910 matches
-
teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului valdaic. Știm că plăcerea scormonirii propriilor mizerii vine din acest apropiat trecut al tragediei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de război, poate fi reținut condamnatul până atunci? Prin ce se deosebește, din punctul de vedere al legii, instinctul gregar la om de instinctul gregar la animal? c) Legea și spiritul gregar Ștefan Scalar a fost arestat chiar când își serba ziua numelui. Trebuie precizat că Ștefan Scalar era unul dintre cei doi adjuncți ai șefului de serviciu tehnic din Prefectură, recent decedat, urmând ca, în zilele următoare, probabil că deja în prima săptămână a anului următor, să fie numit succesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de primarul orașului, N. Gane. Din 1899, lucrează ca registrator în administrația centrală a Regiei Monopolurilor Statului. Ca delegat al Primăriei din București, primar fiind Barbu Delavrancea, C. e cooptat în comitetul Teatrului Național din capitală. În 1901 i se serbează douăzeci și cinci de ani de activitate literară. Se tipărește un număr unic de revistă, „Caragiale”, iar scriitorului, în cinstea căruia Take Ionescu și Barbu Delavrancea rostesc discursuri, i se înmânează o pană de aur. Cu tot acest gest omagial, C. nu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
învins, C-ai Romei vulturi i-am avut în mână. Ah! cum credeam la prima mea sculare Că-n soarta lumei am s-aduc schimbare. Așa sânt toți... uitiți... Uit' că Domitian S-a speriat de zmeii Daciei, Că-nvins * serbând batjocuri de triumf Mie-mi plătea tribut... Că chiar acela Cărui azi templu-i ridicară - un zeu... Că Nerva chiar mie-mi plătea tribut. Îmi trebui să-i [î]nving din nou... o dată, O dată numai... și s-o stinge basmul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
învingător - în urmă ucis. În retragere se pierd insigniile Romei. Tertius Iulianus. Învinge - Oprit de vestea că Domitian a avut nenorocirea cu Quazii și Marcomanii. Prin retragerea lui Iulian prin pădurile germanice Decebal căpăt-o pace nouă, ca învingător. 90 Domitian serbează triumf fals în Roma. 98-99 Traian vizitează țările dunărene. .......... Burii aliați cer lui Traian să se-ntoarcă. 102 bătălie la Tapae L. Licinius Sura, *** pe lângă * pers[oana] împăratului, [și] Claudius Livianus, prefectul pretorienilor, nu-s primiți de Decebal. 38r Sora
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu n-ai inimă și fire. Tu, vlădică, mergi la nuntă și-i cunună... S-așteptăm. Nunta lor ce[e]a frumoasă prea o voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De joc e [î]n toate cele... [SCENA] V Scena cu mortul [SCENA] VI [LĂPUȘNEANU] Ei, boieri, veniți acuma, este veselă serbare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
astfel de nunți. Să trăiască Lăpușneanu, zic eu singur, ziceți voi, Să domnească ani o sută cu dreptate peste noi! Dar, nuntași, o-mpărăteasă mi-a trimis la nuntă sol, A cărei împărăție n-are margini și ocol, Voind să serbez o nuntă cum n-a fost în lume una Căci călău-i nunul mare, iară moartea este nuna. Ia-l... nu cred să fie-n lume vre o fiar-atît de mare Ca să-ntreacă-a vinei sale [...] defăimare... [VISTIERUL] O, degeaba
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
despărțire, Priveghiu-n mâhnire Să-l ție codrii vor. Cîntați-i somn ușor! Și mergeți la vale, Priveghiul de jale Să ție codrii vor. UN TENOR, UN BAS, UN ALT, UN SOPRAN (alternînd) 2262 a Azi codrul e-n priveghi Durerea-și serbează, Adânc se-ntristează Cu trunchii nalți și vechi. {EminescuOpVIII 421} b E codrul în priveghi, Măreață durere Pătrunde-n tăcere Pe trunchii nalți și vechi. 2254 c Stă codrul în priveghi, Durerea-și serbează, Adânc se-ntristează Cu arbori nalți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
codrul e-n priveghi Durerea-și serbează, Adânc se-ntristează Cu trunchii nalți și vechi. {EminescuOpVIII 421} b E codrul în priveghi, Măreață durere Pătrunde-n tăcere Pe trunchii nalți și vechi. 2254 c Stă codrul în priveghi, Durerea-și serbează, Adânc se-ntristează Cu arbori nalți și vechi. Cum codrul stă-n priveghi, Adânc jeluindu-l, Fiorii cuprindu-l Pin brazii nalți și vechi. 2262 a Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se pleacă din creștet De crud amar cuprins
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în calea lui, respinse cu succes atacul izolat al unei cete inamice, dar urmărind-o, lunecă prea departe cu spumegândul lui curaj și pieri prin rană de moarte. Asupra capului tăiat a regelui din Thessalonic ce i se adusese, Ioannițiu serbă cu bucurie un triumf, nemeritat îndealtmintrelea, căci nu-l câștigase el însuși. Cu toată marea putere de acțiune și vitejia sa, regentul Enric era de firea lui om blând și dispus spre împăcare, încît pe de o parte el, pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sub pretexte nule prin hotărârea unui sinod patriarhicesc. Urmașul său, învățatul Ioan Bekkus, ridicat din chartophylax patriarh, s-acomodă mlădios cu voința și părerea împăratului și astfel se făcu că în anul 1274, în ziua Obezilor Sf. Petru, s-au serbat serviciu solemn în biserica Sf[intei] Sofii, de față fiind împăratul și solii întorși de la Lyon, s-au citit evanghelia grecește și latinește, după care s-au pomenit papa Grigorie X ca arhipăstor suprem al bisericii apostolice și papă ecumenic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amâne însurătoarea și retrimise împăratului, tatălui ei, pe mireasa ce i se adusese, până la alt răspuns și, abia după ce în anul 1292 primejdiosul Nogas își pierdu domnia și viața, el ceru îndărăt și reprimi de la împăratul pe mireasa lui, își serbă nunta, supuse fără greutate toată țara, pe care o posedase hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom (secolul al IV-lea), într-o cuvântare menită să oprească sărbătorirea păgână a Anului Nou, prezenta obiceiul ospețelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Natalis Solis Invicti. Cam din acea perioadă (secolul al V- lea), Biserica face din 25 decembrie data oficială de începere a anului bisericesc (annus ecclesiasticus), care se deschide cu Vigilia Nativitatis. Circa un mileniu în Europa, Anul Nou a fost serbat și considerat că începe la 25 decembrie, și nu la 1 ianuarie. Situația a fost întreruptă la Roma în secolul al XIII-lea, în Franța în secolul al XVI-lea (în 1564, sub Carol al IX-lea), în Rusia la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe însă că serba rea și cultul zeiței Bendis au fost introduse de către traci în Grecia : la Atena (cf. Hesychios și Xenophon), la Pireu (cf. Platon) etc. În legenda relatată de Diodor (Biblioteca istorică, IV, 52), Medeea pune pe fiicele lui Pelias, regele Tesaliei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era interzisă Brumaria - „sărbătoarea în cinstea zeului mincinos Dionysos, supranumit brumu, patron al beției”. „Aceste sărbători - explică legile din secolul al XVIII-lea - se țineau de păgâni, ca să aibă parte de un an bun, adică cu același scop precum se serbează și acum.” De asemenea, toamna, la facerea vinului, oamenilor li se cerea în mod expres să nu chiuie : „Nici chiote să nu dea, când toarnă vinul în buți”, deoarece „este același strigăt de veselie pe care-l făceau păgânii, când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Trei Scaune din săcuime. Comisia de graniță constată o eroare de 3500 pași, rezultată din deosebirea între două documente de graniță din a. 1792, și conflictul se aplanează. În septemvrie are loc întrevederea de la Danzig. La 27 septemvrie redacția "Romînului" serbează aniversarea a douăzeci și cincea a acestei gazete printr-un banchet dat în onoarea d-lui C. A. Rosetti, la care a luat parte mulți străini din București. Moartea subită a baronului Haymerle ține in suspenso tratările în cestiunea Dunării. În octomvrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tendințe, care ar jigni libertatea conștiinței și cultura noastră națională. Bisericele ortodoxe ale răsăritului toate sunt constituite de la originea lor apostolică pe principiul naționalității, este dar în natura acestor biserici ca ele să rămână naționale, româna, gre[a]ca ori serba, după cum e naționalitatea sau poporul credincios. Ierarhia bisericei noastre, condusă numai de acest principiu măreț, a ridicat glasul în contra proiectului de lege pentru școalele secundare. Căci biserica nu este numai cea dîntîi școală la oricare popor, dar îndeosebi la noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care s-apropie de el. [7 septembrie 1882] ["SUB TITLUL " SITUAȚIA POLITICĂ DIN ROMÎNIA"... "] Sub titlul " Situația politică din Romînia" "Gazeta generală" din Augsburg publică următorul articol ce i se trimite din București, cu data de 11 septemvrie. Astăzi românii serbează aniversara celei dentăi lupte victorioase după sute de ani de apăsare a naționalității lor Luarea redutei de la Grivița, care constituia o parte din formidabila întărire de pământ de la Plevna, li se reamintește azi tuturor locuitorilor tării printr-un Te Deum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar despre rezultatele ei practice în cestiunea Dunării avem părerea de rău de-a ne îndoi. Cată să relevăm însă un pasaj din acea adresă, care merită oarecare cenzură: În martie 1871 colonia germană din București se adună pentru a serba înfrîngerea Franței. Studenții din București, indignați de insulta adusă doliului nostru național, căci inimile tuturor românilor sângerau de nenorocirile Franței, împresoară sala banchetului, pătrund în ea și aruncă pe fereștri pe toți germanii, mai întîi pe consulul lor. 258 {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căci inimile tuturor românilor sângerau de nenorocirile Franței, împresoară sala banchetului, pătrund în ea și aruncă pe fereștri pe toți germanii, mai întîi pe consulul lor. 258 {EminescuOpXIII 259} Acestea sunt - fie cu iertare - lucruri cu totul neadevărate. Colonia germană serba nu înfrîngerea Franței, ci ziua nașterii bătrânului monarh care conduce soarta Germaniei, aceasta cu permisiunea Consiliului nostru de Miniștri. În sala banchetului n-a pătruns nimeni, pe ferești n-au fost aruncat nimenea, mai puțin decât oricine d. de Radowitz
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
observaseră în mod greșit pe italieni și că nu au crezut în capacitatea lor de a evolua chiar foarte rapid, dincolo de orice calcul. Acum, Vaticanul își deplânge propria greșeală. PCI, în schimb, se preface că n-a greșit și își serbează surprinzătorul triumf. Dar oare a fost cu adevărat un triumf? Eu am motive întemeiate să mă-ndoiesc de acest lucru. A trecut de-acum o lună de la acel fericit 12 mai și, prin urmare, pot să-mi permit să aduc
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
le scoți. Când fascismul fascist a căzut, totul a devenit cum era înainte. La fel s-a întâmplat și în Portugalia: după patruzeci de ani de fascism, poporul portughez a sărbătorit ziua de 1 mai ca și cum ultima oară ar fi serbat-o cu un an înainte. Este ridicol așadar ca Fortini să dateze distincția dintre fascism și fascism în perioada următoare războiului: deosebirea dintre fascismul fascist și fascismul acestei a doua faze a puterii democrat-creștine nu are echivalent în istoria noastră
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
am fost eliberat nu după trei ani, ci după 22 de luni, În noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat În Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de Direcția Penitenciarelor, În ziua cînd la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. În toamna anului 1954, urmînd sfatul unui fost coleg de liceu, m-am Înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunîndu-se că la secția de italiană aș fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vorbească despre ceva numit „costumaș din cînepă care nu se uzează“: cred că ar cam fi momentul să Închei această conversație. Cred că ar cam trebui să plec, Jess, o Întrerup. Crezi că ajungi la petrecerea mamei? Mama mea Își serbează aniversarea de șaizeci de ani săptămîna viitoare. A invitat o groază de oameni, o să fie chiar și o formație, iar Martin, vecinul de alături, o să facă tot soiul de scamatorii! — Sigur că da! zice Jess. Cum să nu vin? Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]