3,661 matches
-
sfințenie. Dacă ar vrea, ar putea să ne enumere sute de sfinți, numele lor, cum au trăit și mai ales cum au murit. S-a dedicat cu un zel pe care nici ea însăși nu-l înțelege studiului și descrierii sfințeniei umane ideale și catalogate cu grijă. Dar ultimele decenii nu a mai lucrat. Ogorul muncii ei a devenit pârloagă. Cu toate acestea, acum s-a ridicat - dacă îi e permis să se exprime așa - din scaunul ei de odihnă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și solemnă, ea a înțeles lipsa de sens, da, și caracterul distrugător al încercării de a deosebi sfinții de oamenii obișnuiți. Ea a fost, cu alte cuvinte, vindecată de fixația ei - în fond, dușmană vieții - asupra gândurilor despre sfinți și sfințenie. într-un fel, a fost purificată. Relațiile umane reduse atât de strict și, într-o oarecare măsură, frigul arctic și bogăția zăpezii au curățat-o de ceea ce era de prisos. întreaga întâmplare nu era de fapt ieșită din comun, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu poate fi despărțită. Despre aceasta depune mărturie matematica. Ca și flogistonul, și umanismul va deveni intangibil și necunoscut pentru tine, cu ținuta și demnitatea lui. Cutremurat scriu eu acestea: dreptatea socială, egalitatea, dezbaterea publică, solidaritatea între sexe, frăția, empatia, sfințenia valorii omului, principiul caracterului public, toate îți vor rămâne în veci neînțelese și necunoscute. Dacă vei găsi cândva vreun moment de plăcere înlăcrimată în muzicalitatea pe care poate că ai primit-o moștenire de la neamul mamei tale, acest lucru, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care am lucrat în multe biserici, am întâlnit preoți luminați, preoți cu har, înțelepți, care nu îndeamnă nici la ură, nici la dezbinare și care acceptă dreptul fiecărui om de a trăi în religia lui... Și călugări porniți pe calea sfințeniei am întâlnit... Nu trebuie să îi judecăm, vor fi judecați ca și noi, de altfel, după câtă Lege cunosc, or ei cunosc mai multă Lege ca mine, ca tine... Când spun câtă Lege cunosc, înțeleg de fapt câtă Lege respectă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cei mai performanți foiletoniști ai deceniului șapte. Au citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie". S-au bucurat și de o "elită" a recepției: "Singurii lor cititori au fost pînă nu demult doar înalții funcționari din nomenclatura comunistă". Ironia funcționează precum un instrument ideal al acestei analize protocolare fără exces, cu toți nasturii încheiați ai
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
plăcea ceva sau cineva, punea distanță de gheață. Dar și dacă îi plăcea... fidelitatea lui față de prieteni a fost o chestiune de onoare. O valoare pe care a cultivat-o pînă la capăt. Și pe care a ocrotit-o cu sfințenie. Așa cum făcea cu tot tărîmul de vis de la Gruiu. Locul pe care l-a adorat, locul care l-a apărat, care l-a încărcat cu putere, cu energie, cu înțelepciune și îngăduință. Spunea, rîzînd, "sînt un băiat de cartier!". Rar
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
artist uriaș care și-a savurat libertatea interioară și poezia fiecărui rol. Și care a luat-o, mereu, de la capăt. Și care s-a minunat de miracolul vieții pe acest pămînt. Un om care a știut ce este smerenia. Și sfințenia meseriei. Și simplitatea, și credința. Un artist uriaș care vorbea și atunci cînd tăcea, care simțea vraja cuvîntului și vulnerabilitatea liniștii. Un artist care s-a frămîntat pentru ca miracolul să se întîmple. Un artist pe care teatrul se sprijină întru
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
român serbează pe alocuri pe Sfântul Macovei, cunoscut ca apărător al păsărilor mai mici decât năprasnicul uliu. În ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuiește pe Mucenicul Foca, poporul român, în special în zona de nord a țării, ține cu sfințenie această zi, deoarece, probabil, pornind de la asemănarea Foca - foc, mulți oameni, femeile îndeosebi, se tem de foc și nu lucrează în această zi. Ziua în care românilor le e frică de lupi O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
a fost denumită Piața Monseniorul Vladimir Ghika, iar în 2004 a fost instalată Statuia Monseniorului Vladimir Ghika, operă turnată în bronz a sculptorului Gheorghe D. Anghel Ce reprezintă beatificarea în Biserica Catolică Este o etapă din procesul de recunoaștere a sfințeniei (canonizarea) în Biserica Catolică, după un amănunțit proces de recunoaștere a vieții virtuoase a celui beatificat iar, în cazul monseniorului Vladimir Ghika, și a martiriului său. Odată cu beatificarea, Fericitul este propus de Biserică ca exemplu de credință poporului credincios. În
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
cineva pentru un drept; dar pentru cel bun poate se hotărăște cineva să moară”. 3. În Biserică, trecerea cuiva în rândul sfinților nu se face la cerere, pentru simplul motiv că Biserică nu decretează pe cineva că sfânt ci recunoaște sfințenia cuiva, deja existența. De aceea, procesul de canonizare, în Ortodoxie, pare ceva mai anevoios că în alte părți. Sfințenia nu constă în numirea cuiva într-o funcție, ci este recunoașterea unui model de viață ca fiind bun, garanția atingerii desăvârșirii
Un preot, pentru mama lui Ionuț: Biserica nu numește sfinți la cerere by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68544_a_69869]
-
în rândul sfinților nu se face la cerere, pentru simplul motiv că Biserică nu decretează pe cineva că sfânt ci recunoaște sfințenia cuiva, deja existența. De aceea, procesul de canonizare, în Ortodoxie, pare ceva mai anevoios că în alte părți. Sfințenia nu constă în numirea cuiva într-o funcție, ci este recunoașterea unui model de viață ca fiind bun, garanția atingerii desăvârșirii. Prin urmare, cu toată considerația cuvenită, stimata doamna Andreea Anghel, si, repet, iubita sora creștină, nu cred că situația
Un preot, pentru mama lui Ionuț: Biserica nu numește sfinți la cerere by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68544_a_69869]
-
Carmen, mi s-a părut că devin mai filozof, un mai bun filozof decît îmi par de obicei: ajuns atît de răbdător, de fericit, de hindus, de sedentar... Să reziști nemișcat timp de cinci ore, iată o primă etapă spre sfințenie! Mi-e oare îngăduit să spun că sunetul orchestral al lui Bizet este aproape singurul pe care-l mai suport?" (p. 7) Cunoscătorii de muzică vor zîmbi cu îngăduință la întîlnirea cu astfel de fragmente gongorice. Cît de copilăros poți
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
a convinge prin cultură, chiar dacă ne batem și acum cu pumnul în piept că prin cultură suntem deja europeni. S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România un pictor ca N. Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, pe piața europeană este perceput la nivelul unui mic maestru de provincie. Paradoxul traduce, în esență, o situație de care sîntem pe deplin responsabili: deși în
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
că prin cultură suntem deja europeni. S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România un pictor ca N. Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, pe piața europeană este perceput la nivelul unui mic maestru de provincie. Paradoxul traduce, în esență, o situație de care sîntem pe deplin responsabili: deși în sine, în ceea ce înseamnă datele transcendente ale creativității lui, artistul este perfect compatibil
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
prieteni doctori aici...") și la îmblînzirea relațiilor sale nu cu trupul său, ci cu sistemul sanitar în care acesta putea fi îngrijit. Întotdeauna, în ciuda furiei lui contra medicilor, Cioran le-a luat în serios indicațiile și le-a aplicat cu sfințenie. Din vara anului 1958, el începe lupta cu "stimulentele" care-i condiționau scrisul, dar care-i fuseseră brusc "interzise": tutunul, cafeaua, alcoolul. Se lasă de fumat și de cafea - dar, în momentele de disperare absolută, că nu poate scrie "decît
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
ținea pe degeaba în casă. Aș fi jurat că pereții boiți verzi îmi pot răspunde. De aș fi întrebat un perete cum îl cheamă? mi-ar fi răspuns numele meu, ca să fie socotit copilul tatei." (p. 47) Din același glod... Sfințenia lui Veniamin Jidovul, prima dintre nuvele, e un vanitas vanitatum la fel de pripit, de crud ca și lumea schițelor, cu chefuri barbare, nepăsătoare de moarte, necuvincioase, trăind chinurile zadarnice ale clipei. Tîrgul unde nu s-a întîmplat nimic, dar toată lumea adastă
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
1995. Se pare că Theofil Simenschy și-a pregătit pentru tipar această imensă lucrare, dar dactilograma s-a pierdut. S-a păstrat însă manuscrisul original de către un alt eminent clasicist, Traian Diaconescu, care, ne spune I. Oprișan, "îl păstrează cu sfințenie, ca pe un obiect sacru, dăruit de autor". Pe baza acestui manuscris, I. Oprișan a izbutit să reconstituie integral . Istoric literar, de riguroasă metodologie științifică, a alcătuit o ediție ce cuprinde 6548 de texte din capodopere ale literaturii, filosofiei și
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
Duminica în familie" își alege cu atenție alimentele pe care le mănâncă, face sport zilnic, merge frecvent la tratamente de înfrumusețare și doarme în fiecare noapte câte 8 ore. "Eu cred în somn. Dorm, zic eu, sănătos și aproape cu sfințenie cele 8 ore. Cred foarte mult că somnul ne repară psihic și, de ce nu , și la ten. Nu pierd nopțile decât foarte rar, în rest sunt în pat odată cu fiul meu, Ayan, hai să zicem cu o oră mai târziu
Ce face Mihaela Rădulescu ca să fie tânără și frumoasă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72869_a_74194]
-
căreia nu i se potrivește nicio cheie. Formulele tradiționale alunecă pe deasupra suprafețelor energiei sale fără niciun efect, conturînd un trecut lînced ("Pentru sute de ani pereții bisericilor au plîns fără chip, au plîns în balanță pe talgerul gol cu atîta sfințenie încît se auzeau zefiruri prin pîntecul gravid, sfinții prin nesfîrșitele convertiri, bibliile tipărite pe coajă de arbori, tînguiala Anei, zborul lui Manole" - Istorie și fapte) ori un lamentabil viitor: "Mîine soarele va răsări sub nori / și lumea va fi o
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
mai usturătoare: "...școala ai pus-o în cui, negustor nu vrei să te faci, n-ai bătut un cui de când ai venit pe lume, dar nu poți dormi de soarta proletariatului internațional. Dacă mai zace în tine un dram de sfințenie, du-te în cămară, ia câteva lumânări și hai la priveghi." Fără să bănuiască, Gheorghe Ionescu (alias Gheran), acel "dram de sfințenie", nu-l va duce pe tânărul "revoluționar" la un priveghi, ci la o renaștere; va rodi cu mult
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
pe lume, dar nu poți dormi de soarta proletariatului internațional. Dacă mai zace în tine un dram de sfințenie, du-te în cămară, ia câteva lumânări și hai la priveghi." Fără să bănuiască, Gheorghe Ionescu (alias Gheran), acel "dram de sfințenie", nu-l va duce pe tânărul "revoluționar" la un priveghi, ci la o renaștere; va rodi cu mult mai târziu pe un alt plan, superior, făcând să iasă la iveală, datorită unei munci îndârjite (ca a tatălui) monumentala ediție critică
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
a convinge prin cultură, chiar dacă ne batem și acum cu pumnul în piept că prin cultură suntem deja europeni. S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România un pictor ca N. Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, în Occident se află la nivelul unui mic maestru de provincie. Paradoxul traduce, în esență, o situație de care sîntem pe deplin responsabili: deși în sine
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
că prin cultură suntem deja europeni. S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România un pictor ca N. Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, în Occident se află la nivelul unui mic maestru de provincie. Paradoxul traduce, în esență, o situație de care sîntem pe deplin responsabili: deși în sine, în ceea ce înseamnă datele transcendente ale creativității lui, artistul este perfect compatibil cu
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
C. Trandafir Format într-o epocă patetică, de un vitalism care a generat renașterea interbelică, N. Steinhardt a pătimit mult într-o istorie prea vrăjmașă. Și s-a bucurat, ca om literar, și de-o sfințenie omenească. Nu traseul criterionist al marilor congeneri (Eliade, Noica, Mircea Vulcănescu etc.) este cel pe care se situează scrisul său, ci mai degrabă cel al moraliștilor francezi sau, și mai aproape de realitate, pe terenul unde se împacă umanul-creștinesc, eticul și
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
un timbru rafinat și o imagistică îndreptată spre serafic, filosofarea ar pune stăpânire dăunătoare. Pentru că există un soi de intelectualism care stăvilește puterea vizionară. Sensibilitatea metafizică pare să se înfiripeze, dar trăiește prea mult la gradul invocării lipsite de mister. Sfințenia încă mai adastă între noapte și puterea soarelui, între "două cruci", sub amenințarea ofilirii crepusculare, între viață și moarte, întoarcere și plecare, trecut și viitor fără prezent: "Singură descopăr, / Și fără să mă poată ajuta cineva, / Această enormă mirare / A
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]