436 matches
-
elevii din școlile de muzică de a se implica creativ prin introducerea în limbajul rock a unor elemente avansate (instrumente muzicale atipice - cum este cornul francez în formația Sfinx, armonii elaborate, aranjamente pe voci în stil polifonic cult - renascentist la Sideral, Phoenix, înregistrarea alături de orchestre simfonice sau de cameră). Atracția către rock manifestată de mulți „conservatoriști” va aduce, îndeosebi în anii șaptezeci, la rezultate indiscutabil superioare din punct de vedere estetic, în comparație cu formațiile aclamate din Vest (precum Emerson, Lake and Palmer
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
au apropiat doar superficial de muzica cultă). Însă după cum se va vedea mai jos, un efect advers al acestei situații a fost „plafonarea” produsă în anii optzeci. Capătul anilor șaizeci a adus la destrămarea sau restructurarea grupurilor însemnate ale momentului: Sideral, după mai multe metamorfoze, s-a desființat prin plecarea unor membri în străinătate, Phoenix a fost părăsită de cântărețul Florin Bordeianu, Octav Zemlicka a lăsat conducerea lui Dan Andrei Aldea în Sfinx, componența Mondial a fost foarte instabilă în anii
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
și în toamna părăsește formația iar în locul lui vine Ovidiu Lipan (Țăndărica) Aflat în formula Nancy Brandes (claviaturi), Nicky Dorobanțu (chitară, voce), Florin Marcovici (chitară armonie), Dumitru Grigoraș (flaut), grupul îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași. Tudan devine băsist și solist vocal al formației Roșu și Negru. Tot la Iași se alătură formației bateristul Ovidiu Lipan Țăndărica, care avea numai 13 ani. La primul Festival Club
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
și din cauza stratului gros și permanent de nori din atmosfera planetei. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Venus este de 144,5664 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Venus (224,700 96 de zile). Înclinația orbitei lui Marte, în raport cu planul eclipticii lui Venus este de 4,33°, care este mai puțin decât înclinația
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
a lui Mercur de pe Venus este de 144,5664 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Venus (224,700 96 de zile). Înclinația orbitei lui Marte, în raport cu planul eclipticii lui Venus este de 4,33°, care este mai puțin decât înclinația de 7,00°, în raport cu ecliptica Pământului. Tranzitul care s-a produs la 21
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
de la răsăritul local al Soarelui (la cca 19:38 UTC), până la capăt. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Marte este de 100,8888 de zile ; ea poate fi calculată cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Marte (686,960 10). Înclinația orbitei lui Mercur, în raport cu planul eclipticii lui Marte, este de 5,16°, care este mai puțin decât înclinația de 7
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
sinodică a lui Mercur de pe Marte este de 100,8888 de zile ; ea poate fi calculată cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Marte (686,960 10). Înclinația orbitei lui Mercur, în raport cu planul eclipticii lui Marte, este de 5,16°, care este mai puțin decât înclinația de 7,00° în raport cu ecliptica Pământului. Ca și pentru Marte, tranziturile lui Mercur de pe Jupiter
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
putut fi văzute ca "tranzituri razante" la polii lui Jupiter. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Jupiter este de este de 89,7913 zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Jupiter (4 335,354 50 de zile). Înclinația orbitei lui Mercur în raport cu planul eclipticii lui Jupiter este de 6,29°, ceea ce este ușor mai puțin
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
lui Mercur de pe Jupiter este de este de 89,7913 zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Jupiter (4 335,354 50 de zile). Înclinația orbitei lui Mercur în raport cu planul eclipticii lui Jupiter este de 6,29°, ceea ce este ușor mai puțin decât înclinația de 7,00° în raport cu ecliptica Pământului. Tranziturile lui Mercur văzute de pe
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
Mercur văzut de pe Saturn s-a produs la 30 decembrie 2011. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Saturn este de 88,695 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Saturn (10 757,736 50 de zile). Înclinația orbitei lui Mercur în raport cu planul eclipticii lui Saturn este de 6,38°, ceea ce este ușor mai puțin
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
a lui Mercur de pe Saturn este de 88,695 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală a lui Saturn (10 757,736 50 de zile). Înclinația orbitei lui Mercur în raport cu planul eclipticii lui Saturn este de 6,38°, ceea ce este ușor mai puțin decât înclinația de 7,00° în raport cu ecliptica Pământului. Paralaxa lui Mercur între centrul
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
număr de doi, numiți după câinii zeului Marte (Phobos și Deimos). Aceștia sunt niște corpuri mici, întunecate și puternic marcate de cratere, la origine putând fi niște asteroizi captați de gravitația Planetei Roșii. Satelitul Phobos, datorită perioadei sale de revoluție siderala mult mai mică decât perioadă de rotație siderala a planetei, are mișcare aparentă de la vest spre est și răsare și apune de căte 2 ori într-o zi marțiană. Marte a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vântul solar
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
Phobos și Deimos). Aceștia sunt niște corpuri mici, întunecate și puternic marcate de cratere, la origine putând fi niște asteroizi captați de gravitația Planetei Roșii. Satelitul Phobos, datorită perioadei sale de revoluție siderala mult mai mică decât perioadă de rotație siderala a planetei, are mișcare aparentă de la vest spre est și răsare și apune de căte 2 ori într-o zi marțiană. Marte a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vântul solar interacționând direct cu ionosfera marțiană, ținând atmosferă mai
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
venusiană durează, astfel, mai mult decât un an venusian (243 de zile pământene prima, față de 224,7 al doilea). Ecuatorul planetei Venus se rotește cu , în timp ce cel al Pământului are circa . Rotația planetei Venus a încetinit cu în fiecare zi siderală de la vizita navei spațiale Magellan de acum de ani. Din cauza acestei mișcări retrograde, durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai mică decât cea a unei zile siderale, de 116.75 zile pământene (ceea ce face ca ziua solară venusiană
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
are circa . Rotația planetei Venus a încetinit cu în fiecare zi siderală de la vizita navei spațiale Magellan de acum de ani. Din cauza acestei mișcări retrograde, durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai mică decât cea a unei zile siderale, de 116.75 zile pământene (ceea ce face ca ziua solară venusiană să fie mai scurtă decât cea a planetei Mercur, de 176 zile pământene); un an venusian durează circa 1,92 zile solare venusiene. Pentru un observator al suprafeței planetei
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
copiii educați în sistemul național de învățământ reformat. Revista a fost lansată în data de 5 octombrie 1995, numindu-se inițial „Cetatea dăinuirii”, iar, din 1996, a preluat titulatura cenaclului a cărui germinare intelectuală a și făcut-o posibilă - Clipa Siderală, cenaclul literar, la rândul său, luându-și ca spirit protector numele Iuliei Hasdeu. Începând cu anul 2007, revista și-a schimbat denumirea în "Clipa". Înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției din Republica Moldova drept publicație independentă și nonprofit
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
2001, revista reușește să obțină mai multă stabilitate, regăsindu-se în bugetul Fundației Culturale Române (astăzi Institutul Cultural Român, ICR). În ultimii patru ani, 2005-2009, publicația obține dreptul de editare prin proiecte anuale înaintate ICR. În toamna anului 1999 Clipa Siderală a lansat Concursul Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, aflat acum la cea de-a XI-a ediție. Galele Laureaților concursului se desfășoară, tradițional, la începutul lunii octombrie, în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu”, în Centrul de Cultură și Artă
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Pe parcursul timpului, anticipând înregistrarea juridică a revistei, iar, ulterior, din necesităti de sinteză, de sprijinire a tinerilor creatori și de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
precum și în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de Rusalina Rusu de la Televiziunea Naționala a R. Moldova, în cadrul emisiunii „Omul dimineții” realizată de jurnalistul Efim Josanu de la postul de radio „Vocea Basarabiei”. În condițiile economice precare în care se află R. Moldova, Clipa Siderală a căutat pe parcursul anilor să găsească soluții proprii pentru a abona din oficiu bibliotecile tuturor liceelor teoretice, ale celor mai mari școli de cultură generală și, de asemenea, ale celor mai mari biblioteci pentru copii din republică (anual 700-800 de
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
primul primar ales în mod democratic în comuna sa de baștină după anul 1989. A lucrat ca și profesoară de limba română și rusă, jurnalistă și editoare. A fondat și a condus cenaclul literar „Iulia Hasdeu” (1991) și Revista „CLIPA SIDERALĂ” (1995), sprijinită de Institutul Cultural Român din București (Premiul de Stat pentru Literatură. Chișinău, 2009). Din 2007, se află la Veneția. În august 2010 primește Ordinul Republicii pentru contribuție remarcabilă la Mișcarea de Eliberare Națională și merite deosebite în promovarea
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în Consiliul municipal Chișinău în ultimii ani, când frontiștii ridicau - deja - mânuțele odată cu fracțiunea comunistă (în probleme importante pentru românism). Mi-a plăcut în mai multe feluri că poarta spre recetirea Eugeniei Bulat mi-a întredeschis-o Aurelia Borzin, poetă siderală, pe care Eugenia a pregătit-o pentru preluarea celor două proiecte, să le ducă împreună cu profesoara Iulia Iordăchescu, dar și cu echipa - revista și cenaclul. Aurelia mi-a adus cartea Veneția ca un dat, unde autoarea mă avertizează - și pe
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]