656 matches
-
prânz împreună. Amintirea lui cea mai vie a fost cea a lui Wittgenstein antrenat într-o discuție filozofică. Ceea ce l-a izbit a fost că o asemenea discuție reprezenta pentru Wittgenstein nu doar un efort mintal, ci, totodată, o mare sforțare fizică. Străduința de a se face înțeles solicita întreaga lui ființă. Hintikka aflase că medicul îi interzisese asemenea discuții. Wittgenstein nu ținea însă seama de asemenea recomandări.127 El nu putea înțelege nici comportarea mai vârstnicului său prieten George Moore
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
da. Convingeri statornice și de neclintit conferă o coerență excepțională vieții sale. Wittgenstein a crezut că cel care are cu adevărat o înzestrare (și puțini oameni sunt cei care o au) este dator să o cultive fără a precupeți nici o sforțare, nici un sacrificiu. Cel cu adevărat talentat nu are dreptul să trăiască așa cum trăiește un „om normal“. Deviza lui Otto Weininger „Fii geniu sau dispari.“ lăsase o pecete de neșters asupra modului său de a gândi și de a simți. Pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
puritate sufletească cum n-am găsit la nici unul din oamenii pe care i am cunoscut personal.“ (P. Engelmann, op. cit., p. 205.) Reacțiile prietenilor nu-l puteau însă liniști pe Wittgenstein. El vedea calitatea muncii sale ca fiind inseparabilă de reușita sforțărilor sale de a ajunge în termeni cât mai clari cu sine. Din 1938 datează următoarea reflecție, reținută de Rush Rhees: „A te minți cu privire la tine însuți, cu privire la propria lipsă de onestitate, trebuie să aibă o înrâurire rea asupra stiluluiă Cel
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui 238 GÂNDITORUL SINGURATIC al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze de iluzia puternică și persistentă că există o esență a limbajului și a gândirii, a cărei pătrundere ar trebui să constituie țelul ultim al celor care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de nesusținut în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este însă puternică înclinația de a crede că trebuie să existe un element comun. Tot așa în cazul unor noțiuni ca sforțare și destindere. Pentru a contracara această tendință a gândirii este important să se arate cât de diferite sunt situațiile în care folosim aceste cuvinte: cineva ridică o greutate și apoi simte o ușurare lăsând-o jos; cineva aleargă și apoi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cineva aleargă și apoi se odihnește; cineva caută soluția unei probleme, o găsește printr-un efort semnificativ și apoi se destinde. S-ar părea că în aceste activități și stări atât de diferite ar exista ceva comun, desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar exista ceva comun, desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun.» - «Ce au în comun, o sforțare mintală sau una fizică?» - «Nu știu, dar o asemenea asemănare există în mod evident.» [Ă] Dacă nu poți însă să spui de ce gen este ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun.» - «Ce au în comun, o sforțare mintală sau una fizică?» - «Nu știu, dar o asemenea asemănare există în mod evident.» [Ă] Dacă nu poți însă să spui de ce gen este ceea ce e comun, nu dai o explicație când spui că asemănarea lor constă în aceea că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în fața 356 GÂNDITORUL SINGURATIC oamenilor.“65 Pentru ființe care aspiră la puritate morală, așa cum au fost Weininger și Wittgenstein, apropierea de creștinism are loc sub presiunea sentimentului apăsător al vinii și prin conștiința puterii salvatoare a umilinței, la capătul unei sforțări de a-și schimba orientarea vieții.66 Iată de ce punctul de vedere raționalist potrivit căruia putem câștiga, menține sau submina credința prin producerea unor temeiuri va apărea drept o iluzie. Din perspectiva lui Wittgenstein, în lumea modernă cu adevărat religioși
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tectonică. Pentru a înțelege zbuciumul acestei nașteri, ar trebui să închidem ochii și, folosindu-ne puterea minții, să ne întoarcem în timp la vremuri care pot fi doar închipuite. Așadar să revenim la Facerea lumii pentru pământurile noastre... Este o sforțare a minții care merită să ne răpună ființa, umplându-ne sufletul de trăirea creației. Să luăm aminte că, în natură, creația este o luptă, dar și un act perpetuu. Totul se supune prefacerii... Metamorfoza este logica de manifestare a Universului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se fixează deasupra noastră, învăluindu-ne cu lumina lui fierbinte. Razele incandescente ne pătrund prin ochi și încep a ne topi prin interior, transformându-ne într-un material vâscos. Ne scurgem spre genune, prelingându-ne spre povârnișuri. Cu o ultimă sforțare, reușim totuși să ne salvăm. Ne răsfirăm mâinile pe pereții muntelui de care căutăm să ne agățăm cu palmele. Cu degetele, înșfăcăm niște colțuri tăioase pe care le strângem cu putere. Într-unul dintre pumnii însângerați, găsim strivită o floare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe zi, timp de trei zile. Hemoroizii CE SUNT ȘI CARE LE SUNT CAUZELE? Reprezintă umflarea venelor din jurul orificiului anal. Printre simptome se numără scaune cu sânge și umflăturile dureroase de pe anus. Se consideră că principalele cauze ale hemoroizilor sunt sforțarea excesivă în timpul defecației și constipația. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă observați în fecale sau pe hârtia igienică sânge de un roșu-aprins, sau nu există semne de ameliorare după două săptămâni de autotratament. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a accesului la cultură, cât și a producerii acesteia 4. Dacă nu se poate „înălța” cultura fără colaborarea tuturor „sufletelor”, „inițiativelor” și „indivizilor”, atunci - credea în 1926 Virgil Bărbat - numai o societate în care „nervul existenței îl formează acțiunea și sforțarea individuală” poate dezvolta deopotrivă nevoia de creație și cultură, poate formula un „program de activitate” pentru fiecare dintre facultățile umane, „având mereu în vedere armonizarea lor tot mai mare”. Individul este chemat deci să nu asimileze pasiv produsele culturii, ci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și în formația lor trebuie să se regăsească o componentă cultural-pedagogică” (Văideanu, 1987). Virgil Bărbat formula, cu șase decenii în urmă, pentru asociația pe care o crease și slujitorii ei, obiective asemănătoare: întoarcerea hotărâtă spre „lume”, legarea științei de viață, „sforțarea universității de a se apropia de popor, interesându-l și legându-l de opera ei” (Bărbat, 1926, p. 21). Aceasta nu prin vorbe, ci prin acțiune, prin gruparea în „jurul unor ideale” pe care să le transforme în fapte de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare dupăamiază în magazin. Era o bucurie liniștită, între mobile noi, frumoase... Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis. Am învățat o mulțime de lucruri în aceste trei săptămâni. Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezvol tarea armonioasă a personalității umane. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se va revela lui Apostol Bologa ulterior ideea potrivit căreia "conștiința să-ți dicteze datoria, nu legile..." (s. n.) O primă relativizare a acestor principii se produce numai la sosirea acasă, în Parva: "I se clătina concepția și avea nevoie de sforțări ca să nu i se sfărîme. Statul, aici, era privit ca un vrăjmaș..." (s. n.) Un loc special în acest discurs îl ocupă războiul. Desfășurată sub accentul abia perceptibil al unei ironii care este a autorului condescendent, retrospecția din capitolul al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
găsi, drepturile sacre care, derivă pur și simplu din ființa lui de om, când noi generațiuni care nu cunosc nimic din urile și prejudecățile noastre ne vor lua locul, fruntaria nu va mai avea importanța exagerată ce are astăzi. O sforțare plină de semnificație în această direcție a făcut-o domnul Briand cu proiectul lui de Uniune Europeană . În discursul de închidere a celei de-a XI-a sesiuni a Adunării Generale a Ligii Națiunilor, Titulescu arăta că: “pe viitor toate
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Ervin este „acea operă care aduce un fond cu desăvârșire nou.", care este expresiunea prefacerilor continue a aspirațiilor spre ceva nou” poezia nu iartă nimic din ce este inutil" Opera poetică a lui Ovid Densusianu este un imn închinat voinței sforțărilor uriașe, energiei viitorului. Ilustrăm cu un fragment din Per aspera: „Urmațimă/ pe aici e calea / ce ne va duce învingători,/ Aprindeți candela nădejdei / Și fiți în voi încrezători „ Per aspera prezintă drumul argonauților porniți pe marea ispititoare a vieții căutând
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lui, individului trebuie să i se ceară doar să-și facă datoria în modul cel mai strict și să-i ajute, în limitele posibilităților sale, pe cei apropiați.55 Nu credea însă că mulți oameni sunt capabili de o asemenea sforțare. Experiențele lui ca militar și apoi ca învățător de țară i-au întărit scepticismul. Locuitorii satelor în care a trăit nu puneau preț pe foloasele acelei instrucții riguroase pe care o propunea învățătorul venit de la Viena, a cărui motivație ei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prânz împreună. Amintirea lui cea mai vie a fost cea a lui Wittgenstein antrenat într-o discuție filozofică. Ceea ce l-a izbit a fost că o asemenea discuție reprezenta pentru Wittgenstein nu doar un efort mintal, ci, totodată, o mare sforțare fizică. Străduința de a se face înțeles solicita întreaga lui ființă. Hintikka aflase că medicul îi interzisese asemenea discuții. Wittgenstein nu ținea însă seama de asemenea recomandări.127 El nu putea înțelege nici comportarea mai vârstnicului său prieten George Moore
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
da. Convingeri statornice și de neclintit conferă o coerență excepțională vieții sale. Wittgenstein a crezut că cel care are cu adevărat o înzestrare (și puțini oameni sunt cei care o au) este dator să o cultive fără a precupeți nici o sforțare, nici un sacrificiu. Cel cu adevărat talentat nu are dreptul să trăiască așa cum trăiește un „om normal“. Deviza lui Otto Weininger „Fii geniu sau dispari.“ lăsase o pecete de neșters asupra modului său de a gândi și de a simți. Pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
puritate sufletească cum n-am găsit la nici unul din oamenii pe care i am cunoscut personal.“ (P. Engelmann, op. cit., p. 205.) Reacțiile prietenilor nu-l puteau însă liniști pe Wittgenstein. El vedea calitatea muncii sale ca fiind inseparabilă de reușita sforțărilor sale de a ajunge în termeni cât mai clari cu sine. Din 1938 datează următoarea reflecție, reținută de Rush Rhees: „A te minți cu privire la tine însuți, cu privire la propria lipsă de onestitate, trebuie să aibă o înrâurire rea asupra stiluluiă Cel
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze de iluzia puternică și persistentă că există o esență a limbajului și a gândirii, a cărei pătrundere ar trebui să constituie țelul ultim al celor care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de nesusținut în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este însă puternică înclinația de a crede că trebuie să existe un element comun. Tot așa în cazul unor noțiuni ca sforțare și destindere. Pentru a contracara această tendință a gândirii este important să se arate cât de diferite sunt situațiile în care folosim aceste cuvinte: cineva ridică o greutate și apoi simte o ușurare lăsând-o jos; cineva aleargă și apoi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]