728 matches
-
deschide din ce în ce mai mult, până ce buzele mi se vor rupe, ca la naștere, atât de mare era dezamăgirea care mă năpădise, faptul că nu venise mă șocase mult mai tare decât faptul că plecase, întreg trupul meu îngenunchează cu un strigăt sfâșiat, mamă, ce faci aici? Am venit să te ajut, zice ea, scările o aduc din nou spre mine, mă prăbușesc în brațele ei într-o cădere fără sfârșit, îi îmbrățișez genunchii cu o uimire copilărească, mamă, nu pleca, rămâi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
auzise că, într-o zi - era bineînțeles ziua cu pricina - fata s-a întors acasă, după ora de pian, cu fața umflată și cu buza crăpată și plină de sânge, cu nasturi lipsă la bluză și cu lenjeria de corp sfâșiată. Poți să crezi? A făcut toate acestea ca să-și susțină povestea, bineînțeles, poveste pe care mama ei a trebuit să i-o smulgă cu cleștele. O și văd pătându-și bluza cu sânge, rupându-și nasturi și breteaua de la sutien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
bărbați se-ntoarseră Înăuntru cu niște fețe foarte serioase, duri și justițiari. Apoi se-nvîrti ușa și pistolarul Își făcu apariția. PĂrul Îi căzuse peste ochi, fața Îi era plină de sînge și avea cravata trasă Într-o parte și cămașa sfîșiată. Își luase pistolul cu apă și după ce intră Înapoi, palid la față și cu o privire sălbatică, trase o rafală generală, fărĂ țintă, către toți cei din bar. L-am văzut pe unul dintre cei trei repezindu-se spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
așezară la o masă, exact În spatele răposatului rege pistolar, care zăcea pe podea arătÎnd ca propria-i caricatură făcută din ceară, cu mîini și chip gri de ceară, se așezară și Începură să cerceteze actele tuturor. Acum, că avea cămașa sfîșiată, se putea vedea că regele pistoalelor nu avea maiou și că tălpile de la pantofi Îi erau găurite. PĂrea foarte mic și demn de milă pe podeaua aia. Ca să ajungi la masa la care doi polițiști În civil Îți verificau actele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la vaca aia roșcată de la el din birou? Nici acum nu pot să cred că n-a sunat. Am petrecut o noapte minunată și, înainte să plecăm fiecare pe drumul lui, mi-a zis: „Te sun mâine“. Nenorocitul! Mă simt sfâșiată! Ce bine că plecăm din Londra. Nu-mi iau mobilul cu mine, așa că dacă sună în weekend, n-o să dea de mine și-o să-i sară inima, gândindu-se că am plecat cu altul. Ceea ce e, de fapt, adevărat! Idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
toaleta turcească. Iată...! Iată cum se tâmpește, cum căpiază și cum se imbecilizează omenirea, domnule! Capete seci! Ciulamale! Minți de gherțomani! își confecționează Fratele o reintroducere dramatică, aducând cu sine un iz de clor și agitând cu frenezie o bucățică sfâșiată, dintr-o pagină jegoasă de jurnal. Uită-te, ca să râzi și tu, ce-am putut găsi aici, sub scară, la closetul comun al Bossului și al băieților veseli, de la "Foi de plăcintă & co"! Un articol de ziar. Un articol despre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ceapă. O pală de aer rece, mai rece decât Curentul Labradorului, se stârnește din senin și, zvâcnindu-și tâmpla, Avocatul încremenește... Îngheață! În pragul ușii, este Șobolanul! Cumplit la vedere, exact ca un diavol, hăituit și hăituitor. Cu îmbrăcămintea tăvălită, sfâșiată și plină de praf și cu o rană urâtă în creștet, de unde sângele șiroise crâncen către fruntea patibulară, teșită și către urechile clăpăuge, coagulându-se în cruste oribile extinse, de culoarea racilor fierți și răsfierți, în ulei clocotit. În mâna
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
două ori mai periculoasă decât prima. Ea îl privi pe Ash cu răutate, dar de această dată ofițerul nu putu sau nu vru să răspundă la provocare. ― Mda! Acum se plimbă prin navă! Dallas se apropie cu silă de corpul sfâșiat. Unul câte unul, ceilalți veniră lângă el. Această inspecție era necesară, oricât de scârbiți ar fi. Parker, Lambert și Ash schimbară grimase elocvente. Universul, vast și amenințător, învăluia pe Nostromo, în interiorul căruia se răspândea de la popotă până la coridoare, o miasmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
îi dezvăluia cutiile de plastic, niște instrumente și unelte care păreau nefolosite... și de-asemenea niște oase de care atârnau zdrențe de carne. I se făcu pielea de găină când descoperi bucățile de îmbrăcăminte, urmele de sânge uscat, un pantof sfâșiat. Din zid ieșeau niște excrescențe bizare. În întuneric ceva se mișca ritmic. Se răsuci iute ridicând țeava armei. Sursa zgomotului se legăna în fata ei. Din plafon atârna un imens cocon. Semăna cu un hamac închis, tanslucid, urzit dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
peste brațul fotoliului cu ochii înecați în lacrimi și trase cutia mai aproape. Fixă ecranul agățat în fața ei. În centrul dreptunghiului, un punct luminos deveni un măreț foc de artificii proiectând în spațiu maldăre de metal îndoit, topit, de plastic sfâșiat. Această primă explozie se istovi, apoi urmă o iluminare incandescentă când rafinăria se dezintegră. Două miliarde de tone de gaz și mașini se vaporizară în spațiu, eclipsând-o, apoi dispărând. Unda de șoc îmbrânci năpraznic naveta spațială. Când mica navă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Am rămas împietrită de groază, până când o mână mare și palidă s-a încleștat deodată pe marginea jachetei de la deux-pièces-ul șofraniu pe care-l purtam. Atunci m-am smuls urlând de lângă sicriu și-am lăsat în mâna ființei teribile taiorul sfâșiat. M-am trezit în cearceafurile ude și am aprins lumina. Dar Ester, în vremea când mergeam la tanti Aura, era o fată vioaie și foarte deșteaptă, care citea tot timpul cărți groase, prăjindu-se la soare în remorca vechiului camion
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
românescă, nici administrație românească, nici chiar biserică românescă în această frântură a țării noastre, pe care stăpânitorii tiraniei voiau să o înece în imensitatea dintre Prut și Oceanul Pacific, pentru ca nici urmă să nu mai rămână din viața națională a poporului sfâșiat”. Prutul reprezentase un obstacol mult mai dificil de trecut decât Carpații: „De la noi nu putea trece nici un semn, nici o chemare la redeșteptare dincolo de Prut, încât România liberă nu era pentru Basarabia un focar de iradiațiune națională, așa cum era pentru celelalte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
v-a fost de-ajuns Ivan, ați găsit acum un altul? Se apropie de ei și împietri văzîndu-se încovoiat pe cele două carabine, cu o batistă plină de sânge pe față, cu tunica descheiată, lăsând să se vadă cămașa însîngerată, sfâșiată. - Ce s-a întîmplat? șopti. Ce-i cu mine? În acea clipă se opriră și, cu mare grijă, îl așezară pe marginea drumului. Zamfira își făcu cruce. - A dat Dumnezeu și v-ați venit în fire, domnule elev, șopti, răsuflând
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vol. 1 , H. Keyserling, 360 pag., 88.000 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2 (China, Japonia, America), H. Keyserling, 392 pag., 98.000 lei • Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga, 288 pag., 98.000 lei • Mitul sfîșiat, Vasile Lovinescu, 224 pag., 98.000 lei • Monarhul ascuns, Vasile Lovinescu, 208 pag., 98.000 lei • Obsesii sociale, Doru Pop, 168 pag., 98.000 lei • Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov, 224 pag., 98.000 lei • Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu, 350 pag
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
chinuindu-se să aprindă o lumânare pe care mereu i-o stingea vântul, bătrâna a trezit bietul copil care, privind nedumerit în jur, a început iarăși să urle. Am mers mai departe, pierzându-i din raza vederii mele, cu sufletul sfâșiat. De ce, Doamne ? De ce ? îmi venea să urlu spre cerul de un albastru strălucitor și sărbătoresc. Astfel am ajuns înapoi la birjarul care se descurcase fără sprijinul meu : își găsise, el știe cum, un ajutor și meștereau împreună la roată, ceea ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
orice catastrofă, mobilizându-i pe supraviețuitori prin frica unită cu bucuria că, deocamdată cel puțin, ei au scăpat. Camioane și căruțe cărau moloz. Ca să apuce din ce rămăsese, lume proastă și vagabonzi scormoneau prin dărâmături, pe care fluturau zdrențe, stofe sfâșiate, zburau hârtii. Ciocane și ferăstraie se auzeau din toate părțile, sub liniștitoarea impresie de stabilitate pe care o degajă totdeauna munca normală. Mergeam melancolic prin lumina, iarăși moale și caldă, a prânzului. Câte un zid dărâmat oferea, cu indecență, intimitatea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zburau hârtii. Ciocane și ferăstraie se auzeau din toate părțile, sub liniștitoarea impresie de stabilitate pe care o degajă totdeauna munca normală. Mergeam melancolic prin lumina, iarăși moale și caldă, a prânzului. Câte un zid dărâmat oferea, cu indecență, intimitatea sfâșiată a caselor. Am ieșit spre Covaci și deodată m-am oprit : între două case rămase întregi, un loc gol, curățit de moloz - ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bazin. În vârful înaltei, magicei țâșniri, flutura un penaj de aburi. Îngrijitorii de la Institut ridicaseră baricade de jur împrejurul izvorului, temându-se ca nu cumva vântul să-și schimbe direcția. Apa se avânta în înalturi cu un puternic fâșâit, ca de mătase sfâșiată, care sporea farmecul straniu, înspăimântător, al fenomenului. Dincolo de baricade se adunase mulțimea care se zgâia la jocul dezordonat al jetului, emițind „oh-uri“ și „ah-uri“, așa cum se aud de obicei la un foc de artificii. Dar și zvonurile alarmante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decât evreii, mai înrobită decât perșii, mai risipită decât atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orânduire, învinsă, jefuită, sfâșiată, cotropită, și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și, cu toate că până astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încât să poată fi socotit că ales de Dumnezeu spre a mântui Italia
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Plânge Maica Sfântă Plânge Maica Sfântă,plânge îndurerată Inima ei iarăși este sfâșiată Căci din nou pe cruce zace răstignit Fiul ei prea dulce cu trupul zdrobit Plânge Maica Sfântă,și se tânguiește Când își vede rănit Fiul cel iubește ‘O,Iisuse blând,copilașul meu Cum te lași tu mamă răstignit mereu?’ Plânge
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93440]
-
întins pe o masă cu o cutie de brad drept pernă. Îl credeau mort. Apoi, el a deschis ochii. Sângele îi curgea abundent din buza zdrențuită, înroșindu-i cămașa. Era fără pălărie și fără cravată, cu cunoscuta sa haină albastră, sfâșiată, și având una din mâneci aproape smulsă. Ciorapii de bumbac cădeau, răsfrânți, până la glezne. În starea aceea deplorabilă ajunsese în câteva ore cel care în ziua precedentă mai era încă temut și adulat. Văzând că rănitul se chinuia să-și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
totul reintră în normal. Priveam ceasul, fascinat, așteptând. În clipa următoare, mai întîi becul din sala de așteptare și apoi cel de pe peron s-au stins cu un zgomot sec și peste întreaga gară s-a așternut o noapte neagră, sfâșiată când și când de fulgere. Ciorile cârâiau pe câmp, îmbătate de apropierea furtunii sau, poate, speriate de ea. Mi-e cu neputință să vă explic ce căuta Eleonora atunci la telefon. Fapt e că am auzit-o deodată țipând. Un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
este o umflătură de rană de un alb roșietic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului, 44. este lepros, este necurat: preotul să-l declare necurat; rana lui este pe cap. 45. Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfîșiate, și să umble cu capul gol; să-și acopere barba, și să strige: "Necurat! Necurat!" 46. Cîtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabără. 47. Cînd se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
am zis copiilor lui Israel: "Să nu mîncați sîngele nici unui trup; căci viața oricărui trup este sîngele lui: oricine va mînca din el, va fi nimicit. 15. Oricine, fie băștinaș, fie străin, care va mînca dintr-o fiară moartă sau sfîșiată, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara; apoi va fi curat. 16. Dacă nu-și spală hainele, și nu-și scaldă trupul, își va purta fărădelegea lui." $18 1. Domnul a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
din lucrurile sfinte, decît după ce își va scălda trupul în apă; 7. după asfințitul soarelui, va fi curat; și în urmă va mînca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana lui. 8. Să nu mănînce dintr-o vită moartă sau sfîșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9. Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară, pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfințesc. 10. Nici un străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]