523 matches
-
durere, prezența formațiunii, impotență funcțională). b. în faza supurativă, apărută după 3 4 zile, se adaugă fluctuența colecției. Prin creșterea în volum a abcesului, acesta tinde să fistulizeze, deschizându-se fie la tegumente, fie într-un organ cavitar sau cavitate seroasă. După evacuarea completă (spontană sau prin incizie și drenaj), cavitatea abcesului se umple prin proliferare conjunctivă, lăsând la tegumente o cicatrice, deseori cheloidă. Examenele de laborator constată o leucocitoză cu polinucleoză și creșterea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). Formele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
se numea Casandra, fiica lui Gheorghe Alupului, cultivatoare de pămînt, din Ipotești. Cu vîrsta, intrase în al 19-lea an. La 20 ghenar, 1864, ea a fost îngropată în cimitirul bisericii din Ipotești. Cauza morții: "Dropia" (= hidropizie, grămădire de lichid seros, în corp). Mitrica pentru morți, de la biserica Sfinții Voievozi din Ipotești arată, pe anul 1864, toate datele de mai sus, iar pe rîndul imediat următor, e pusă formula de încheiere de an: "Adică o moartă numai au urmat pe-ntregul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
calitate crescută si într-un timp scurt (20 min) fără diferență semnificativă comparativ cu PET/RM sau PET/CT [44,45]. ALTE TUMORI PANCREATICE Un interes deosebit îl reprezintă tumorile chistice pancreatice. Tumorile pancreatice epiteliale chistice, cum sunt tumorile chistice seroase sau mucinoase, tumorile pseudopapilare solide și tumora mucinoasă papilară intraductală (IPMT), au caracteristici RM diferite comparativ cu adenocarcinomul (tabelul 127) [12,46, 47]. În concluzie, examinarea imagistică a pancreasului tumoral are ca scop diagnosticul pozitiv și diferențial al cancerului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
diateza tuberculinică. Există țări care au scos vaccinarea BCG din schema vaccinărilor obligatorii cum ar fi Germania și care au un număr din ce în ce mai mic de cazuri noi pe an [11]. ANATOMIA SPAȚIULUI PLEURAL Fiecare plămân este învelit într-o membrană seroasă denumită pleura, având forma unui sac fără deschidere. Pleura prezintă două foițe: o foiță viscerală (pleura pulmonalis) și o foiță parietală (pleura parietalis), care se continuă una cu alta la nivelul hilului și realizează la locul de trecere a foiței
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
21]. 1.2.5. Pleura apicală (Cupola pleurae) Pleura apicală (cupola pleurae) corespunde porțiunii cervicale a pleurei parietale. Ea se mulează peste vârful plămânului luând forma unei calote și constituie cupola pleurală (cupola pleurae) sau domul pleural. Fața sa concavă, seroasă, este separată de vârful plămânului prin spațiul intrapleural. Fața sa convexă, fibroasă, este o prelungire a fasciei endotoracice care se constituie aici într-o membrană foarte rezistentă, numită de Hayek „cupola fibrosa”. Aceasta este fixată prin intermediul țesutului conjunctiv subfascial la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
funcții structurale și metabolice: sinteza macromoleculelor necesare țesutului conjunctiv subiacent și a moleculelor biologice active, rol în răspunsul inflamator: cresc expresia enzimelor, eliberare de citochine, factori de creștere și peptide cu rol chemotactic, rol activ în transportul moleculelor la nivelul seroasei, microvilii apicali ai celulelor mezoteliale cresc aria suprafeței capabilă de schimb, având rol în transportul transcelular și reduc fricțiunile dintre mezoteliul pleurei viscerale și pleurale [44,45]. CAPITOLUL 2. FIZIOLOGIA SPAȚIULUI PLEURAL Țesutul conjunctiv submezotelial conține vase de sânge și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care prezintă fistule bronșice în cavitatea restantă [55-59]. Pleurezia posttuberculoasă Pleurezia posttuberculoasă este definită ca o acumulare de lichid în cavitatea pleurală ca rezultat al localizării de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel, ea reprezintă cea mai frecventă determinare pe seroase a tuberculozei. Prezumția diagnostică se face pe baza asocierii: sindromului pleuretic (clinic și radiologic) cu sindrom de impregnare bacilară și cu antecedentele personale ale pacientului de tuberculoză. Confirmarea diagnosticului se face prin: intradermoreacția la tuberculină: la testarea cu 2 U
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dispersate topografic, prin croirea lambourilor de pahipleură parietală în dreptul fiecărei fistule bronșice sau bronho-pleurale existente, adaptând astfel tehnica operatorie la cazuri vechi, anatomic dificile, de obicei recidivate. La primele cazuri, în primii 4 ani, s-a folosit acul rotund de seroasă, neavând la dispoziție ace atraumatice. Intraoperator, la sfârșitul intervenției se instalează un sistem de irigație-aspirație în circuit închis ce constă dintr-un tub de politen de perfuzor montat la polul superior al cavității de toracopleuroplastie (prin care se introduc postoperator
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în timp și spațiu. Echilibru vago-simpatic instabil. Ca și la psorici, dezechilibru vegetativ sub influența unui șoc emotiv. Hipertonicitate și spasm (se leagă și de ușurința de a face tuse convulsivă, astm, coriză spasmodică). 4. Eliminări periodice prin mucoase sau seroase. Rinite alergice, rinite vaso-motorii, frecvente răceli, traheobronșite. Unii fac puseuri inflamatorii pe seroase (tip pleurezie serofibroasă sau pleurite). Uneori eliminările se fac prin căile hepato-biliare. Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sub influența unui șoc emotiv. Hipertonicitate și spasm (se leagă și de ușurința de a face tuse convulsivă, astm, coriză spasmodică). 4. Eliminări periodice prin mucoase sau seroase. Rinite alergice, rinite vaso-motorii, frecvente răceli, traheobronșite. Unii fac puseuri inflamatorii pe seroase (tip pleurezie serofibroasă sau pleurite). Uneori eliminările se fac prin căile hepato-biliare. Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna componenta eritematoasă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Pentru măsurarea acestui unghiu se folosește goniometrul. Medicamentele cele mai frecvent indicate la tuberculinici: Iodum (slăbește deși mănâncă, anxios, adenopatic), Arsenicum album (mai ales pentru manifestările cutanate), Belladonna și Bryonia (în stările acute și în manifestări ale mucoaselor, respectiv ale seroaselor), Ferrum metallicum (anemie), Ferrum phosphoricum (febră cu puseuri congestive pulmonare și îmbujorări trecătoare), Natrum muriaticum, Calcarea phosphorica, Pulsatilla (caracteristic variabilitatea manifestărilor), Sepia (adesea o Pulsatilla ajunsă la cronicitate), Silicea, Stannum, ultimele două atunci când s-a ajuns de obicei la leziuni
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
o greutate. Căldură în piept. Tuse gâdilitoare agravată la aer rece și la vorbit, cu gust dulceag. Pilocarpus. Mucoasa bronșică inflamată, cu membrane. Mare tendință la răceală și cu dificultăți de respirație. Edem al plămânilor. Spută spumoasă. Expectorații profuze și seroase. Respirație lentă. Polygonus aviculare. Tuberculoză pulmonară și febră intermitentă. Salvia. Tuberculoză cu transpirații nocturne și cu tuse gâdilitoare și sufocantă. Tuse gâdilitoare în special în consumpție. Silicea. Tusea degenerează în vărsătură, spută persistentă, muco-purulentă. Recuperare lentă după pneumonie. Tuse cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
INTRAABDOMINALE - considerații teoretice INTRODUCERE Infecțiile intraabdominale (IIA) sunt frecvent întâlnite în practica medicală, reprezentând o cauză majoră de morbiditate și mortalitate (164, 231). Peritoneul este frecvent expus riscului unor infecții grave din cauza patogenității particulare a germenilor, a condițiilor anatomice ale seroasei peritoneale, care favorizează extinderea prin lipsa cloazonărilor, și de mișcările respiratorii și a peristalticii intestinale. Peritoneul este adaptat oricărei agresiuni microbiene cu condiția ca invazia să nu fie masivă și de lungă durată. Infecțiile intraabdominale se pot prezenta sub diferite
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și colon), pelvine, consecința afectării organelor genito-urinare, infecția spontană a lichidului de ascită, survenită în cursul unei ciroze cunoscute, infecția peritoneului la copiii cu sindrom nefrotic sau prin intermediul cateterului Tenckhoff la persoane cu dializă peritoneală ambulatorie (DPCA). Inflamațiile acute ale seroasei peritoneale reprezintă ansamblul modificărilor morfologice locale rezultate din interacțiunea dintre germenul patogen sau unele lichide iritante și organism, precum și răsunetul funcțional sistemic asupra organismului. Etiologia variată și existența a numeroase forme clinice au constituit factori de dificultate pentru clasificarea peritonitelor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ce a evoluat de-a lungul timpului. Clasificarea infecțiilor intraabdominale se realizează în funcție de criteriul luat în considerație: A. După modalitatea însămânțării peritoneului se disting mai multe grupe de peritonită:Primitivă (spontană) când sursa de infecție se află la distanță contaminând seroasa peritoneală pe cale hematogenă, genital ascendentă (vagin-uter-trompă), limfatică (de la cavitatea pleurală prin limfaticele transdiafragmatice), transmurală (migrarea germenilor prin peretele intestinal fără efracția acestuia) și ultima posibilitate, neclară, prin care este posibilă contaminarea peritoneului de la o infecție urinară (când același germen și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dar fenomenele sistemice persistă determinând insuficiență multiplă de organ (MODS) (206, 254). - Abcese intraabdominale (peritonite acute localizate) pot apare după orice formă de infecție, care rămâne localizată. B. După extensia fenomenelor inflamatorii:Peritonite difuze sau generalizate în care infecția afectează seroasa peritoneală în totalitate, atât cea parietală cât și cea viscerală, cu toate fundurile de sac și recesurile sale. În afară de cauza infecțioasă mai pot apărea peritonite generalizate de cauză neinfecțioasă cum ar fi: aseptică; - medicamentoasă; - hiperlipidică;porfirică; - prin intoxicație cu plumb
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cât și prezența sau absența agentului microbian implicat. Capitolul II DATE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A PERITONEULUI Pentru o mai bună înțelegere a infecțiilor intraabdominale este necesară reamintirea unor noțiuni de anatomie și fiziologie a peritoneului. Peritoneul este o membrană seroasă complexă alcătuită din celule epiteliale și un corion bogat în vase sanguine, limfatice și terminații nervoase. Membrana seroasă prezintă două foițe:Parietală, ce tapetează fața internă a pereților abdominali, iar la nivelul regiunii anterioare și ombilicale, este ridicată de vezică
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
o mai bună înțelegere a infecțiilor intraabdominale este necesară reamintirea unor noțiuni de anatomie și fiziologie a peritoneului. Peritoneul este o membrană seroasă complexă alcătuită din celule epiteliale și un corion bogat în vase sanguine, limfatice și terminații nervoase. Membrana seroasă prezintă două foițe:Parietală, ce tapetează fața internă a pereților abdominali, iar la nivelul regiunii anterioare și ombilicale, este ridicată de vezică și de cordonul arterelor și venelor ombilicale. În această zonă este mult mai rezistentă ca foița viscerală, fiind
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a limita procesul septic. Prezența acestor membrane poate determina bride între anse și perete abdominal, generând ocluzii intestinale (230). Prin capacitatea de a produce anticorpi, peritoneul are rol imunitar evident, fiind considerat organ imunofagocitar. Secreția și puterea de absorbție a seroasei influențează funcțiile fagocitară și imunitară. Creșterea secreției peritoneale determină intensificarea fagocitozei, favorizând apărarea. În infecțiile peritoneale grave, posibilitățile de apărare locală sunt depășite, eliberarea de mediatori scapă mecanismelor de reglare, ce nu mai pot lupta împotriva agenților patogeni, având aspect
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
decât la adulți unde cirozele hepatice și prezența lupusului sistemic le favorizează. Ele pot să apară la copii cu sindrom nefrotic și ascită, care se suprainfectează ca urmare a unei imunități deficitare (hipoproteinemie, TBC, maladii congenitale, infecție HIV/SIDA). Infectarea seroasei peritoneale se poate realiza: - pe cale hematogenă post bacteriemie/sepsis;transvazarea prin peretele intestinal, urmarea a unei manevre endoscopice în condiții favorizante: hipo-aclorhidrie, boli maligne, citostatice, boli de sânge, corticoterapie; - calea genitală, controversată, frecventă în 90% din cazuri la fetițe și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
inhibă macrofagele peritoneale, inducând un risc crescut de peritonită cu Staphylococcus epidermidis. Soluția cu icodextrină prezervă mai bine funcția leucocitară. - diluarea și îndepărtarea factorilor de apărare locali de către dializantul efluent: - Celulari - macrofagele, celulele mezoteliale; - Umorali - IgG, fibronectina, complementul C3. Contaminarea seroasei peritoneale se poate realiza pe 3 căi: - exogenă - în urma existenței unor soluții de continuitate prezente la peretele abdominal ca urmare a unei plăgi penetrante când elementele septice pătrund din exterior antrenate de agentul vulnerant; - traumatică - prin care se realizează contuzii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în apendice. Presiunea intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu apariția fenomenelor ischemice și formarea infarctelor din zona antimezenterică (240). Propagarea infecției la seroasă se poate produce în două moduri: - treptat, în care germenii au o virulență atenuată, iar reactivitatea organismului este normală; se produce
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu apariția fenomenelor ischemice și formarea infarctelor din zona antimezenterică (240). Propagarea infecției la seroasă se poate produce în două moduri: - treptat, în care germenii au o virulență atenuată, iar reactivitatea organismului este normală; se produce o peritonită circumscrisă, de reacție (plastron apendicular sau apendicită acută cu peritonită localizată);brusc, d’emblée, când după 24-48
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de o mortalitate crescută 47%. Cauzele ce pot determina peritonita sunt multiple: - diverticuloza colică are o incidență de 510%; afecțiunea este rară < 35 ani, dar frecventă după vârsta de 60 ani. Diverticulul reprezintă hernierea mucoasei și submucoasei care ajung până la seroasă datorită defectului muscular. Diverticulul poate fi unic și atunci este considerat congenital sau multiplu, pe întreg cadrul colic. Perforația se poate produce la un singur diverticul sau la mai mulți, rezultând peritonita stercorală. - colita ulceroasă este o afecțiune inflamatorie ce
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
2-5% din cazuri; agentul determinant provine din flora vaginală (Lactobacillus Doderlein, Candida). O altă sursă o reprezintă dispozitivele contraceptive intrauterine. Deși în lumenul digestiv se dezvoltă peste 100 de specii, doar o mică parte dintre acestea colonizează, în mod patologic, seroasa peritoneală inflamată. Segmentele proximale intestinale constituie habitatul florei orale (coci Gram-pozitiv, enterobacterii aerobe, unele tulpini de Bacteroides) și care din punct de vedere cantitativ este redusă (10 germeni/ml de conținut gastric). Cu cât înaintăm către segmentele distale ale intestinului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]