436 matches
-
capturată de la moguli de șahul Iranului, în 1739. Recucerit către Sikhs, a fost luată de Anglia când a cucerit Punjabul. Perlele sunt nestemate neminerale produse de stridii. Când un fir de nisip e prins de cochilie, stridia îl acoperă cu sidef, o substanță protectoare pe care o folosește la căptușirea cochiliei. Pietrele opace și translucide sunt tăiate cu fundul plat și partea superioară rotunjită (în caboșon) și șlefuite de polizor. Majoritatea pietrelor transparente sunt tăiate cu un ferăstrău șlefuite pentru a
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
cele pe care doamna Aman le lăsa în casă în 1904. Câteva piese de costum oriental (șalvari, mantale și papuci de cadână, fes), ii și catrințe oltenești, panoplia cu arme (puști și pistoale orientale cu intarsii de alamă, fildeș sau sidef), vase românești sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează și astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru și pot fi recunoscute în pânzele lui. Alături de alte obiecte personale, toate alcătuiesc colecția de peste o mie de piese
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
Perla (în română și "mărgăritar") este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii. Perla este o combinație dintre carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină prin fenomemul interferență luciul perlei și o substanță organică proteică complexă numită „conchin“ respectiv „conchiolină”. Cuvântul „perlă” a devenit
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
mai ales în Pearl Islands, lîngă Nicaragua). Cele mai valoroase perle naturale provin din zona Bahrain și Golful Persic. Perle naturale sălbatice sunt considerate și unele pietre calcaroase care cresc în interiorul unor gastropode. Au formă de perle dar nu conțin sidef (nesidefate): Cea mai mare perlă naturală din lume cunoscută până în prezent, are un diametru de 238 mm și greutatea de 6,4 kg. Este o perlă nesidefată, fiind calcaroasă și produsă natural de către scoica "Tridacna Gigas", familia Tridacninae. A fost
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
a fost estimată 36 milioane €, iar în 2006 la 61,850,000 $. Perlele naturale iau naștere atunci când între cochilie și manta pătrunde un corp străin (un parazit micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
străin (un parazit micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef. În 2011, un grup de cercetători japonezi au identificat 29.682 de gene ale scoicii de mărgăritar. 1 carat = 4 grains = 200 mg = 0,2 g 1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g 1 momme = 18,75
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și unul de scoică în jurul căreia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind o perlă mai aproape de forma sferică. Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
perlei, în cazul în care straturile de carbonat de calciu sunt separate de straturi subțiri de conchiolin. O perlă naturală prezintă o serie de inele de creștere concentrice, în timp ce perla de cultură arată un centru solid cu un strat de sidef variabil. Testarea perlelor naturale se face prin mai multe teste tradiționale care pot fi probe suficiente pentru a avea certitudini minime dacă sunt sau nu perle naturale. Perlele naturale sunt căutate și pentru diversele lor efecte terapeutice. Prin măcinare, se
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
moale 10 kilograme.Trăiește în Oceanul Pacific și în Oceanul Indian.Mușchii ce acționează vâlvele sunt atat de puternici,încât scafandrii se feresc de această scoică uriașă,pentru a nu-și prinde piciorul sau echipamentul în această uriașă menghina subacvatica vie.Din sideful unor scoici oamenii confecționează nasturi. .Cochilia are 2 vâlve prinse una de alta, 2 mușchi: anterior și posterior. Vâlvele sunt secretate de mantă, sunt calcaroase și căptușite de mantă. Prezintă 2 orificii numite sifoane: unul mic și unul mare. Corpul
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
la fel ca si cochilia melcului , conține calcar . Pe o valvă răzuita reacția nu mai are loc , deoarece calcarul a fost îndepărtat . La exterior vâlvele sunt acoperite de un strat calcaros , iar în interior sunt căptușite cu un strat de sidef. I. FUNCȚIA DE RELATIE Mișcarea : Scoică este un animal aproape sedentar . Totuși , ea se poate deplasa încet , infingand piciorul în mal și trăgând corpul după ea . Sensibilitatea: Dacă este atinsă , scoică strânge imediat vâlvele . Aceasta dovedește că animalul este sensibil
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
Moscova pentru studii, în urma unei dispute în care a declarat ca ea așa a învățat de la profeorul ei, a fost dată și ea afară!"" I.C. Corjan, Expoziția permanentă a artistei Elena Greculesi - Pictura ca „stare de grație“ și strălucire de sidef... , cotidianul "Crai Nou", 19 mai 2007 ""Orice privitor obișnuit sau avizat iubitor de artă poate observa cu ușurință că o stranie și indicibilă calitate cromatică emană din tablourile sale: strălucirea de sidef. Efectul este magistral, de aceea poți bănui la
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Pictura ca „stare de grație“ și strălucire de sidef... , cotidianul "Crai Nou", 19 mai 2007 ""Orice privitor obișnuit sau avizat iubitor de artă poate observa cu ușurință că o stranie și indicibilă calitate cromatică emană din tablourile sale: strălucirea de sidef. Efectul este magistral, de aceea poți bănui la mijloc “misterioase” capacități constructive sau crede cu adevărat că, de fapt, talentul în mânuirea penelului poate duce la asemenea rezultate excepționale. Din acest punct de vedere, cele trei lucrări de mari dimensiuni
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
atitudine reflexivă și substanță expresivă, sinteză mirabilă a purității percepției artistice și a exprimării unor idei și stări de mare intensitate. Efuziunile emoționale se temperează însă în acorduri grave, sublimate în culori evanescente, în griuri aurite și-n strălucire de sidef..."" În ziua de 12 iunie 2008, în prezența unui public avizat, iubitor de cultură, Elena Greculesi a facut o nouă donație Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava. Cele trei lucrări donate se numesc „Bucovineană II”, „Flori pe gama violet” și
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
în orașul Ur a fost descoperit un mormânt regal, vechi de peste 4500 ani, în care s-a găsit și o liră cu cutia de rezonanță din lemn de cedru acoperită cu 5000 de plăcuțe de calcar roz, lapis lazuli și sidef, fixate cu bitum din regiunea Hitt. Pe cutie era montat un cap de taur din aur. Brațele lirei erau împodobite cu sârmă de aur și argint.
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
1883 se căsătorește, la Craiova, cu Ana Rallet-Slătineanu, coborâtoare din familii boierești de vază, care îi aducea o dotă substanțială. Împreună au șase copii: George născut în 1884, care moare la vârsta de doi ani, Alexis, viitorul pictor, Nikita, inventatorul sidefului artificial, Pavel, viitor ziarist și literat, Constantin-Hyacint, viitor actor și fiica Anna. Deși în discursul "Asupra mișcării literare din ultimii zece ani", din 1878, Macedonski îi aducea elogii lui Eminescu, relațiile dintre cei doi s-au schimbat o dată cu schimbarea viziunii
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
societății. În iulie 1909 brevetează cu Cristea A. Simionescu, directorul "Biruinței", un aparat de stins coșurile, cu care spera să concureze societățile de asigurare, iar în 1910 apar în unicul număr al "Revistei clasice" acțiuni de reclamă pentru lansarea invenției sidefului artificial a fiului său Nikita. Între 1910 și 1912, Macedonski se afla, din nou, la Paris, unde se expatriază datorită modului injust în care considera că este tratat în propria-i țară și încearcă, pe lângă promovarea brevetelor sale de invenție
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
construcțiile monumentale din Constantinopol (biserica "Sf. Sofia") și din Ravenna (Bazilica San Vitale). Bisericile, mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, măreția cupolei, bogăția ornamentelor. Astfel, arta mozaicului atinge la bizantini o splendoare fără precedent, fiind utilizate materiale ca: marmură, sidef, aur, argint, pietre prețioase. Specifice perioadei bizantine mijlocii sunt: bazilica San Marco din Veneția, biserica Sf. Sofia din Kiev, Sf. Sofia din Novgorod, biserica mănăstirii Hosios Lukas din Focida. În perioada bizantină târzie, sub dinastia Paleolog, s-au construit: palatul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
le sau bumbul este o piesă de vestimentație constituită dintr-un obiect mic de metal, sidef, os, lemn sau plastic care folosește la încheierea hainelor sau pernelor sau poate avea rol ornamental. Nasturii în general sunt rotunzi și plați dar există o mare varietate de forme, mărimi și culori. le asamblează două părți ale hainei(mânecă
Nasture () [Corola-website/Science/327017_a_328346]
-
majoritatea prelucrate și o colecție de geme din România - aproximativ 3.500 de eșantioane, marea majoritate prelucrate. Deși gema, denumită și piatră prețioasă, este un mineral rar, durabil și frumos, în industria de bijuterii sunt considerate geme și chihlimbarul, coralul, sideful și perla, chiar dacă acestea sunt de origine organică.Există și pietre sintetice acceptate că geme - cum ar fi opalitul și piatră soarelui.
Gemă () [Corola-website/Science/326051_a_327380]