749 matches
-
apoi de când te aștept!? Mă gândeam că supăratu te-ai pe mine. Cum să mă supăr pe sfinția ta? Păi, pe un om bătrân ca mine îi mai greu să-l simți aproape și să-l iubești cu adevărat. Dacă sfinția ta nu mi-a lua-o drept lingușeală, aș îndrăzni să spun că atunci când sunt în preajma sfinției tale simt că trăiesc cu adevăratelea. Sfinția ta mi-a întărit convingerea că lumea ce mă înconjoară are rădăcini adânci în trecut și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfinția ta? Păi, pe un om bătrân ca mine îi mai greu să-l simți aproape și să-l iubești cu adevărat. Dacă sfinția ta nu mi-a lua-o drept lingușeală, aș îndrăzni să spun că atunci când sunt în preajma sfinției tale simt că trăiesc cu adevăratelea. Sfinția ta mi-a întărit convingerea că lumea ce mă înconjoară are rădăcini adânci în trecut și doar prin acele rădăcini ajunge la noi - cei de astăzi. Seva binefăcătoare care ne întărește în credința
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca mine îi mai greu să-l simți aproape și să-l iubești cu adevărat. Dacă sfinția ta nu mi-a lua-o drept lingușeală, aș îndrăzni să spun că atunci când sunt în preajma sfinției tale simt că trăiesc cu adevăratelea. Sfinția ta mi-a întărit convingerea că lumea ce mă înconjoară are rădăcini adânci în trecut și doar prin acele rădăcini ajunge la noi - cei de astăzi. Seva binefăcătoare care ne întărește în credința că nu suntem aduși de vânt de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iartă și tu un bătrân sentimental. Credeam că n-ai să mai vii niciodată pe la mine. Și mai am atâtea să-ți spun! De aceea ți-am trimis și vestitori... Dar iată-mă-s, părinte. Am venit să stau în preajma sfinției tale până... ai să mă trimiți acasă. Până atunci am să stau! Așa să faci și nu-ți va fi cu pagubă... Da’ cine ne-o pironit aici în drum? Hai să intrăm în chilie. Sper să te recunoască. Îi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte una... Vorba ceea: bob numărat. Cred că începând de mâine ar fi bine să ne aciuăm colo pe malul iazului - și cu cărțile pe față, cum se spune - să sporovăim... Așa ne-a trece timpul mai cu folos. Gândul sfinției tale mă bucură, dar mă face să mă și tem că nu voi fi deajuns de pregătit pentru asta. Să ții minte, dragule, că atunci când purcezi la o treabă trebuie să te gândești că vei izbândi. Altfel pasul e sortit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
face să mă și tem că nu voi fi deajuns de pregătit pentru asta. Să ții minte, dragule, că atunci când purcezi la o treabă trebuie să te gândești că vei izbândi. Altfel pasul e sortit eșecului înainte de a-l face. Sfinția ta are dreptate, dar eu de fiecare dată când trebuie să fac un pas mă îndoiesc de reușită. Într-un fel e bine să te și îndoiești puțin, fiindcă atunci, trăiești reșita cu altă intensitate. Acum însă nu trebuie să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îndoiești puțin, fiindcă atunci, trăiești reșita cu altă intensitate. Acum însă nu trebuie să-ți faci gânduri, pentru că e o simplă discuție. Și apoi mă ai pe mine alături și te pot ajuta la o adică... Ca de fiecare dată, sfinția ta știe să mă liniștească și mă învață cum să am încredere în mine... Precum și în posibilitățile tale, dragule... În fapt de seară, după ce am luat cina, mi-am făcut ruga și m-am întins în crivatul din chilie, cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai cam obosit tândălind prin cărți. Lasă că tot răul îi spre bine. Cum vine treaba asta, părinte? Adică după multă trudă și greutăți, vine și momentul când te poți bucura de roadele muncii tale. Nu știu cum să spun, dar pentru sfinția ta toate lucrurile sunt atât de simple și de la îndemână, încât mă simt rușinat pentru faptul că nu mi-a trecut și mie prin cap acel gând... Încearcă să gândești cu răbdare. Apoi caută reversul fiecărui lucru și ai să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
abia după 23 de ani. Adică la 14 aprilie 1457. Cum văd eu, stai bine pe picioare,fiule. Așa că hai să mergem mai departe. Dacă tot am început cu daniile domnești pentru a se zidi vreo mănăstire, atunci, cu voia sfinției tale, am să amintesc de acel voievod despre care Grigore Ureche cronicarul - vorbind de bunătatea lui - spune că era o „matcă fără ac”. Călugărul a privit la mine scurt. Nu mă întreabă despre ce voievod este vorba, ci doar mă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă Dumnezăiască să hie mitropolie țărăi suptu hramul Stretenia Domnului”. M-ai convins, dragule. Dar cu această ocazie am aflat și că pe locul Mitropoliei de astăzi a fost și o temniță. Sfinția ta are ureche fină, fiindcă a sesizat acest lucru... Și spune doamna Nastasia că a „îndzăstratu, după cum ne-au fostu prilegiul din darul lui Dumnedzău cu veșminte de odoare”. Mai zice apoi că i-a dăruit case și locuri de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost cumpărat de la Cozma egumen de Ocnă”. Cele danii descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de seamă, de vorbești așa în parabole. Numai dacă sfinția ta are o țâră de răbdare să deschid Diata mitropolitului Gheorghie al Moldovei, întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși că același voievod avea o adâncă înțelegere asupra învățăturii. Așa că mai-mai să-l iert pentru cele spuse mai devreme, împărtășindu-mi gândul și bătrânului. Sfinția ta știe prea bine că acest voievod, așa cum spune în hrisovul din 20 februarie 1735 (7243), era un iubitor de școală. Este drept, dar pe vorbe nu te pot crede. Dacă îmi și dovedești acest lucru, atunci toate-s la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu alte cuvinte, i-a dăruit viață țiganului Nicolai. Și spune mai departe: „iar dăruindu-l sfintei Mitropoli,... și frate-mieu va avea parte de pomenire”. Frumos gestul „armanului” și strașnic spus. Este demn de luare aminte. Și acum, cu îngăduința sfinției tale, să vedem ce spune Grigorie Ghica voievod la 1738 (7246): „Am socotit din rândul a unii moșii a sfinții Mitropolii, ce se numește Vlădiceni, aici lângă Iași, unde sânt și vii, că să cuvine pentru viele ce vor fi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ca un făcut, iar ne întâlnim cu țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie el vodă sau alți enoriași... Mă gândesc să vorbim despre o mănăstire tare dragă nouă. De fapt, dragostea pornește de la ctitor, pentru că mult s-a zbătut ca această mănăstire să rămână după el... Uite cum mă duce în ispită sfinția ta. Așa o ispită merită să fie luată în seamă. Spune-mi dacă bănuiești despre ce ctitor și mănăstire ar putea fi vorba? Dacă voi spune că este vorba de Petru Șchiopu voievod, ctitorul mănăstirilor Galata, am ghicit? Ai ghicit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise, părinte. Înseamnă că ai sufletul ușurat de toate necazurile... Apoi când sunt în preajma sfinției tale uit de toate. Mă simt în altă lume. Mă bucură ce-mi spui, fiule. Acum însă te-aș întreba... La auzul acestor vorbe, am ciulit urechea, temându-mă să nu mă întrebe cumva dacă am auzit ce cânta... El
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din toate viniturile câte vor hi pre locul svintei mănăstiri”. Să știi că pe lângă necazurile suferite de călugărițe, la acea vreme se mai găseau și oameni de bine. Nu se putea altfel și cred că știu la cine se gândește sfinția ta - am sărit eu cu vorba. Atunci fii bun și povestește! Îi vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
A luat apoi traista cu cărțile privind istoria Iașilor și a așezat-o la îndemână... Astăzi mă bate gândul s-o luăm cătinel - cu gândul, se înțelege - către mănăstirea Sfântul Sava. Ei, ce zici? Nu am decât să urmez dorinței sfinției tale. Sunt gata de drum. Drept dovadă, am să și încep să vorbesc despre o danie făcută la 26 noiembrie 1587 (7096). Dăruitorul este un oarecare Lucoci. El a întocmit unul dintre cele mai interesante zapise din câte am citit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este singura lăsată în paragină de către călugării greci... Dar toate la timpul lor, dragule. Uite că iarăși ne întâlnim cu viile Iașului. Acum este vorba doar de o întărire a stăpânirii asupra unor vii dăruite mănăstirii de mai multă vreme. Sfinția ta are dreptate, fiindcă la 12 martie 1617 (7125) găsim cele scrise de „Io Radul (Mihnea) voievod” care spune că: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la mănăstirea Sfântul Sava, din târgul Iași, trei fălci de vie și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întâlnim și la 18 mai 1627 (7135), cu o altă faptă bună. Nu degeaba spunea despre el postelnicul Toma Cantacuzino că: „În multe nopți l-am zărit pe la miazănoapte îngenunchiatu înaintea icoanii la rugă, cu mare osârdie”. Și acum dacă sfinția ta a deschis vorba despre o altă faptă bună a lui Miron Barnovschi voievod, sunt tare nerăbdător să aflu care-i aceea? Fapta asta - ai să vezi - nu-i întreagă a lui, fiindcă spune: „Domnia mea m-am milostivit și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Jos” scrie la 20 ianuarie (1648-1651) un zapis prin care dăruiește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Șorogari. Spune-mi, te rog, despre care dintre Ghiculești este vorba și de ce apare acel interval între ani, dragule? Cu îngăduința sfinției tale, am să citesc ce scrie în carte la subsol: „Întrucât cifra unităților lipsește din văleatul tuturor rezumatelor, data actului a fost restabilită după intervalul în care Grigore Ghica a deținut dregătoria de mare vornic al łării de Jos...” Cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
e altceva... Am gustat cu grijă... Bătrânul a băgat de seamă precauția mea și m-a liniștit, râzând: Nu-i nimic deosebit. Am rugat doar nucul să-mi împrumute din tainele lui. Și pe urmă... Cine știe ce vrăji a mai făcut sfinția ta de are o asemenea aromă. Drept-îi că am cam amestecat eu și alte daruri lăsate de Dumnezeu pe acest pământ... Despre nuc trebuie să știi că toate cele ale lui sunt bune. Numai să stai la umbra lui nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părintelui mieu și al mieu”. Uite cum se mai poate face o danie. Cum, părinte? Așa cum a făcut Grigorie Ghica voievod la 2 aprilie 1741 (7249), când dăruiește mănăstirii Barnovschi din bunurile altuia. Cred că știu ce vrea să spună sfinția ta. Vodă face danie din averea lui Gheorghe Ursache, al cărui epitrop era și care „au dat și el obșteasca datorie morții, la vârsta tinerețelor sale, fiind încă holtei, neînsurat”. Vodă a dat mănăstirii Barnovschi „Satul łușca, ce este în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
armonia arabescurilor încrustate pe zidul mănăstirii Trei Ierarhilor... După ce ne-am așezat fiecare la locul lui, bătrânul a vorbit, așa ca pentru el: Zefirul ista jucăuș parcă anume a pornit hârjoana cu apa ca să-ți dea ție idei... Dacă și sfinția ta se gândește la același lucru ca și mine, atunci gând la gând cu bucurie... Pe când rosteam aceste cuvinte, mă întrebam: „De unde știe el la ce m-am gândit eu? Numai că îmi ghicește gândurile. Și asta nu se întâmplă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]