159,175 matches
-
un bob de piper, iată mai mult de jumătate din roman"), de la comerțul cu mirodenii, povestea se oprește la cele patru generații ale unei familii indiene, prilejuind astfel o frescă extinsă spre ultimele decade ale secolului al 19-lea, până la sfârșitul secolului 20. Povestitorul, Moraes Zogoiby, "Maurul" care moștenește amestecul de civilizații al Indiei (mama sa, pictorița Aurora, are în vine sângele portughezilor "invadatori" și, respectiv, catolicismul, în timp ce tatăl, unul dintre ultimii evrei din Cochin, duce mai departe vița lui Boabdil
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
virtuți ale acestui roman scris "cu toată orchestra", neevitând emfaza trombonilor. Când te lasă puterile și suflul ce te mână din urmă abia se mai simte, e semn că a sosit vremea mărturisirilor... Așa că se cuvine să ridicăm în slăvi sfârșiturile; ceea ce a fost și nu mai poate fi; ceea ce a fost cum se cuvine și ceea ce nu. Un ultim suspin pentru o lume pierdută... dar și un "ura" de final. Povestea unui maur, însoțită de zgomot și furie" . ...un recviem
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
e un roman, fiindcă statutul Goncourt îngăduie și alte forme literare, nici în faptul că va avea mai puțini cititori ca de obicei. Problema e că această carte nu deschide nici un drum literar nou. Este destul de convențională și prolixă [...] În sfîrșit, alegerea ei este foarte pariziană, chiar parizianistă, o opțiune șic și cu ifose." După cum se știe, în lupta pentru marile premii literare, adevărații cîștigători sînt editorii. Laureatul Goncourt primește un cec simbolic de 10 euro, dar banderola roșie a Premiului
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
una din marile întreprinderi literare de azi". Viceregii, Ciclon și Assam sînt volume autonome, cizelate după același principiu: pe un fundament istoric solid se construiește o narațiune aventuroasă plină de fantezie, erudiție și poezie. Acțiunea din Assam se petrece la sfîrșitul sec. XVIII și începutul lui XIX în Piemont și se concentrează în jurul lui Aventino Roero di Cortanze, un "aristocrat rebel ce detesta Curtea cu nobilii ei împopoțonați" și trăia mîndru, retras în castelul lui. O existență ce va fi tulburată
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
criteriul ideal al dăinuirii?") . Frazele au o muzicalitate aparte, căutată, ceea ce pare exterior trăirii și livresc intră de fapt într-o aventură spirituală cu mult mai profundă. " Tăcerea finalului e întoarcerea minții în alb, oprirea cuvintelor pe muchea absolutului. Fiecare sfîrșit de carte e o izbăvire de semne, dar și o promisiune că dincolo de toate se află imacularea", ca "albul iradiant care însumează toate culorile din spectrul luminii, toate experiențele creatoare și devastatoare ale umanului". Memoria timpurilor incerte Cartea Exerciții de
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
Mihai Moraru scriu în studiul filologic care deschide volumul: Se crede că scrierea, a cărei tradiție se sprijină pe un protograf grec conservat doar prin copii mult mai recente, ar fi fost alcătuit în Bizanț, probabil cel mai târziu la sfârșitul secolului al IX-lea, supoziție care are în vedere unele trăsături de limbă arhaice, precum și faptul că referirile la părinții bisericii (Josephus Flavius, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostomul, Andrei Criteanu etc.) nu sunt mai noi de Theodor Studitul (care a murit
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
trei texte, se deschide cu Alexie, omul lui Dumnezeu, una dintre legendele hagiografice cu cea mai mare popularitate, cunoscută fiind în toate literaturile creștine. Așa cum aflăm din studiul filologic semnat de Maria Stanciu-Istrate, legenda a ajuns în Occident încă de la sfârșitul mileniului întâi, cea mai veche atestare înregistrând-o în literatura franceză unde Vie de Saint Alexis este mai vechi decât Chanson de Roland. Legenda Sfântului Alexie - mort undeva între 417-427 - redactată în original în limba siriacă, a fost repede tradusă
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
două lemne. Și acest manuscris este o copie a unei traduceri moldovenești din slavonă, iar datarea este incertă (sec. al XVII-lea) și în acest caz. În toate aceste texte lexicul este de o frumusețe nebănuită. Numeroase cuvinte - adunate la sfârșit într-un glosar - pot face savoarea celor mai rafinați degustători de esențe lexicale vechi: bună vreare (bunăvoință), iuboste (iubire), nicidănăoară (niciodată), a vâna giuruința (a obține promisiunea), căruntețe (păr cărunt), adin-sineși (în sinea lor) ș.a. Dincolo de toate acestea, un lucru
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă cîteva limbi. Să-mi explice și mie cum face să aibă aceeași intonație în română și în italiană ori același volum în română și în germană. În sfîrșit, art. 6, par. 1 și 2 este de-a binelea orwellian: inventează servicii și birouri județene, în cadrul M.C.C., care, sprijinite de "organele" M.F. și M.I., vor urmări aplicarea legii și vor da amenzi contravenționale cuprinse între 10 și 50 de
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
spune verde lucruri pe care, deocamdată, se simte obligat să le treacă sub tăcere. în această zonă se află, probabil, singurul punct în care ideile lui Radu Vasile s-au intersectat cu cele ale lui Emil Constantinescu (se știe, la sfîrșitul mandatului, și acesta a recunoscut că a fost învins de Structuri). De altfel, regretul major al lui Radu Vasile este acela de a nu se fi coordonat cu Emil Constantinescu în lupta contra Structurilor, fapt ce a făcut din ambii
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
fundamentală Fictional Worlds (Cambridge, Mass., 1986). Tradusă în franceză, italiană, spaniolă și română, Lumile ficționale a devenit o carte de referință în domeniul hermeneuticii literare actuale și una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfîrșitul secolului al XX-lea. Au urmat Le mirage linguistique (Paris, Ed. du Minuit, 1988), poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stîrnit entuziasmul lui Jean-François Revel ori Roger-Paul Droit; apoi L'art de l'éloignement (Paris
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
Apropiații lui din exil susțin că perioada primei sale poposiri pe pământ străin, în Spania, la San Sebastian, Palma de Mallorca și Madrid, a fost cea mai prolifică. Dar, conform acelorași medii de informare, aflăm că el a redactat până la sfârșitul vieții editorialele ziarului "Curentul", de îndată ce a apărut la München, sub conducerea lui Vasile Dumitrescu, căruia i-a dat dreptul să-l scoată pe durata apariției în străinătate. Fără a mai pune la socoteală cărțile. În cuvântul care premerge volumul prim
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Teoctist, pe un oarecare Mihai Rădulescu. Cunoștințele precare în materie eclesiastică ale corespondentului (care nu știa, luîndu-i un interviu Patriarhului, care este formula cuvenită de adresare), tonul de trîmbiță, de parcă se anunța începutul războiului dintre ortodocși și catolici, și nu sfîrșitul lui, felul în care "lua fața" interlocutorilor (printre ei, înalți ierarhi ai B.O.R.), acestea și altele au creat o impresie absolut dezagreabilă. Ce criterii or fi funcționînd în alegerea corespondenților? În ce-i privește pe crainici, presupun că
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
are în mânecă încât să nu se teamă să-i cânte lui Iliescu prohodul, deși acesta pare mai vioi ca oricând? S-ar putea ca țesătura cadristică a premierului să înceapă să dea roade. E posibil să fi obținut, în sfârșit, garanții din partea sprijinitorilor președintelui. Mă refer la lideri ai partidului, dar și la capi ai serviciilor secrete și armatei - domenii controlate de către Iliescu cu indiscutabilă autoritate. Brusca înălțare în grad a ministrului de interne, Ioan Rus, și a președintelui Camerei
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
care fug de ea sau se duc spre ea, care încearcă să țină totul sub control, care se agață de ordinea cunoscută ca să nu se topească definitiv în haos. Tăceri lungi, sunetul asurzitor al greierilor, noaptea istovitoare care pare fără de sfîrșit, cu certitudini și incertitudini sub cerul înstelat și nepăsător, cu o uniformizare a identităților în corul femeilor și o orbecăială contaminantă în corul bărbaților de pe scenă, orbirea și șirul orbilor lui Breugel. Publicul este martor implicat direct în această noapte
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
de o parte și de alta a spațiului de joc, pe laturile cele mari ale dreptunghiului luat în stăpînire de moarte. La mijloc, între noi spectatorii, arena în care se compune și se recompune vizual traiectoria unei experiențe umane fundamentale, sfîrșitul unui destin. Printre actori îi poți zări, filtrați de transparența unor pînze, pe ceilalți spectatori. O parte din reprezentație am trăit cu senzația că "dincolo", vis-à-vis, este o oglindă în care ne putem verifica reacțiile, chipurile, gesturile proprii. Apoi am
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
sens tainic, validat chiar de autor. Rândurile pe care Șcepkin, un celebru actor moscovit al acelei vremi, i le scria lui Gogol în 1847, sintetizează receptarea din epocă, ce se va perpetua până în ziua de astăzi: "După ce [...] și am citit sfârșitul dumitale la Revizorul, am fost furios pe mine și pe miopia mea, căci până acum am studiat pe toți eroii Revizorului ca pe niște oameni vii... Lăsați-mi-i așa cum sunt... Nu-mi dați nici un fel de indicații, că aceștia
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume purtând semnătura unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă - firește - de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Cornelia Ștefănescu Când mi-a fost expediată de la Iași, la sfârșitul anului trecut, ediția Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă de Dumitru Furtună, profesorul Gheorghe Macarie de la Universitatea "Al. I. Cuza" ( autor al lucrării mai sus-numite, împreună cu Manuela Macarie, "universitari" cum se autointitulează într-o notă) a avut eleganța nu numai
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
lui nevastă, care a făcut aceasta din dragostea ce o purta unui oarecare Mosbie, îndemnată de cei doi tâlhari înrăiți, Blackwill și Shakbag. În care se arată marea prefăcătorie a unei femei crude, pofta ei nesățioasă de plăceri și rușinosul sfârșit al ucigașilor". Tragedia astfel povestită, de un autor anonim, a fost menționată pentru prima oară în 1592. Prima piesă atribuită lui Shakespeare a fost publicată în 1594. Această apropiere în timp a furnizat și dubiile învățaților, ei s-au străduit
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
în toate cutele spațiului și în meandrele vieții. Actorilor li s-a cerut să expună gramatica stării de excitație și reacțiile la ea, nu există nici un plan doi al intențiilor sau la gândurilor, totul e pe față, de la început până la sfârșit. O singură excepție: Mosbie, sluga înălțată în grad se folosește de patima ce o inspiră doar pentru a mai urca pe scara socială și intenționează să scape cât mai curând de partenerii la crimă. Marius Stănescu joacă duplicitatea rece a
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
un articol închinat bunicului său, doctorul-scriitor Victor Papilian) dar, din fericire, avem acum pe lîngă o serie de lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
creează și asocierea dintre cuvinte care nu s-au impus sau nu au rămas în forma din text (într-un limbaj care va deveni curînd semnul "lumii vechi" întîlnim enteresul lui Trahanache: "enteresurile othomânești") și cuvinte care apar deja, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea (textul e redactat între 1788 și 1794), în forma și cu sensul de azi (idee, imperial, imperiu, protecție, mediator, preliminarii, audiență etc.). Prezența multor termeni moderni (în Dicționarul Academiei prima lor atestare e uneori chiar din
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
siguranță ceva despre gradul de agresivitate al celor mai pașnice manifestații. Nu încape îndoială că războiul este un lucru oribil pe care n-ar trebui să-l dorească nimeni. Mai cu seamă în secolul XXI. Între argumentele lui Fukuyama despre sfîrșitul istoriei, îl găsim și pe acesta: o dată cu rezolvarea conflictelor majore, de tipul celor reflectate în războaiele mondiale, istoria însăși intră într-o fază nouă care permite satisfacerea nevoilor oamenilor, exclusiv pe cale pașnică. Nu m-aș grăbi să trag concluzia că
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]