673 matches
-
zdrelite / curgeau dâre de vin (...). De aceea, câmpul semantic al sacrului este diseminat în toate poemele, prin trimiterile directe sau indirecte la fecioara bibliotecilor; la sfinți, la steaua-călăuză a magilor, la miel, la Paști, la liturghie în sfântă carte, la sihăstrie, la chilie etc., toate acestea imprimând poemelor o evidentă latură anagogică, dar, în același timp, aducând nuanțe de topos al izolării și al damnării care însoțesc procesul creației autentice, indiferent de conotațiile care i se atribuie termenului. De altfel, poetul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
antidot la Urletele de lup care meterezele par să le surpe, dragostea. Însuși titlul celei de-a doua părți a volumului, Jurnal erotic, este sugestiv pentru statutul pe care îl are sentimentul în existența lui. Debordând de sensibilitate, acolo, în sihăstria sufletului, visează o iubită pe măsura patosului său, o Lolită a cireșelor, ale cărei date îmbină vegetalul cu sfințenia, încât imaginarul poetic creat de Virgil Diaconu e de o senzualitate mereu proaspătă, de nestăpânit: vrea o vacanță pe plaja cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de bunăvoie într-un pustiu trebuie să îndeplinești, probabil, minimum trei condiții: 1. Să crezi în Dumnezeu sau în ceva asemănător mai mult decât în tine. 2. Să știi să renunți. 3. Să nu vrei să vorbești cu nimeni despre sihăstria ta. Or, eu nu îndeplineam nici una dintre aceste condiții. Eram prea egoist și prea tânăr ca să renunț la ceea ce nu avusesem încă și pe deasupra mi se părea plictisitor să nu pot comunica nimănui impresiile mele din pustiu... Ca să nu mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are zece litri, iar ei primeau „triidzăci vedre”, asta înseamnă vreo 300 de litri de vin. Îi mult, îi puțin? Asta n-o știu, părinte. „ La vinișorul ista
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ar impune. Din sfatul lor, m-am ales, însă, cu nostalgia de a mă comporta ca o larvă. Pentru prima oară am renunțat complet la viața socială. Nu mai doresc să ies pe stradă, să văd lume, mă complac în sihăstria de aici, încep să am calități de pustnic. Observ că suprim în mine, pe zi ce trece, orice curiozitate față de evenimente, orice interes care m-ar deranja. Nici măcar să citesc nu mai sunt în stare. Dacă iau o carte, o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
acțiune de mare amploare pe care a desfășurat-o în vara aceasta și anume realizarea câtorva interviuri cu monahii și monahiile ce au suferit în acea perioadă grea. Aceste materiale, ce urmează a fi publicate, au fost realizate la Mănăstirile Sihăstria, Agapia și Văratec, împreună cu Domnul Dan Daia, asistent cultural în cadrul Centrului Cultural Francez din Iași, și cu Părintele Dumitru Păduraru, redactor în cadrul Radio TRINITAS Iași. A urmat mesajul Domnului Adrian Lemeni, Secretar de Stat pentru Culte, transmis de Domnul Cezar
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Semnătură indescifrabilă * Azi 19 iunie 1986, O zi frumoasă și binecuvântată de Dumnezeu, un grup de preoți, preotese, cântăreți cu soții și alte persoane, am vizitat cu evlavie și deosebită plăcere cele două mănăstiri sfinte și istorice ale Moldovei sfinte (Sihăstria și Secu). Vrednică și pioasă amintire înaintașilor noștri pentru tot ce ne-au lăsat. Recunoștință și rugăciune sfântă. Cinste și respect celor ce ne-au primit românește și creștinește. Conducătorul excursiei Preot pictor Constantin S. * 20 august 1988 După douăzeci
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și împovărate. Ioan Gonriș Astăzi 1 mai 1987 noi, un grup de studenți de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, conduși de Părintele Profesor Floca Ioan, am vizitat acest străvechi locaș de închinare și trăire duhovnicească situat în una din vechile sihăstrii românești. Impresiile cu care am rămas au fost înalte. Studenți: Vicovan Vasile, Teodor Paraschiv, Popa Dumitru, Farcaș Nechita, Savu Pop, etc. * 24 iulie 1987 Vizitând această mănăstire am rămas impresionat de harul pe care Dumnezeu l-a revărsat asupra ei
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Osip Maximovici este editor. ă Înțeleg. Mi-ați spus că Osip Maximovici nu a fost aici în ziua diferendului. știți unde a fost? ă A stat la o mănăstire din provincia Kaluga. ă Optina Pustin? ă Aveți dreptate. Era în sihăstrie. ă Când a plecat la Optina Pustin? ă Oh, cu câteva săptămâni înainte. Vreau să spun, cu vreo două săptâmâni înainte. ă A mers singur? ă Da. Vadim Vasilievici l-a petrecut la stație. ă Dar Vadim Vasilievici se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
asta. Nu am fost acolo. Eram la opt sute de versete depărtare. Vadim Vasilievici a auzit cearta. Vadim Vasilievici se foi la auzul numelui său. ă Ah, da, Osip Maximovici, zise Porfiri. Îmi amintesc. Anna Alexandrovna mi-a spus. Erați în sihăstrie la Optina Pustin. Înseamnă că sunteți credincios? Porfiri observă o icoană sus într-un colț al încăperii. ă Nu ar trebui să fiu? ă M-aș hazarda să ghicesc că o parte din autorii pe care îi publicați nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
încăperea și intră într-o cameră alăturată. ă Nu suntem decât noi doi aici, explică Osip Maximovici. Spre deosebire de ilustrul nostru vecin Smirdin, noi ne ocupăm de toate. Ne așteaptă o comandă urgentă pentru Universitatea din Moscova. ă Mergeți des în sihăstrie? întrebă Porfiri cu nerăbdare, după ce își manifestă înțelegerea. ă Nu, anul acesta am fost pentru prima dată. și am descoperit că este ceva după care am tânjit toată viața mea. Să îmi încep postul Crăciunului în sihăstrie. Poate că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Mergeți des în sihăstrie? întrebă Porfiri cu nerăbdare, după ce își manifestă înțelegerea. ă Nu, anul acesta am fost pentru prima dată. și am descoperit că este ceva după care am tânjit toată viața mea. Să îmi încep postul Crăciunului în sihăstrie. Poate că are vreo legătură cu faptul că îmbătrânesc. Sunt lucruri pe care le faci după o anumită vârstă. Problema morții devine mai presantă. Moartea nu mai este o propunere abstractă, ci o realitate iminentă. Apropo, ați avut dreptate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
gară, nu-i așa? ă Da? ă L-ați văzut urcat în tren? ă L-am văzut în tren și i-am făcut cu mâna. ă și dumneavoastră ați rămas în St. Petersburg tot timpul cât el a fost în sihăstrie? ă Într-adevăr. ă Vă mulțumesc. Porfiri se înclină și era se pregăti să plece însă ceva din privirea celulalt bărbat îl orpi ținea în loc. ă Pot să vă întreb, începu Vadim Vasilievici ezitant. Traducerea pe care Stepan Sergheievici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
destule sclipiri de poezie autentică. Editorialul său din nr. 79 - „Între idolatria și sfințenia artei“ - este însă un manifest ortodoxist și antimodern(ist), în care artiștii laicizanți apar expuși anatemei viitorului: „...și vor fi dezvrăjiți și trimiși spre pocăire în sihăstrii claustrale din toate taberele artei îndrăcite unde pîndesc: rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii renegați, renegații cosmopoliți, francmasonii intelectuali, raționaliștii mistificatori și alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a arătat o chitanță, câștigul din vânzarea unui simplu rulou de bumbac impregnat în ulei pentru una dintre lămpile ce ard în biserica Sfântului Mormânt. Am rămas uluit. În privința ierburilor, avea o nesfârșită listă de cereri din partea mănăstirilor și a sihăstriilor. Pentru orez a dat crezare judecății mele despre cina ce tocmai o pregăteau. Am stat la Anafesto trei săptămâni, așteptând să se completeze încărcătura și vremea să fie prielnică ridicării ancorei. A fost o gazdă generoasă, în ciuda numeroaselor treburi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că un om atât de practic, pe care am avut norocul să-l cunosc, se poate împotrivi în asemenea treburi mărunte. Mi-a răspuns că Heraclion nădăjduia să pună capăt discordiilor dintre creștini, izolând biserica între zidurile mănăstirilor și ale sihăstriilor, după care, liber de orice influențe, deplin stăpân peste supușii săi, se amăgea că va recuceri toate ținuturile aflate sub stăpânirea perșilor. Pe când încă luam în discuție pământurile din Puglia și Calabria, în a douăsprezecea zi de octombrie, Onoriu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Gundenperga, la stăruința mea pe lângă Rotari, care voia să-i scoată ochii și să-i smulgă limba în forul din Pavia, a fost băgată în aceeași zi într-un car închis, din cele folosite pentru prizonieri, și dusă la o sihăstrie aflată pe stâncile abrupte ale Alpilor. Am pus să fie aduse în cancelarie câteva dintre lucrurile ei, mai ales scrisori și cărți, și douăzeci și doi de romani și longobarzi ale căror nume erau scrise pe un sul mic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
față de soția mea. La Cividale, ducele Ago, sfătuit fiind de unchiul său Grimoald, voia să-mi acorde reședință la palat ca să-i fiu de ajutor în cârmuirea ducatului. Am refuzat politicos, spunându-i că voiam să mă retrag într-o sihăstrie de pe muntele ce domina orașul. I-am spus, ca să-mi îmblânzesc refuzul, că putea să mă găsească acolo în caz de extremă urgență. Aveam moartea în suflet, și eram convins că și cea a trupului meu era pe-aproape. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fac un simplu preot printre atâția sacerdoți. Am fost hirotonit de episcopul Felice, patriarhul arian de Aquileia, și slujesc în fiecare sâmbătă sfântul rit alături de el. Mă așez pe ultimul loc, cel menit slujitorilor de la altar. Nu mai locuiesc în sihăstria de pe munte, ci aștept moartea în casa mea de la periferia orașului Cividale, o mică și modestă locuință construită anume fără risipă de ferestre, astfel că până și de-afară să se știe că aici zace un muribund în rugăciune. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și atunci ochii mei s-or uita vecinic la tine! I. .................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise cu flori și cu schițe zugrăvite de el. In această sihăstrie primea adesea vizitele lui Francesco. Într-o zi el îi arătă acestuia scrisoarea Cezarei. - Ai de gând să zici ba? - Iată ce zic - răspunse, arătând scrisoarea sa. - Fă ce vrei - dar astăzi vino-n atelierul meu, căci tabloul mi-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atunci ochii mei s-or uita etern [vecinic] la tine! ................................................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise cu flori și cu schițe zugrăvite de el. În această sihăstrie primea adesea vizitele lui Francesco. Într-o zi el îi arătă acestuia scrisoarea Cezarei. - Ei, ai de gând să zici ba? - Iată ce zic - răspunse, arătând pe a [scrisoarea] sa. - Fă ce vrei - dar astăzi vino-n atelierul meu, căci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii ocupaseră piața publică și din vechile temple ale culturii zeii fugiseră. Nu mai știam prea bine cine ne sânt credincioșii. S-ar fi cuvenit, în răspărul acestei alte lumi, să intrăm din nou în sihăstrie și să transformăm vechiul crez cultural ― cel care, credeam noi, urma să mântuiască lumea de atunci ― în joc cu perle și în elevaj de orhidee. Cu alte cuvinte, să devenim perfect inutili. Or, tocmai asta ne oferea acum programul Thyssen
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o altă generație să se îndure de noi. joi, 6 decembrie Viteza cu care sânt reintegrat, reașezat în termenii lumii de aici, care redevine ― așa cum până la urmă a fost dintotdeauna ― lumea mea. N-am ajuns să mă dezmeticesc bine din sihăstria germană și m-am și pomenit ieri, la Muzeul Țăranului, în fața unei săli de 300 de persoane, trebuind să vorbesc, alături de Pleșu și Baconsky, despre albumul pe care Horia sperase să-l vadă încheiat și tipărit înaintea plecării lui la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în discuție reprezintă o întoarcere radicală a cursului acțiunii: este primul pas ouț of Lear's madness towards wisdom. For others, of course, the question of "King Lear and The Gods" has not been șo easily resolved. On arrival at Sihăstria Monastery, I was taken from the church up the mountainside to the cell of Father Cleopa, ăn 89-year-old monk famous for hîș piety and wisdom. It was clear that there was no Lear here. This was a holy old man
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pr esen ce of Goneril, Regan and Edmun d, spre înțelepciune făcut de un Lear care dorește să scape de nebunie. Pentru alții, însă, problema intitulată "Regele Lear și zeii" nu are o soluție atît de simplă. Ajungînd la Mănăstirea Sihăstria am fost dus în munți, la chilia par intelui Cleopa, un bătr în de 89 de ani renumit pentru înțelepciunea și evlavia să. Se vedea clar că nu era acolo nici urma de Lear. În locul pocăitului neliniștit din piesa lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]