475 matches
-
fanfară\Și visuri dulci în liniștea de seara\In cer și pe pământ e sărbătoare.” Pe o alee paralelă se află statuia compozitorului George Enescu.Poetul Valentin Roșca descrie acordurile viorii sale:”Pietrificată muzică solară\In orgi și violine de sidef...”. De la Casa de Cultură,”poetul tihnei provinciale”,George Tutoveanu, „la care și cerul gurii e albastru”, ne invita la cenaclurile „Academiei Bârladene”:" Coboara toamna-n sufletu-mi întreg,\Că s-au uscat și florile amintirii...\ Dar glasul sfânt și tainic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sentimentele la încercare? -Nu,dar nu trebuie să uităm aforismul prof.N.S.Dumitru : ”Dacă-ți iubești soția,trebuie să-i iubești și pe prietenii ei”. -Eu apreciez celălalt aforism: Soția prietenului meu e mai bună decât prietenii soției mele”. Luna de sidef lumina palid cavoul placat cu marmură.Era neîngrijit. Nu se distingea niciun nume,doar o placă cu litere aurii: ”Luna stăpânește marea ca și pe femeie”. (Hemingway). Aprinseră o lumină.Indepărtară vegetația din jur.Ridicară lespedea.Era ușoară.In criptă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri, Ed. Vinea, București, 2009; Piața aurarilor, volum colectiv, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2009; Vară de sidef, roman, Ed. Imago, Sibiu, 2010; Eternități de o clipă, volum colectiv, Ed. InfoArt Media, Sibiu, 2010; Puncte de reper, volum colectiv, Ed. Ardealul, Târgu Mureș, 2011; Vânare de vânt, versuri, Iași, Ed. Tipo Moldova, 2012; Visând viața, proză scurtă, Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de răsuflet, doar grabă, chicotit gâfâit, despletiri de fiori și o singură, mare, sfântă slujbă. alunecare miezul pietrei palpită și mut se dezghioacă în calicii de floare, în nebănuite catifele și moliciuni. acolo se desfată o culoare ce aduce a sidef și foc. miezul pietrei are sămânță de lună, sămânță de soare. uneori, e verde și doare, neliniștit, adună în sine misterul marelui bum din care ea vine, tot vine și nu se trădează. miezul pietrei e un ochi treaz, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
vechi, sub transparența lui de aramă topită. două pumnale ciobite, ochii mi se înfig în departe, în sternul seninului, privirea mi se încovoaie, cu neliniștea ei îl mânjesc. ca apa, seninul se-nchide peste spinii privirii și-i preschimbă-n sidef. nepoftita fiară când nu pot să scriu, ce tulbure pastă îmi gâlgâie în vene, ce păsări de plumb îmi întunecă auzul! când nu pot să scriu, ce strâmb se reflectă lumea-n oglinzi, tremurată și plină de întreruperi, scăpată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
-și ridice cineva viața trăgând de limbă un revolver oribil, cu butoi, sau să se arunce sub roțile unui Ford desuet în loc să prefere un somptuos Roll's sau măcar Cadillac. Așa că am ales un Browning mic, cu prăselele încrustate în sidef. O adevărată bijuterie în miniatură. Negustorul mi-a făcut pe loc un scurt instructaj atrăgîndu-mi atenția să nu-l lipesc de tâmplă în momentul sinuciderii, ci să păstrez o distanță oarecare. ― Știți, e mai eficace lovitura și nu dă greș
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Totodată în pădure s-a împrăștiat zvonul că este o mare sărbătoare la care este invitată cu mic, cu mare, toată suflarea. Toată pădurea de fag a ținut umbră cu ramurile. Carii cerneau făină în fagii seculari, un codobelc așternea sidef pe drumul către altar. Pasărea măiastră, ciocârlia, era mare dirijor cu brotacul la trombon, rândunica la chitară, vrăbiuța la vioară, ursul la violoncel. Lupul își ascuțea dinții în coada unui miel, iepurele bătea step în pălăria unui vânător iar vulpea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acelea ale mătușii lui și fiicei acesteia, lecțiile lăcuite ale feluriților nobili și doamne numărau, probabil, sute și sute. În mijlocul acestei nesfârșite procesiuni de priveliști - samuraii și vasalii, slujitorii personali, funcționarii superiori cu șeile lor aurii și argintii, intarsiile de sidef, scânteierile lacului auriu, umbrelele deschise, arcașii cu arcurile și tolbele lor, pădurea de lănci cu cozi roșii - cele care atrăgeau, mai presus de orice altceva, atenția tuturor erau drapelele clanului Takeda. Treisprezece ideograme chinezești sclipeau aurii pe o fâșie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întâlnit-o! Trebuia să o facă, fiindcă între voi se ivise Femeia cu părul roșu; cu părul roșu și cu sânii mici, mici, de puberă, cu umeri largi; cu degetele lungi și subțiri, terminate cu unghii arcuite, ca niște gheare. Sidef alunecând pe brațul tău gol, pe trupul dezgolit, prin părul tău, ca un pieptene. Ea știe de Femeia solară și se teme. I-ai vorbit despre himera ta și nu a râs; mereu îți spune să-i povestești despre EA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
viu din iarnă. Într-o zi, căutând ceva prin adâncul șifonierului părin ților săi, găsi un pachețel ciudat. Era o pungă de hârtie uzată în care părinții îi păstraseră toți din țișorii de lapte, dulci la pipăit și lucitori ca sideful. Își amintea cum i se clătinau și cum și-i scosese pe rând, legați cu câte o ațișoară de clanța ușii. Tata trân tea ușa, iar dintele rămânea atârnat de sforicică, mânjind-o cu un pic de sânge. Pipăi între
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
În aceleași fabuloase vremi sclipirile din tapiserii se realizau tot cu fire de aur, împletite cu mătasea și cu bumbacul aduse din Colonii. Zulufii fecioarelor erau din șpan de aur și cornul de inorog avea cane lura din spire de sidef adevărat... Pentru povestirea de față mi-ar trebui și mie foarte, foarte mult aur. Mi-ar fi plăcut de pildă ca, în peisajul în care nu se va-ntâmpla din păcate nimic de-a lungul acestor pagini (dar cititoarele mele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Picioare cu ornamente sferice, picioare în formă de clepsidră sau cu panouri tapisate. Nu se termină nici dincolo de punctul în care coridoarele cotesc. Șifoniere în stilul barocului târziu. Tot nu se mai termină mobilele din lemn de arțar. Intarsii de sidef și de alamă aurită. Ecoul pașilor noștri pe ciment. Pe acoperișul de oțel răpăie ploaia. — Nu vă simțiți, cum să spun eu, copleșit de istorie? zice ea. Scoate cu unghiile ei roz un inel de chei din geanta asortată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fetele cele mari și or să aibă panglici multe și mărgele și inele și betele cerul e tot o apă la vale se rostogolesc șuvoi pietrele scumpe din brâie de piatră prin trecători înguste se ridică și zboară pești de sidef în nopțile cu lună lângă pomul uriaș Vrăjitoarea Bătrână își azvârle năvodul Umbrele peste umbre Exerciții de admirație flori roz asfințesc pe unda vălurită șoapte și murmur... pași pe un podeț - umbrele peste umbre prăvălite-n vad îmi calc urmele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
numărând cu grijă niște cutii mici de culoare maronie și verificând apoi în listele de inventar. Uite, continuă el, bătând cu creionul în hârtii, văd că aici ai trecute pe stoc, deci pentru vânzare, cincizeci și trei de cutii cu nasturi de sidef și eu nu văd decât treizeci și șase. Unde sunt celelalte? Ce s-a făcut cu restul?... În acel moment, în fereastra prăvăliei se iviră trei țigănci spoitorese, cu căldările-n spinare, care se apucară să bată-n geam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
s-o oprească, dar bolta Începu să se fărîmițeze sub degetele nerăbdătoare ale tinerei femei care continua să zgîrie În ciuda bucățelelor de piatră care cădeau peste ea. PÎnă ce aduse la lumină un briceag mic și ruginit, cu mîner de sidef. - N-a ajuns singur aici. Cuprins de o speranță nebunească, Lucas prinse unul din fragmentele smulse din bolta friabilă și-l fărîmiță pînă ce se făcu praf sub degetul lui. - E ciment! exclamă el. Asta Înseamnă că se află ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nor de aburi. Apa caldă curgîndu-i pe trup Îi dădu o senzație de deliciu, făcînd-o să-și spună fugar că, În pofida celor Întîmplate, plăcerea tot exista. Deschise mîna și se concentră asupra micului obiect. Îl frecă și descifră clar pe sideful care se ivea două inițiale: LK, Loïc Kermeur. Durerea se făcu simțită, mai puternică decît orice. Oferindu-și obrazul ploii dese a dușului, Marie se lăsă În voia acesteia și plînse ca și cum din Întreg corpul ei ar fi curs lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lucruri frumoase: ceramică pictată de Kushite, vase de bronz costorite, idoli și zeițe, scăunele cu trei picioare și fotolii. Mie mi-au căzut ochii pe o cutie cu capacul incrustat pe care strălucea o grădină făcută din fildeș, faianță și sidef. - Iată un lucru demn de mormântul unui domn, a zis Meryt, plină de admirație sinceră. Tâmplarul a apărut în spatele operei lui și a început să ne spună povestea operei lui: de unde cumpărase lemnul de acacia și cât de greu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Întrebă el la sfârșitul primei repetiții cu costume. Ce zici, o să cucerim Londra? Compton era Încă Îmbrăcat În costum, a cărui principală trăsătură era o haină cu croială izbitoare, făcută din catifea cafenie, cu căptușeală bleu și nasturi enormi de sidef, evident ideea costumierei despre care trebuia să fie Înfățișarea normală a unui milionar american, dar care Îi stârnea lui Henry părerea de rău că nu se interesase mai Îndeaproape de costumele actorilor și de rochiile doamnelor. — O să-ți spun peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mult haina decât piesa. „Motivul pentru care, la exterior, Christopher Newman trebuia acoperit Într-un veșmânt ciocolatiu, căptușit cu albastru ca cerul rămâne un mister cunoscut doar lui și croitorului lui“, comenta unul, În timp ce altul se minuna de „nasturii de sidef cât farfuriile de brânză“. Jocul lui Compton era apreciat ca nu mai mult decât adecvat, iar Elizabeth Robins părea În unele momente - după cum susținea un critic - să joace În altă piesă, poate una de dl Ibsen. Era limpede că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ceru mâna rostind: Să mergem, chérie. Cu plăcere, cavalere. Oh, tată, îi spusei după ce intrarăm în mașină, ce fericire că te-ai întors. Îmi lăsai capul pe umărul lui, cu duioșie și îmi pusei mâna, cu unghiile lungi, vopsite cu sidef alb, pe pieptul lui. Mi-ai lipsit atât de mult! Și tu mie, Irin, și tu mie. Venirea lui însemnase luminarea casei de către o rază de soare, plecarea tristeții și venirea vieții. Însă Angi se întristă. Mai târziu înțelesesem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
urme de muștar, maioneză, pielițe de salam de Sibiu și scobitori îmbîcsite. Băieți buni, de la nivelurile lor de inteligență și de somnolență ascultau și prelucrau totul. Treptat, seara își cuibărea burta ei de rață asupra mobilelor încrustate în fildeș și sidef, a micilor figurine din ceramică, a lămpilor mate, a carpetelor de Șiraz cu lustruiri fluide. Tapiseriile de pe pereți primeau prima lor pauză de lumină, din acea zi. Tablourile se scofâlceau ca o piele de sălbăticiune neprelucrată. Oglinzile de pe pereții lambrisați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fărmecat sunt de zîmbirea-ți Și-nveninat de ochii verzi. Și nu-nțelegi că-n al meu suflet Dureri de moarte tu ai pus - Cât de frumoasă ești pot spune, Cât te iubesc nu e de spus! {EminescuOpIV 280} CU PENETUL CA SIDEFUL Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și-nveninat de ochii verzi. Și nu-nțelegi că-n al meu suflet Dureri de moarte tu ai pus - Cât de frumoasă ești pot spune, Cât te iubesc nu e de spus! {EminescuOpIV 280} CU PENETUL CA SIDEFUL Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă Părea că se făcea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să beau, zice: "Cumetre Noi n-avem cimpoieri și vin". "Și totuși Domn fusesem darnic "Și bun de inimă cu toți. "De câte ori l-al meu păharnic "Umplut-am cupa numai sloți! Că ce sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un haz, pe lîng-un chef. "Împresurat-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sau groase cât luminările, hamuri și șei de cal, cu stele de alamă; cafea cu bobul cât gândacul, prăjită și mirosind frumos, rahat tăiat felii, cu nuci la mijloc; portocale în foiță; pâini rumene, cuțite de oțel cu prăsele de sidef; plăcintă julită; covrigi, clești, săpun, munți de făină, rachiuri și sticle, tot ce voiai și nu voiai. Dăduse soarele, și zăpada de pe acoperișurile prăvăliilor începuse să se topească. Mulțimea se înghesuia pe trotuarele late, oamenii vorbeau tare, strigîndu-se. Intrară în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]