494 matches
-
aleargă-n afară/ și nu se mai văd“. Am devenit atent, mă uit acum la mișcările lui elegante, la orgoliul secret ce emană din pronunție și din gesturi și Îmi spun brusc că, iată, el e unul dintre cei aleși; sfârâie ceva nou În versurile sale, o tensiune subterană pe care n-am notat-o la colegii lui. Se mișcă adormit, dar această aparentă Încetineală a mișcărilor este doar o simulare de fiară rafinată ce stă la pândă cu toate simțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
transferul lor În litera textului, presată pe suprafața neutră a paginii scrise. Frânturile ce se ridică din foile și caietele răsfoite aruncate pe masă, pe jos și pe fotoliile din cameră transcriu un câmp de bătălie ars de liniștea finală; sfârâie doar gâturile tăiate, rănile deschise, membrele dezmembrate ale unor corpuri Încă vii, Încă aburind de viață, bolborosesc izvoare Închise violent să-și caute alte traiecte de manifestare. Când scriitorul a vizitat câmpul de la Waterloo după bătălie, a fost cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
scoate nici un sunet, respiră precipitat, o venă i se umflă șarpe vânăt pe gât, respiră; pântecul bombat se lasă În jos, se ridică, coboară, urcă din nou, se oprește, continuă, respiră; Întind o mână, Îi ating conturul coapsei, foșnește mătăsos, sfârâie, frige buricul degetelor; destinsă, inertă, ai zice: e moartă, dacă n-ar fi pântecul respirând; are o mână deasupra capului, arcuită, cu degetele lungi rășchirate ca niște gheare, cealaltă pe lângă corp, mi se pare neverosimil de lungă, Încerc s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
covoare, hârtia cu care erau tapetați pereții În unele locuri, etajerele, mobilele, scaunele, toate obiectele din cameră se estompau, se reflectau, se dizolvau Într-o lumină obscură, ce Învăluia, sufoca, artificializa. N-am reținut decât această senzație de aer stătut, sfârâind În firișoarele de praf galbene. Nu receptam decât starea aceasta atât de inedită de a fi adus aici și apoi prins de braț de către E., care părea foarte În elementul ei, comițând acest gest ca și cum l-ar fi făcut atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Jim se răsuci, sărind peste cărbunii Încinși pe care un vînzător de pe trotuar prăjea bucăți de șarpe În aluat. Picături de grăsime săreau În ciubărul de lemn În care Înota un singur șarpe, zvîrcolindu-se cînd se repezea spre uleiul ce sfîrÎia. VÎnzătorul se năpusti spre Jim cu linguroiul fierbinte, Încercînd să-i dea În cap, dar Jim se strecură printre ricșele parcate. Alergă de-a lungul liniilor de tramvai pline de sînge spre intrarea depoului. Îți făcu loc printre pasagerii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și furculițe. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tărâțe În ea. Ești pedepsit cu fierul roșu. În capătul unei vergele se află o ștampilă rotundă și o literă. Litera C. Ceva care seamănă cu „copyright”-ul Adică ©. Ștampila Înroșită În foc Îți lasă pe spate o urmă care sfârâie, asemeni cailor pe care i-ai văzut Într-un western. Să știe toată lumea să nu mai angajeze un asemenea brutar. Cu urlete, sari din somn și din pat și Începi să explici visul tău năucitor. „Ce șah, băi, bucureștene, băi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
făcută după jurnalul Annei nu era suficient de evreiască. Un savant depusese mărturie că, pornind de la calcule matematice, mai puțin de 20 la sută din jurnalul Annei trata probleme evreiești. Acuzații și răspunsuri la acuzații zburau prin sala supraîncălzită. Amărăciunea sfârâia în aerul fierbinte. Oameni în toată firea își ridicau tonul pentru a pune cuvinte pe care doar ei voiau să le audă în gura unei fetițe moarte. Dar nu se apropiau nici pe departe de adevăr. Când au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
cu ei, să treacă vremea. Nu, nu. Te împăiez și te păstrez lîngă mine, mai discutăm si noi, ce dracu`...“ 6 În creierul meu e o căldură îndrăcită care arde plajele și gîndurile pîrjolesc printre albine lîncezind, ocolind lacrimile care sfîrîie și se vaporizează. Călătorii acestei minți au de străbătut, înveliți în prosoape groase, imense cîmpuri crăpate de argilă. Undeva, un negru lipește cu clei ziare vechi deasupra crăpăturilor sperînd ca sub ele pămîntul să se înzdrăvenească și să cheme ploaia
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
În gaura de evacuare. Crrrr... chiuveta aruncă afară sînge și așchii de oase. Bud Îi trase afară mîna - mai puțin degetele lipsă. Crrr... Un țipăt de cincizeci de ori mai puternic. Cioturile puse pe ochiurile plitei, apoi În frigider, unde sfîrÎiră. — DĂ-MI NENOROCITA AIA DE AGENDĂ! urlă Bud pe fundalul zgomotului făcut de malaxor. Gilette, cu ochii dați peste cap: — Sertar, lîngă TV... ambulanță. Bud Îi dădu drumul și alergă În camera de zi. Sertarele erau goale, așa că fugi Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dacă se Întîmplă ceva cu mine sau cu ai mei, toate ajung la LAPD, la Biroul Procurorului Districtual și la L.A. Mirror. — Deci armistițiu. Ești bun să aprinzi un chibrit? Jack se Înclină. Lynn stropi dosarele și le aprinse. HÎrtia sfîrÎi și aruncă În aer mingi de foc. Jack se uită țintă la flacără pînă cînd Începură să-l usture ochii. — Du-te acasă și culcă-te, domnule sergent. Arăți Îngrozitor. *** Nu acasă. La Karen. Conduse pînă acolo amețit și agitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
brațe și picioare Încolăcite - o orgie pe o bancă lunecoasă din faianță. Femeile erau atît de strîns Încolăcite În jurul lui Spade, Încît nu putea să-l Împuște direct. Bud Întoarse un comutator din perete. Aburul se curmă. Ceața Începu să sfîrÎie. Spade ridică privirea. Bud Își scoase arma. OMOARĂ-L! Cooley se mișcă primul: un scut din două fete, bine lipite de el. Bud se apropie, trase de brațe, de picioare, fu zgîriat de unghii pe obraz. Fetele alunecară, se Împiedicară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ci de neștiința de a-i spune. Ce-ar trebui să facă un om ca să scape de obsesii? Al șaselea brâu Își interzicea să creadă. Se ghemuia în jurul reșoului așezat pe jos în bucătăria goală. Ouăle începeau în sfârșit să sfârâie în tigaia cât o palmă. S-a ridicat să-și stingă țigara sub șuvoiul de apă de la robinet și s-o arunce în găleata de gunoi. S-a așezat pe un scaun mic și a început să mănânce direct din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Înainte, fără să conteze pe unde treceau. Dacă te implicai Într-un nou incident, acesta se putea dovedi fatal. Dar, Întotdeauna, Îi venea greu să se depărteze de pericol. Luă hotărîrea și opri dubița cît Îndrăzni de aproape de cilindrul care sfîrÎia. — Nu am de gînd să las ca strada asta să ia foc, zise ea, deschizînd ușa și sărind. Nu-mi pasă ce-o să spună Binkie. Privi În jur, văzu o grămadă de saci cu nisip lîngă fereastra unei case, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la urma urmelor? Apoi Julia Își schimbă postura, și momentul trecu. Puse din nou mîna pe ceas; Helen văzu cît de tîrziu se făcuse. — La naiba. Își termină rapid țigara, aruncă mucul În ceașca aproape goală și Îl auzi cum sfîrÎie. Trebuie să mă Întorc la serviciu. Julia dădu din cap și termină ceaiul. — O să te-nsoțesc, zise ea. Se Întoarseră repede la cantină să-și lase ceștile pe tejghea, apoi merseră cîteva sute de metri pîna la biroul lui Helen. — Domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la olimpiadă? Pun pariu că i-a trecut tot elanul și s-a dezumflat. Râde ușor, mai mult pentru sine. Ce cărți îți plac? De dragoste? mă întreabă, continuând să zâmbească. îi simt persiflarea din glas. Obrajii încep să-mi sfârâie de mânie. De ce mi-ar plăcea cărțile de dragoste? Ce mare scofală e dragostea? îmi plac cărțile despre oameni. îmi place să cunosc oamenii. Sau, mă rog, nu neapărat să-i cunosc, ci să-i analizez, să-i descopăr așa cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
castron smălțuit cu albastru, în care picura ulei peste vinetele tocate și picurau lacrimi, nenumărate lacrimi mari, rotunde, translucide, din ochii ei pe care eu îi știam mereu surâzători. în spatele ei, pe mașina de gătit, se co ceau alte vinete, sfârâind nervos, iar fumul dinspre ele o în văluia pe mama vrând parcă să o țină departe de mine, într-o altă lume. — Mama? am rostit eu atunci, întrebătoare, pășind cu tălpile goale și fluturându-mi mâinile ca să alung fumul din
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cerul că zuse mult din înalturi și atârna posac sub greutatea păturii groase de nori. Se îndreptă indispusă spre bucătărie. De data asta, cafeaua făcută de domnul Ionescu se răcise de-a binelea în ibric. Clara aprinse un chibrit care sfârâi sec și se stinse de îndată, înainte ca ea să apuce să aprindă ochiul la aragaz. îl aruncă supărată în scrumieră și aprinse un alt chibrit, care se stinse și el numaidecât, parcă făcându-i în ciudă. „S-au prostit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Pepenoaica! protestau obrăznicăturile! S-a arătat că e în lotul dumitale, de folosință personală... Bade, Pepenoaica cea mare este în lotul dumitale... În țeasta cu creier de nevoiaș, devenit mijlocaș în tranzit și recent colectivist goldăneștean, a lui Nicanor Galan, sfârâi ca o scăfârlie de chibrit aducerea aminte și înțelegerea. Dădu înapoi, cedând terenul în fața masei de copii agitați, intră în grajd, pipăind, prin obscuritatea înserării, biciul cu coada de sânger. Stând în cumpănă o clipă, renunță la bici, luă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mișcarea de învăluire. Îl zărește și pe el. Se vede că fusese vânător de munte. Mișcările îi sunt sigure, rapide. Știe când să se ferească și să se trântească la pământ. Oamenii lui înaintează în ordine perfectă. Schije și gloanțe sfârâie în zăpada din jur. Exploziile grenadelor umplu munții de hăuituri. Învăluirea dă rezultate, forța ripostei germane asupra atacului frontal scade, se mută către aripi. Hai băieți! Îndemnul lui Marius se pierde în zgomotul luptei dar ridicat în picioare, face semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
el realizează acest lucru dar lansează fără să șovăie proiectilul. Explozia pur și simplu pulverizează tancul. O uriașă ciuperca roșie-galbenă se ridică spre cer cu un tunet infernal. Bucăți incandescente de oțel sunt împrăștiate peste tot. Una dintre ele aterizează sfârâind în apropierea lui Marius, topind zăpada. Pe frântura metalică foarte groasă se vede pictat cu litere de o șchioapă, afumate, WEHRMACHT. Lovește mulțumit cu pumnul în pământ. O treabă bine făcută și mai mult ca sigur băieții de dincolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
blindatului și capul spart căzu pe spate într-o jerbă de sânge-acid care ataca instantaneu ușa și planșeul vehicolului. Hicks și Vasquez se aruncară, dar câteva picături atinseră brațul lui Hudson... Fumul se ridică numaidecât din carnea care se dizolva sfârâind. Hicks și Burke închiseră tambuchiul și-l zăvorâră. Aidoma unei comete rătăcitoare, VTT-ul urca pe rampă bubuind și lovind mai multe canalizări. Ripley își făcea de lucru la comenzi pentru a reda aderența la roți și a degaja transportorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
eu... Nu termină ceea ce avea de spus și își concentră atenția spre ceea ce zărise la limita câmpului său vizual. Nu era nimic. O simplă picătură de lichid căzută pe planul înclinat, lângă bocanc. Condensare, sudoarea navetei. Dar picătura începu să sfârâie și să roadă rampa metalică. Era acid. Un obiect tăios și lucitor țâșni din pieptul său, improș-când-o pe Ripley cu fluidul intern, lăptos al androidului. Ghimpele uneia dintre aceste creaturi, care fiind atât de gros nu putea aparține decât reginei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se revărsau pe magistrale, luând casele și mașinile pe sus. Când apa depășea Dâmbul Morii, un sfert din oraș bolborosea, din Griviței în Drumul Taberei și din Militari pe Victoria Socialismului. Admiram platforma Casei Poporului sub valuri și cazematele Grozăveștiului sfârâind în fumuri verzi, Piața Unirii scufundată, magazinele universale topite în câteva secunde. Totul se petrecea repede, nu apucai să-ți spui rugăciunea. Mai născoceam și-alte planuri: să las Bucureștiul la cheremul câinilor (aș fi adus vreo 300 000, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]