712 matches
-
în așteptarea unui cuvânt din partea lui, pentru a-mi da seama ce se întâmplă de fapt. Nu a fost nevoie să aștept prea multă vreme. Ei, dragule! Mult a fost, puțin mai este... Nu prea înțeleg ce vrea să spună sfinția ta cu vorbele iestea. Știu că știi, de aceea am spus-o și eu așa, pe jumătate. Era mai nimerit, sfințite, dacă spuneai vorba întreagă. Altfel eu pot crede orice... Crede câte vrei, dar oprește-te unde trebuie... La adevăr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lungul a mii de ani în cele trei provincii: Moldova, Ardealul și łara Românească, care au supraviețuit cu rășluirile cunoscute până astăzi! Mărturisesc că nu ar trebui să fie cineva care să nu se simtă înălțat de cele spuse de sfinția ta. Să nu te mire, fiule, dar am să ți-o spun - deși mă doare inima - am să-ți spun că mai sunt destui care cred altfel... Nu vreau să-mi stric buna dispoziție amintindu-i... Mai bine hai să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i duci dorul, fiule, și de aceea m-am gândit să-ți pregătesc un ulcioraș potrivit pentru... a nu mă uita... De uitat nu te pot uita, sfințite, atâta vreme cât încă știu drumul încoace și, ce-i mai important, sperând că sfinția ta mă așteaptă... Oi mai da pe aici. Vorba ceea: Lupul unde a mâncat cârlanul mai trage și la anul... Să te audă Cel de Sus, fiule! Dar nu trebuie numai să speri, ci să fii sigur că te aștept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să îngădui gazdei să-și omenească musafirul. Și nu cu oarece acolo, ci cu... ceva ce nici nu visezi... Asta e singura dată când m-ai prins descoperit, părinte. Nu-mi pot imagina cu ce ar putea să mă omenească sfinția ta. Dacă-ți spun poale-n brâu asta îți spune ceva, fiule? „Măi, să fie! De unde până unde plăcinte poale-n brâu? S-o fi pricepând el să le facă, dar când a avut vreme să le migălească? Aici îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sau de catâr, apoi se înalță pe vârfuri și ciocănește cu degetul încovoiat, în gemulețul de la ușa parohiei: Părinte Costică, ești acasă? Părinte! Părințele... Hei! Nimic. Nici un răspuns. Hei, părinte! Scoală, băi și vino la ușă! Avem o treabă cu sfinția-ta! O treabă din aia, care nu suportă amânare! Părinte Costicuță! se insinuează și Dănuț. Tu de ce te-ndeși? face Silică, deranjat. Ajunge unu', care să strige, ca ogaru'... Părinte, scoal' părinte! prinde glas și Vierme. Voi v-ați tâmpit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ce poznă i-a făcut lui Chirilă băiatul grecului, studentul?... Filip ascultă liniștit, clătină din cap în semn de indignare și întrebă, greoi, tacticos: ― Ei, ș-acuma ce-ai de gând să faci, Chirilă? ― Apoi tocmai d-asta venii la sfinția-sa, să mă învețe, că eu nici nu mai știu pe ce lume sunt, zise țăranul cu ochii în pământ. ― De! făcu Filip și, după o tăcere lungă, repetă tot așa de grav: De! Chirilă Păun plecă fără învățătură, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
floare-albastră, vino popă-n hora noastră! Uiiu, uiiu!... Un moșneag de vreo optzeci și ceva de ani se adresă preotului: - Ce mai aștepți, părinte? Nu vezi că în horă nu e niciun bărbat? Of, de ce nu mai am eu anii sfinției tale?... Stasuc încurajat de strigături și de îndemnul moșneagului, s-a prins în horă, așa cum era, cu sutana neagră și potcapul pe cap. Cea din dreapta lui a strigat: - Foaie verde busuioc, joc cu popa la mijloc! Uiiu, uiiu!... Popa a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la urmă sau era în vervă. (...) — Dumneavoastră nu știți, nici rușii, cine sînt, nici oamenii p-aici. M-au prins, tot la o inspecție, cu Tolstoi în bibliotecă și Tolstoi era afurisit de patriarh. M-a întrebat : Bine, părinte, citești sfinția ta asemenea cărți drăcești ? Nu știi că sînt interzise ? — Ba da, Prea înalte, dar am așezat-o între Evanghelia lui Ioan și cea a lui Matei și a fugit Diavolul de mult. Și tot cu Diavolul am avut odată o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
asta e peste poate ! Păi po’ să-ți jur că e trei luni de când n-am mai pus carne-n gură ! He, he, păi ce posturi fac io și omu meu, poa’ să mă puie d-acu în calendar, cu sfinții ! Păi la astea ce spui dumneata, fac pensia praf în două zile ! Fără ciorbe, fără macaroane, fără o mâncare de cartofi, fără o iahnie - păi astea e la mine baza, și altminterea nu se poate ! Nu se poate, și gata
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și al publicului credincios, -cu un mit al tinereții fără bătrânețe pentru credincioși/sportivi și adepții acestora, mit realizat prin acțiunea sportivă: -prin corpul omului în societatea supusă credinței sportive și aceea consumatoare de sport și -prin identificarea credincioșilor cu sfinții și a spectatorilor cu eroii sportivi, adulați ca modele, -precum și prin credințe religioase/ interdicții, posturi, precum și superstiții sportive care privesc corpul (mustață norocoasă, tatuaj), -prin vestimentație necesară prelungirii corpului, prelungire simbolică, -prin talismane, ori -prin superstiții care -privesc spațiul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
spun că aceste închinări de multe ori se făceau înainte ca zidirea sfântului lăcaș să fie sfârșită sau pe când nici nu era uscată încă tencuiala de pe zidire... Vom întâlni asemenea fapte. ― Ca să ne fie limpede ce înseamnă “închinare”, cu îngăduința sfinției tale am să las să vorbească întâi Dicționarul. Iată ce spune cartea de căpătâi: “Închinare, închinări, s.f. Acțiunea de a (se) închina; rugăciune. Semn de respect către cineva, adesea constând dintr-o plecăciune. Dedicație”. ― De aici și până la: “A recunoaște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
date pentru te miri ce și de către cine nici nu te aștepți. Iată una dată la 5 iulie 1651 și nu de oricine, ci chiar de mitropolitul Varlaam și de episcopii de Roman, Rădăuți și Huși. Și dacă ar bănui sfinția ta pentru ce au dat mărturie înaltele fețe bisericești... ― Mi-ai trezit curiozitatea, fiule. Să auzim ce scriu sfințiile lor în acea mărturie. ― Ai să te minunezi, părinte. Iată ce spun: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare... cum au venit înaintea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lei și o pecete. “Iar altele... le-au dat toate pre mâna egumenilor de la sv(i)ntele mănăstiri... carele sântu închinate la Ier(u)s(a)lim ca să le ducă acolo să fie în svânta beserica cea mare”. ― Cu îngăduința sfinției tale, eu aș socoti că cele câteva lucruri dăruite mănăstirii Pobrata după 23 de ani de păstrare neatinsă a unor comori au doar o valoare simbolică, nu și de răsplată... ― Călugării de la Pobrata, fiule, în plecăciunea lor către cei sus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să se scrie ticăloase și nedesto<i>nice numele noastre și a părinților noștri la cartea vieții”. O fi ticălos și nedestoinic sfinția sa, dar nu și părinții lui. ― Ai dreptate. Așa se înțelege din limbajul întortocheat folosit de episcop. ― Dacă sfinția ta nu are nimic împtrivă, eu aș zice să-l primim cum se cuvine pe Ioan Hadâmbul, fost postelnic. ― Păi, cine n-ar fi bucuros să-l aibă oaspete pe Iane Hadâmbul? Ia să vedem ce ne spune el la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a răspuns bătrânul, cu aceeași seninătate pe care i-o știam. După ce mi-am ocupat locul și am pus pe măsuța dintre noi cărțile, călugărul m-a întrebat: ― Pe unde ne-or purta pașii astăzi? ― Eu aș lăsa la aprecierea sfinției tale, părinte. ― Atunci, hai să colindăm mănăstirile. Și aș începe cu mănăstirea lui Aron Vodă sau, cum a fost cunoscută, Mănăstirea din Țarină. ― Facă-se voia ta, părinte. ― Se vede că ai stat oarece vreme la mănăstire, fiule - mi-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pare că aici se potrivește ca o mănușă spusa: “hoțul strigă prindeți hoțul!?” ― De ce spui asta, sfințite? ― Păi, cine erau călugării cu “jaloba”? Nu cei de la Zografu? ― Ba da, părinte. ― Și pe cine ponegresc ei? Nu pe călugării de la Zografu? ― Sfinția ta are dreptate, dar Ieremia Moghila voievod spune mai departe: “De aceea, pentru ca și din partea noastră să nu fie judecată ca o nepăsare, nu am îndrăznit să intrăm în astfel de blesteme,... am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să aibă a face toate întocmirile înscrise în uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă liniște. ― Pentru confirmarea spuselor sfinției tale, părinte, să vedem ce scrie “Io Radul (Mihnea) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Moldova”, în 1624 octombrie 24: “Cu bun gând și din tot sufletul a binevoit domnia noastră,... am miluit și am întărit această cuvioasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
devenită argintie a lunii am început să deslușesc pată întunecată pe voalul de lumină al crăiesei nopții... Nu putea fi decât călugărul refugiat în vecinătatea codrului înaintea mea. Într-o clipă, m-am dumirit deplin. ― Sărut dreapta, părinte. Ce face sfinția ta? ― Fii bine venit, fiule. Așează-te aici lângă mine. Cât despre ce fac... Apoi, văzând că prin văzduh se cerne atâta pulbere de argint, am ieșit să culeg și eu oarece din ea... Măcar cât să am ce lăsa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu o mulțămită, fiindcă ai întărit bănuiala mea”. “Dar n-aș vrea să fiu în pielea ta, amice”. ― Da’ ce s-a întâmplat de ai rămas așa pierdut în gânduri? - m-am trezit întrebat. ― Mi-a plăcut motivul pentru care sfinția ta a ieșit să se plimbe sub clar de lună și... mă gândeam și eu dacă aș fi în stare să adun un bulgăraș de argint măcar cât o alună pentru a-l lăsa... ― Eu cred că ai de urcat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alună pentru a-l lăsa... ― Eu cred că ai de urcat întâi dealul vieții și apoi, când ajungi pe creastă și în față ți se întinde valea după care urmează “trecerea dincolo”, te poți gândi la ceea ce vei lăsa moștenire. ― Sfinția ta are dreptate și abia acum am înțeles că moștenirea nu se lasă oricui, ci urmașilor tăi. ― Și, ca să ai urmași, mai întâi trebuie să ai cu cine te însoți. ― Sper ca Dumnezeu să aibă grijă și de sufletul meu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși în palma “marelui și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul cere doar: “Marele și slăvitul patriarh al Ierusalimului cu toți părinții și rugătorii și ieromonahii care locuiesc cu sfinția sa în cetatea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să ducă la Ier(u)s(a)lim în sfânta Patrierșie, numai să aibă părinții și rugători(i) a pomeni... părinții noștri creștini Petru voievodu și priîntru sănătate noastru și a cuconilor noștri”... “Doamna Maria <m.p.>”. ― Privind întrebarea pusă de sfinția ta, eu aș completa-o cu încă una: De ce “Doamna Maria” nu pomenește nici un cuvânt despre închinarea mănăstirii Galata, făcută de Radu Mihnea voievod doar cu un an înainte? Și nu în altă parte, ci tot la Ierusalim. Apoi, n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
isprăvi vânzarea vinului și a băuturilor lor... ― Apoi trebuie să mai luăm în seamă că toate pivnițele scutite de dări sau alte angarale de către voievozi vindeau băuturi ale mănăstirilor. Nu scutea el vodă pe un oarecare negustor. ― Aș cere îngăduința sfinției tale, părinte, ca să arăt ce spune Doamna Maria, fata lui “Pătru vodă” (Șchiopu), la 14 iulie 1624: “Scris-am a mea scrisoare cum am dat eu și ai mei cuconi mănăstirea de la Hlincea a mea pomană și a soțului mieu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nou o închinare “cu tot ce are” o mănăstire. ― Aș face o remarcă, părinte. ― S-o auzim . ― Din cele citite mai sus, se vede că târgul Iași era înconjurat de codru ca de un zid. Sper să nu se supere sfinția ta dacă am s-o întreb de își aduce aminte cine și când a zidit mănăstirea Hlincea? ― Nu-i nici o supărare, dragule. Așa ne împrospătăm cunoștințele. Și, ca să-ți răspund la întrebare, află că această mănăstire șade înfiptă în coasta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]