KorAP: Find »[drukola/base=siderurgic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...85 >

2,106 matches

Corola-website/Law/122701_a_124030

vechiul catalog, nu s-au mai prevăzut condiții speciale generice de mediu în funcție de structură (mediu normal și mediu agresiv), ci s-au prevăzut direct durăte de functionare diferențiate pentru construcțiile din industriile cu mediu agresiv (alimentară, materiale de construcții, metalurgica, siderurgica și chimică). Pentru Grupa 2 - "Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)", care lucrează în condiții speciale de mediu, acestea s-au redus la două: - mediu neutru sau ușor coroziv, pentru activele din industria chimică în general; - mediu puternic

HOTĂRÂRE nr. 964 din 23 decembrie 1998 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122701_a_124030]
Corola-website/Law/120030_a_121359

își asumă răspunderea că întreprinderile care nu pot fi privatizate și continuă să producă pierderi și arierate să fie lichidate. În același timp se vor actualiza strategiile sectoriale și subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic și siderurgic), în scopul identificării structurilor și dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum și dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obținute din vânzări de active de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat

HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120030_a_121359]
Guvernul, prin instituțiile sale specializate, va include între preocupările de maximă prioritate obiectivul realizării în acest domeniu a unei reforme coerențe, corelate riguros sectorial, cu respectarea strictă a comandamentelor de strategie globală a României. De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confruntă, în mare măsură, cu același tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva și de personal, nonperformanta economică. Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Privatizării vor lua măsurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare și de privatizare

HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120030_a_121359]
în mare măsură, cu același tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva și de personal, nonperformanta economică. Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Privatizării vor lua măsurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare și de privatizare a domeniului siderurgic. În domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Națională a Căilor Ferate Române" și trecerea la organizarea în societăți comerciale a transportului de marfă și călători. 3. Consolidarea piețelor financiare O serie de societăți bancare cu capital

HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120030_a_121359]
RESTRUCTURARE A ECONOMIEI ----------------------------------------------------------------------------- | MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAȚII | ----------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------------- | 1. Actualizarea strategiilor sec- | - Ministerele |31.12.1998| Se vor iden-| |toriale și subsectoriale de | Economice, | |tifica struc-| |restructurare/dezvoltare începând | - Ministerul | |rile și | |cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizării | |dimensiunile | |petrochimic și siderurgic; corela- | | |dezirabile | |rea strategiilor sectoriale. | | |ale ramurilor| | | | |respective, | | | | |cât și dina- | | | | |mică acestora| | | | |pe termen | | | | |lung și se | | | | |vor stabili | | | | |măsurile con-| | | | |crete de | | | | |creare a me- | | | | |diului econo-| | | | |mic favorabil| | | | |, termene și | | | | |responsabili-| | | | |tați. | |-----------------------------------|----------------|----------|-------------| | 2. a) Restructurarea societăților | - Ministerul

HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120030_a_121359]
Corola-website/Law/119598_a_120927

finanțarea de la bugetul de stat a unor activități de pregătire a cadrelor pentru prelucrarea automată a datelor; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 695 din 16 iunie 1972 privind reducerea duratei timpului de lucru la Secția distileria de gudron din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 768/1972 privind majorarea tarifelor de remunerare a autorilor, publicată în Buletinul Oficial nr. 77 din 17 iulie 1972; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 772 din 7 iulie 1972 privind unele

HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/119598_a_120927]
Corola-website/Law/119432_a_120761

Vânzările de produse și articole incluse în această diviziune sunt în general limitate la bunuri de consum. În consecință, anumite produse nu sunt clasificate în comerțul cu amănuntul, ca de exemplu: cereale, semințe, minerale, petrol brut, produse chimice industriale, produse siderurgice, mașini și materiale industriale. În anumite cazuri unele produse pot suferi o anumita transformare întâmplătoare în cadrul procesului de vânzare. De asemenea se include în această diviziune repararea și instalarea de bunuri casnice și personale chiar dacă ele se fac sau nu

ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/119432_a_120761]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

Pașcani Triaj Iași Duminică, 24 decembrie 2006, ora 2,14, în personalul Iași Buhăești Roman, cumpănă cu lumina de afară: biletele dumneavoastră, la Roman? frumos la Roman! Combinatul de Utilaj Greu la capul schimbat în comerț, punctiform în mijloc portocaliul siderurgic, la Ciurea nu oprește, mers de accelerat Dos Passos Paralela 42, melodramă fața văzută realist a aisbergului, țîgarea 500 amendă! cum nu știi, wəj? țîgara! de-o lu' di zîli n-ai fumat? înalță-te biserică pe Picioru Lupului în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

exemplul sovietic, guvernele comuniste din Balcani puneau accent aproape exclusiv pe industria grea, în special pe metalurgie și pe construcția de mașini. Planificatorii socialiști preferau totodată să-și consacre eforturile înălțării unor întreprinderi impresionante de genul uriașelor complexe metalurgice și siderurgice și hidrocentrale, în scopul construirii unei viitoare baze industriale. Întrucît statele balcanice nu dispunea de capitalul necesar, iar creditele sovieticilor, chiar dacă puteau fi obținute, erau mici, costul acestui progres accelerat al unui sector al economiei trebuia să fie plătit de

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
corecte. O deficiență majoră a unui plan constă în faptul că el tinde să fie rigid și deci extrem de costisitor și relativ dificil de remediat. Acest lucru e demonstrat de hotărîrea bulgarilor de a construi un mare complex metalurgic și siderurgic într-un loc ce s-ar putea dovedi pe viitor deosebit de nefavorabil. Deși o restricție relativă la societatea civilă de consum din zilele noastre poate fi justificată dacă ea va duce realmente la o situație mai bună ulterior, altfel stau

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
mai mare parte a acestor politici, iar companiile mixte și-au încetat activitatea în 1954-1955. Odată cu punerea accentului pe industrie, economia bulgară a cunoscut într-adevăr o oarecare ameliorare în acest domeniu; au fost puse bazele unei industrii metalurgice și siderurgice. Electrificarea țării a făcut de asemenea progrese rapide. Exista însă în continuare o foarte mare lipsă de locuințe în mediul urban și de bunuri de consum. Agricultura Bulgariei, ca și aceea a celorlalte state socialiste, constituia punctul slab al sistemului

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și de minereu de fier, care trebuiau importate aproape în întregime din Uniunea Sovietică. Petrolul constituia o altă problemă majoră. Aceste deficiențe nu au împiedicat totuși guvernul bulgar să întreprindă construirea combinatului metalurgic de la Kremikovți. Acest gigantic complex metalurgic și siderurgic, realizat grație unui substanțial ajutor sovietic, a fost înălțat în apropiere de Sofia și inaugurat în noiembrie 1963. Menit să constituie o mostră a marilor realizări ale regimului comunist, acesta a absorbit o cincime din totalul investițiilor de capital din

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
fusese slabă și înapoiată. Prin 1963, guvernul român își afirmase limpede opoziția fermă față de planificarea centrală a Comecon-ului (CAER), față de specializarea strictă în cadrul blocului și față de instituirea unor autorități supranaționale. Chestiunea urgentă a momentului era soarta giganticei întreprinderi metalurgice și siderurgice aflate în curs de construcție la Galați. Partidul Muncitoresc Român a dat publicității în aprilie 1964 textul unei declarații care afirma poziția lui oficială în privința Comecon-ului (CAER) și a propunerilor de integrare ale acestuia. Intitulată "Declarație asupra poziției Partidului Muncitoresc

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826

în valută în 1971 și în anul 1972, 1204,1 milioane lei valută 31. În perioada 1966-1970, creșterea a fost de 2,5 ori în 5 ani32. Printre mărfurile care constituiau obiectul schimburilor comerciale româno-chineze figurau: la exportul României produse siderurgice, produse petroliere și chimice, utilaj petrolier, autocamioane și tractoare, nave, mașini-unelte și alte produse ale construcțiilor de mașini. La exportul R. P. Chineze, figurau: metale neferoase, cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile și alte bunuri de consum. Periodic

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
care constituiau obiectul schimburilor comerciale româno-chineze figurau: la exportul României produse siderurgice, produse petroliere și chimice, utilaj petrolier, autocamioane și tractoare, nave, mașini-unelte și alte produse ale construcțiilor de mașini. La exportul R. P. Chineze, figurau: metale neferoase, cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile și alte bunuri de consum. Periodic, în cele două capitale erau organizate expoziții economice, cu prezentarea unor produse industriale, totodată fiind demonstrate posibilitățile de creștere continuă a schimburilor comerciale româno-chineze. Relațiile culturale româno-chineze s-au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
cele două țări s-a lărgit an de an, cuprinzând în 1965 la exportul românesc: produse petroliere cca. 66%, porumb cca. 17%, lingouri de oțel cca. 8%; sare cca. 2% ,cauciuc sintetic cca. 9%, iar la importul din Japonia: produse siderurgice cca. 31%, fibre artificiale și rețea cord cca. 22%, vase mineraliere cca. 19%, accesorii televizoare și radio cca. 15%, cauciuc sintetic cca. 2%, diverse cca. 9%; au fost contractate diferite instalații traulere 10 mineraliere și 2 tancuri petroliere etc. Contactele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
solemnă comună a României și Mauritaniei (București, 24.06.1974); Acord de cooperare economică și tehnică (București, 25.06.1974); Acord privind deschiderea unei linii de credit (București, 25.06.1974); Acord de cooperare în domeniile geologic, minier, petrolier și siderurgic (București, 26.06.1974); Acord privind desființarea vizelor (București, 25.06.1974); Convenție sanitar-veterinară (București, 25.06.1974); Acord de colaborare și cooperare în domeniul pescuitului oceanic (București, 26.06.1974); Acord dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Mauritania

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
mobilă și ar putea fi reluată; actualmente, România livrează componente de bază, în Italia, Germania, Franța, Anglia, țări care folosesc componente din România. Se pot produce echipamente și instalații pentru explorarea, exploatarea și transportul de petrol și produse petroliere. Industria siderurgică din România, restructurată și modernizată, constituie un mare consumator de materii prime din Rusia; a crescut și s-a diversificat gama de produse pentru export: table, profiluri grele și ușoare, de inox, tablă zincată; se pot livra table și folii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică (are peste 1000 de hidrocentrale) și centrale nucleare. Suedia este o țară industrial-agrară dezvoltată, cu o puternică industrie extractivă, siderurgică, construcția de mașini și construcții navale. Suedia este membră a Uniunii Europene și cade sub incidența Acquis-ului comunitar privind politica comercială. Între România și Suedia, principalele domenii de cooperare sunt energia și mediul. Companiile suedeze participă, în special, la proiecte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
în C.S.I. cca. 5 milioane tone anual. Creșterea animalelor (în principal bovine) este bine dezvoltată. Posedă variate resurse minerale, îndeosebi nichel (locul 4-6 pe glob ca producție), mangan, crom, cupru; alături de industriile tradiționale : zahăr și tutun, s-au dezvoltat : industria siderurgică, metalurgică neferoasă, chimică, textilă și confecțiile. Balanța comercială este deficitară. Principalul partener comercial este C.S.I., cu 60% din volumul total, din care cel mai important articol de export este zahărul (cca. 80%). Relațiile româno-cubaneze Primele contacte oficiale româno-cubaneze s-au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
2011 (în directă legătură cu situația și posibilitățile concrete ale economiei venezuelene, dar și cu interesul și competitivitatea operatorilor români), pentru a se situa în jurul a 14-22 milioane dolari pe an în perioada 2002-2006, fiind compus în general, din produse siderurgice, autoturisme, mașini-unelte, aparatură electrică, diverse produse chimice. Importul a oscilat și el, de la cca. 19 milioane dolari în 1995, la cca. 28 milioane dolari în 2001 (cu o cădere în 2002 și 2003 la doar cca. 5-9 milioane dolari, revenind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Corola-website/Law/126843_a_128172

Articolul 1 Ordinul ministrului industriei și comerțului nr. 132 din 31 mai 1999 privind instituirea sistemului de supraveghere a exportului în Republică Ungară al unor produse siderurgice originare din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 22 iunie 1999, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Până la data de 31 decembrie 2000 exportul

ORDIN nr. 357.C din 24 decembrie 1999 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi comerţului nr. 132/1999 privind instituirea sistemului de supraveghere a exportului în Republica Ungara al unor produse siderurgice originare din România. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126843_a_128172]
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 22 iunie 1999, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Până la data de 31 decembrie 2000 exportul în Republică Ungară al produselor siderurgice originare din România, incluse în anexa nr. I, va face obiectul unui sistem de supraveghere." 2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Licență de export se va completa de către solicitant într-un exemplar original și în două copii

ORDIN nr. 357.C din 24 decembrie 1999 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi comerţului nr. 132/1999 privind instituirea sistemului de supraveghere a exportului în Republica Ungara al unor produse siderurgice originare din România. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126843_a_128172]
Corola-website/Law/125375_a_126704

37. PETROUTILAJ Câmpina 38. POIANA BRAȘOV Poiana Brașov 39. REAL Pleașa 40. ROCAR București 41. ROFEP Urziceni 42. ROMÂN Brașov 43. ROMTENSID Timișoara 44. ROMVAG Caracal 45. ROTEC Buzău 46. RULMENTUL Brașov 47. ȘANTIERUL NAVAL Constantă 48. SIDERMET Calan 49. SIDERURGICA Hunedoara 50. SIDEX Galați 51. SINTERREF Azuga 52. SUBANSAMBLE AUTO Sfîntu Gheorghe 53. TAROM București 54. TEHNOFRIG Cluj-Napoca 55. TEROM Iași 56. TIMPURI NOI București 57. TRACTORUL Brașov 58. UCM Reșița 59. URBIS București 60. UZINELE SODICE Govora 61. UZTEL

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 23 septembrie 1999 privind exceptarea unor societăţi comerciale de la aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societăţilor naţionale, a societăţilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125375_a_126704]
Corola-website/Law/125477_a_126806

Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Salariații societăților comerciale din industria siderurgica, a materialelor refractare, a feroaliajelor, a produselor carbonice și a industriei metalurgice neferoase, ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective efectuate în condițiile prevăzute de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 98/1999

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 146 din 30 septembrie 1999 privind unele măsuri de acompaniament social pentru salariaţii din industria metalurgica ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125477_a_126806]