orocervicale), dar și pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
De la nivelul mediastinului focarele septice trec transdiafragmatic prin hiatusul esofagian sau via orificiul diafragmatic al venei cave inferioare [3, 11]. Cunoașterea acestor căi de „comunicare”, între mediastin, regiunea cervicală și cea mandibulară, este importantă atât pentru cunoașterea condițiilor favorizante (focare septice orocervicale), dar și pentru alegerea căii de abord pentru a interveni chirurgical la acest nivel. Majoritatea autorilor împart mediastinitele, respectând clasificarea lui Shields (1994): mediastinite acute, mediastinite subacute și mediastinite cronice. MEDIASTINITELE ACUTE Etiologie Mediastinita acută, tipic este polimicrobiană având
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pot proveni de la nivelul: plămânului (pneumonia, abces pulmonar), pleurei (empiem pleural), peretelui toracic (articulația sternoclaviculară, coaste), vertebrelor, marilor vase. Mediastinitele pot fi rezultatul extensiei unor boli granulomatoase sau a unor adenopatii mediastinale supurate. Foarte rar pot fi expresia unor metastaze septice sau a extensiei unor focare subfrenice sau retroperitoneale. Germenii implicați sunt în mare măsură dependenți de sursa procesului septic. În rupturile esofagiene apar un spectru larg de germeni: gram pozitivi, gram-negativi aerobi și anaerobi. Germenii sunt micști anaerobi și aerobi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Mediastinitele pot fi rezultatul extensiei unor boli granulomatoase sau a unor adenopatii mediastinale supurate. Foarte rar pot fi expresia unor metastaze septice sau a extensiei unor focare subfrenice sau retroperitoneale. Germenii implicați sunt în mare măsură dependenți de sursa procesului septic. În rupturile esofagiene apar un spectru larg de germeni: gram pozitivi, gram-negativi aerobi și anaerobi. Germenii sunt micști anaerobi și aerobi, raportul depășind 10:1. Cel mai frecvent implicați sunt Streptococul, Pseudomonas și Candida Albicans. Alți germeni sunt: Proteus, Klebsiella
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
structural; este favorizată astfel, extensia infecției perifascial. Gravitația, mișcările respiratorii și presiunea negativă din mediastin sunt factori care favorizează extensia focarelor infecțioase [6]. Mediastinita descendentă afectează mai frecvent tinerii, 86% fiind bărbați. Cea mai frecventă cauză este reprezentată de focarele septice odontogenice (40-60%), respectiv de abcesele retrofaringiene (14%). Cauzele rare sunt: traumatismele, tiroidita, parotidita, limfadenitele cervicale și osteomielita claviculară, epiglotita, sinuzita etc. [21]. Patogenie Este o infecție cervicală severă, cu extensia în mediastin, prin spațiul pretraheal, spațiul paraesofagian sau spațiul pericarotidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cervicală. Diagnosticul precoce este dificil datorită simptomelor vagi de afectare mediastinală. Timpul de apariție al semnelor și simptomelor se situează între 12 ore și două săptămâni, cel mai frecvent 48 ore. Semnele și simptomele ce pot fi întâlnite sunt: stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
gâtului trebuie să fie investigat în continuare pentru a se depista o eventuală afectare mediastinală. Examenul computer-tomograf pune în evidență formarea abcesului, infiltrația tisulară cu dispariția planurilor normale de grăsime, absența limfadenopatiei, prezența bulelor de gaz, extensia caudală a procesului septic, topografia (mediastin anterior/ compartiment visceral) și prezența revărsatului lichidian pleural și/sau pericardic. Examinarea este utilă în identificarea eventualelor complicații vasculare (tromboza venei jugulare interne, pseudoanevrism al arterei carotide). Mediastinita acută a fost definită la examinarea CT ca fiind o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
anaerobă, uneori și infectarea spațiului subfrenic. Una sau ambele cavități pleurale pot fi afectate. Manifestări clinice Pe primul plan se situează durerea, ce apare după vărsătură (sindromul Boerhaave) sau în timpul manevrelor instrumentale. Ulterior se instalează emfizemul cervical inferior și starea septică. Aspectul clasic al rupturii spontane esofagiene este: bărbat, vârstă medie care după un consum exagerat de alimente și alcool prezintă dureri toracice și emfizem subcutanat, după un efort de vărsătură (triada Makler). În cazul în care perforația esofagiană este instrumentală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
drenajul postoperator inadecvat. [12] Microbiologie Se consideră că majoritatea pacienților cu mediastinită postoperatorie prezintă infecții monomicrobiene. Germenii izolați de la acest nivel sunt: Stafilococul alb, Klebsiella, Candida Albicans, Escherichia Coli, Proteus, Citrobacter, Serratia, Streptococus Fecalis. În funcție de tipul germenelui implicat în procesul septic și de forma de manifestare se disting trei tipuri de infecții postoperatorii: 1. mediastinita asociată cu obezitate, bronhopneumopatia acută și dehiscența sternală, care este mai frecvent determinată de stafilococi coagulazo-negativi; 2. mediastinita secundară contaminării peroperatorii a spațiului mediastinal, mai des
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în acest caz mai des sunt implicați germeni gramnegativi [8]. Manifestări clinice Manifestările clinice în această formă de mediastinită sunt variabile, de la forme fruste până la forme fulminante. Majoritatea prezintă semne ale sepsisului cu febră înaltă, frisoane până la manifestări ale șocului septic. Alții pot prezenta manifestări estompate de la subfebră până la alterarea proteinei C reactive. În alte cazuri pot fi asimptomatici decizia reintervenției fiind determinată de dehiscența plăgii de sternotomie. Durerea sternală devine mai accentuată decât în perioada postoperatorie imediată. Examenul local evidențiază
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
înlăture sau să minimalizeze pe o perioadă de timp efectul gravitațional, fiind necesare evaluări periodice. TRATAMENTUL INSUFICIENȚEI VENOASE CRONICE Insuficiența venoasă cronică beneficiază de tratament medical, intervențional și chirurgical. Tratamentul medical Tratamentul medical este postural, compresiv, antiagregant plachetar și anticoagulant septic) în situații bine definite, în special în cele cu potențial de recidivă și/sau embolizare), precum și tratamentul medical al complicațiilor (ulcere venoase, dermatite, eczeme etc.). Drenajul postural este necesar în toate cazurile, în special la care este asociat edemul. Frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
venei safene externe aproape de vărsarea acesteia, 6. ligatura venelor comunicante insuficiente [12]. În aplicarea tratamentului chirurgical, principiile chirurgiei sistemului venos trebuie respectate cu strictețe : - măsuri severe de asepsie și antisepsie mai ales la pacienții cu tulburări trofice pentru evitarea complicațiilor septice invalidante, - hemostază temporară (clamparea venelor) cu instrumente atraumatice, - manevre blânde, delicate în manipularea venelor pentru evitarea microtraumatismelor pe pereții venoși generatoare de tromboze, - respectarea - conservarea capitalului venos neafectat de procesul patologic în vederea unei eventuale utilizări ulterioare, - indicarea și utilizarea corectă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
intraluminali aderenți [1]. Caracteristic, ele embolizează foarte rar, niciodată letal, au o tendință de vindecare spontană și nu determină apariția unor sechele (sindrom posttrombotic, ulcere de gambă etc.). Foarte rar TFS se pot extinde spre venele profunde sau pot fi septice. Incidența TFS este necunoscută deoarece datorită lipsei simptomelor generale, a tumefierii membrului afectat și a vindecării rapide și complete, pacienții nu se prezintă constant la medic. Mai frecvent, TFS apar pe vene varicoase, după cateterisme venoase prelungite sau după administrarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
dorsale ale gambei și picioarelor, mai rar, fiind afectate venele coapsei, membrelor superioare sau ale trunchiului. Vindecarea flebitelor migratoare este spontană, în câteva zile, fără a lăsa semne, rar apare o indurație locală. c. Flebita superficială supurată este o formă septică abcedată, survine în cursul unei septicemii, postabortum sau după un cateterism venos prelungit; ea poate disemina pulmonar (embolii pulmonare septice) sau provoca endocardită acută localizată aproape exclusiv în cordul drept; pot apărea fistule cutanate atunci când se conturează un abces venos
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
spontană, în câteva zile, fără a lăsa semne, rar apare o indurație locală. c. Flebita superficială supurată este o formă septică abcedată, survine în cursul unei septicemii, postabortum sau după un cateterism venos prelungit; ea poate disemina pulmonar (embolii pulmonare septice) sau provoca endocardită acută localizată aproape exclusiv în cordul drept; pot apărea fistule cutanate atunci când se conturează un abces venos. d. Boala Mondor este TFS uneori recidivantă, de etiologie necunoscută, care afectează mai frecvent femeile, mai ales cele care au
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
phlegmatia coerulea dolens. Semnele generale sunt reprezentate de febră moderată, inconstantă, care rar depășește 38-38,50C și care constituie uneori singurul semn clinic, putând fi secundară resorbției produșilor de degradare tisulară locală sau pulmonară; uneori febra este ridicată, de tip septic, fiind însoțită de frisoane. O particularitate a febrei din TVP o constituie faptul că ea nu cedează la antitermice ci la anticoagulante. Tahicardia, uneori instalată progresiv (pulsul cățărător Mahler) este posibil de aceeași etiologie ca și febra. În caz de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]