1,254 matches
-
și a fost filmat de autorități. A fost un proces tipic anilor '50, în care inculpații au recunoscut toate faptele de care au fost acuzați. Cei cinci bărbați au fost condamnați la moarte și executați, iar Monica Sevianu la muncă silnică pe viață, ținându-se cont că era mamă a cinci copii. De-a lungul timpului, Gheorghe Enoiu și subordonații săi au aplicat asupra celor anchetați cele mai variate și mai brutale tipuri de tortură. Unul din cei anchetați de Enoiu
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
importanță, una din probele principale ale “trădării” fiind o telegramă de felicitare adresată lui Hitler în 13 martie 1938, cu ocazia Anschluss-ului. Din multiplele pedepse primite, Tribunalul Militar a decis ca acuzatul să execute doar pedeapsa de 10 ani muncă silnică și șase ani degradare civică, plus plata a 2000 de lei cheltuieli de judecată. Din momentul pronuțării sentinței, soarta lui Corneliu Zelea Codreanu va depinde de conjunctura internațională, și nu de decizia Tribunalului Militar. Pe plan internațional, principalul fapt care
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Codreanu", plus încă "vreo 30 de gardiști principali". Nicadorii Decemvirii În momentul comiterii asasinatului, toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe agravante prin funcțiile oficiale ale atentatorilor. La care se adugă și profanarea de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
al guvernatorului Bucovinei), Avram Creștinu, Romulus Ambruș - comandantul jandarmeriei din județul Golta, Florin Ghineraru - șeful sectorului de jandarmi în județul Balta din Transnistria, locotenent-colonel Ștefan Gavăț (jandarm) și alții. Pe 22 mai 1945 li s-a comutat pedeapsa la muncă silnică pe viață. Isopescu a murit în timpul detenției, la penitenciarul Aiud, în 1948. Mihai Antonescu stabilise acorduri ("Abmachungen") privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adică cu subunitățile "Einsatzgruppe D" (unități SS germane însărcinate cu eliminarea evreilor din spatele frontului), și cu
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în Spania. Spre deosebire de alți colegi ai săi, în ziua verdictului din 13 martie 1938 Racovski a beneficiat de anumită "clemență" și nu a fost condamnat la moarte și executat de îndată, ci a primit pedeapsa de 20 ani de muncă silnică. A fost trimis in Karlag (lagăr de concentrare la Karaganda, în Kazahstan), de unde în 1940 a fost transferat la închisoarea din Oriol. După invadarea U.R.S.S. de către Germania , Rakovski a fost împușcat, în pădurea Medvedvski lângă Oriol, la 11 septembrie
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
pentru a evita posibilitatea de a fi văzut drept complice la moartea fiului unui membru al Biroului Politic. În vara lui 1943, soția lui Leonid, Liuba Hrușciova, a fost arestată, acuzată de spionaj și condamnată la cinci ani de muncă silnică, iar fiul ei (din altă relație), Tolea, a trecut prin mai multe orfelinate. Fiica lui Leonid, Iulia, a fost crescută de Nikita Hrușciov și de soția sa. După ce "Uranus" i-a obligat pe germani să se retragă, Hrușciov a fost
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
fost M. Costa-Foru. După finalizarea procesului, majoritatea celor arestați au fost achitați de instanță. Un număr de 85 rebeli au fost condamnați la pedepse cu închisoarea: majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică și Iustin Batișcev la muncă silnică pe viață. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. În acest proces s-a intenționat demonstrarea faptului că a fost organizată de URSS. Procesul a atras reacția vehementă a propagandei sovietice, precum și
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
majoritatea celor arestați au fost achitați de instanță. Un număr de 85 rebeli au fost condamnați la pedepse cu închisoarea: majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică și Iustin Batișcev la muncă silnică pe viață. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. În acest proces s-a intenționat demonstrarea faptului că a fost organizată de URSS. Procesul a atras reacția vehementă a propagandei sovietice, precum și atenția opiniei publice internaționale; personalități ale
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
robot (din cehă "robot") a fost utilizat de Josef Čapek și Karel Čapek în lucrările lor de science fiction la începutul secolului al XX-lea. Cuvântul "robot" este de origine slavă și se poate traduce prin: muncă, claca sau muncă silnica. Karel Čapek a descris în piesa să R.U.R. din anul 1921 muncitori de asemănare umană, care sunt crescuți în rezervoare. Čapek folosește în lucrarea să motivele clasice de golem. Denumirea de astăzi a creaturilor lui Čapek este de
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
pe 11 septembrie 1872, cu acuza de numeroase infracțiuni, printre care și crima premeditată, formarea unei bande armate, răpirea de persoane, jaf și rebeliune împotriva poliției. Dar condamna, prin Decretul regal din 13 septembrie 1874, a fost comutată în muncă silnică pe viață în condiții obscure, așa cum au fost condamnați și alți tâlhari cu acuzații similare. Potrivit lui Del Zio, motivele au fost politice și diplomatice, deoarece guvernul italian ar fi trebuit să se supună "voinței franceze". Francesco Guarini, avocatul lui Crocco
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
fierul înroșit cu "V" (pentru "voleuse", "hoață") pe ambii umeri și închisă pe viață în pușcăria prostituatelor, la Salpêtrière. În iunie anul următor ea a reușit să evadeze deghizată în băiat. Între timp, soțul ei a fost condamnat la muncă silnică pe viață. Opinia publică a fost foarte interesată de acest scandal. Deși majoritatea istoricilor au ajuns la concluzia că Maria Antoaneta nu a avut nici o vină în această afacere, mulți francezi au rămas cu convingerea că regina a folosit-o
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
Mai târziu a profesat în baroul de avocatură buzoian. În timpul liceului face parte din colectivul redacțional al revistei „"Licăriri literare"” (1929), revistă în care publică proză și versuri. Ca student frecventează Cenaclul Sburătorul. Regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică în lagărul de la Periprava, din cauza convigerilor sale de extrema dreaptă. A fost întemințat în perioada 1948 - 1960. În perioada șederii sale la Buzău a fost redactor la revista „"Carnetul literar"”, în perioada 1931 - 1934 și la ziarul „"Gând nou"”, între
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
Victor Babeș din Cluj, specialitatea germanistică. În 1958 publică volumul „"Die Erzählungen des Peter Merthes"”. La 30 septembrie 1958 este arestat, iar după un an de arest preventiv și perindări prin închisori, este condamnat la 20 de ani de muncă silnică, într-un proces public, pentru că ar fi instigat împotriva statului comunist. A trecut prin închisorile din Codlea (1959-1960), Jilava (1960), Gherla (1961-1962) și lagărele de muncă silnică de la Grădina (Balta Brăilei), Stoenești și Periprava (Delta Dunării). La 12 octombrie 1962
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
preventiv și perindări prin închisori, este condamnat la 20 de ani de muncă silnică, într-un proces public, pentru că ar fi instigat împotriva statului comunist. A trecut prin închisorile din Codlea (1959-1960), Jilava (1960), Gherla (1961-1962) și lagărele de muncă silnică de la Grădina (Balta Brăilei), Stoenești și Periprava (Delta Dunării). La 12 octombrie 1962 este eliberat pe neașteptate și în anul următor își câstigă existența ca lucrător la canalul Tömösch din Brașov. În anii 1963 - 1968 a fost angajat ca violonist
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
de Științe și cele, clandestine, de coordonator al mișcării legionare. La sfârșitul războiului trece definitiv în clandestinitate, dedicându-se exclusiv mișcării naționale de rezistență. În 1948 este arestat și condamnat, în "„procesul grupului de complotiști, spioni și sabotori”", la muncă silnică pe viață. Intelectual cu o vastă cultură științifică și umanistă, ajutat de o excepțională memorie, Gheorghe Manu a ținut adevărate cursuri clandestine pentru codeținuți: matematică, fizică, filozofie, istorie, geografie, literatură, drept, limbi străine... Talentul și inventivitatea sa au produs metode
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
din Shuya and Ivanovo. După finalul dezastruos al mișcării, Frunze a fost arestat în 1907 și condamnat la moarte, stând mai multe luni în așteptarea execuției. Dar mai târziu a fost grațiat și condamnarea sa a fost comutată la muncă silnică pe viață. După zece ani în închisorile din Siberia, Frunze a fugit la Cita, unde a devenit redactor al ziarului săptămânal bolșevic numit "Vostochnoe Obozrenie". În timpul așa-numitei Revoluții din Februarie care a precedat Revoluția din Octombrie (1917) Frunze conducea
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
a populației evreiești”, iar femeile au primit drepturi politice. În continuare a fost stabilită comisia specială de anchetă pentru a investiga și a judecat foști ofițeri și civili. În urma activității comisiei, în special, a fost condamnat de Senat la muncă silnică pe viață generalul , fostul ministru de război, găsit vinovat de nepregătirea armatei ruse pentru război. Cei mai mulți dintre inculpații din cadrul anchetei au fost eliberați din lipsă de probe. La 2/15 martie 1917 Kerenski a emis decretul prescriptive procurorilor țară eliberarea
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
cele din urmă, la 17/30 martie, guvernul provizoriu a emis un decret „privind ameliorarea situației persoanelor care au comis infracțiuni de drept comun”. Conform lui, au fost eliberate imediat persoanele condamnate la termeni de încarcerare mici, condamnările la muncă silnică au fost reduse la jumătate, iar pedeapsa cu moartea comutată la 15 ani de muncă silnică. Din 104,7 mii de deținuți de la 1 martie 1917, a fost eliberați de peste 88 de mii de oameni, din care deținuți politici erau
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
persoanelor care au comis infracțiuni de drept comun”. Conform lui, au fost eliberate imediat persoanele condamnate la termeni de încarcerare mici, condamnările la muncă silnică au fost reduse la jumătate, iar pedeapsa cu moartea comutată la 15 ani de muncă silnică. Din 104,7 mii de deținuți de la 1 martie 1917, a fost eliberați de peste 88 de mii de oameni, din care deținuți politici erau doar 5,7 mii. Rezultatul a fost un val de criminalitate, căreia miliția, înființată în grabă
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
căderea în 1933 a guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de ministru de interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine” (Hitler). A fost implicat în executarea ordinului lui Carol al II-lea de asasinare în închisoare a lui Corneliu Zelea Codreanu și a celoralți lideri legionari. A participat
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
corespondentul ziarului Scânteia scria despre Radu Lecca : După pronunțarea sentinței, Radu Lecca a făcut o cerere scurtă de grațiere adresată regelui. Prin Înaltul Decret Regal cu nr. 1.746, i s-a comutat sentința de condamnare la moarte în muncă silnică pe viață. Ziarul Scânteia, 17, nr. 1125 din 21 mai 1948, anunță că Radu Lecca a fost condamnat suplimentar la doi ani închisoare, pentru infracțiune la legea devizelor și circulația metalelor prețioase. Este vorba despre un lingou de aur și
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
bucurat în toată această perioadă de protecția patriarhului Justinian Marina. În anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzația de activitate legionară înainte de 23 august 1944. A fost condamnat de către Tribunalul Militar Ploiești la 25 de ani de muncă silnică pentru ""uneltire contra ordinii sociale"". Și-a ispășit pedeapsa în Închisoarea Aiud, la secția "politici", unde a făcut parte dintr-un comitet de reeducare. În timpul detenției i-a murit mama, iar el a fost înștiințat de acest fapt de către fratele
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
evrei.. Între 1945-1948 au fost judecate 57 de persoane în legătură cu Pogromul de la Iași : 8 din conducerea Armatei, prefectul județului Iași, primarul orașului Iași, 4 militari, 21 de civili, 22 de gardieni. Majoritatea au fost condamnați la 25 de ani muncă silnică sau închisoare pe viață. Pedeapsa unora a fost redusa de autorități, alții fiind eliberați la amnistițiile din 1950 si 1962-64. Dintre lideri, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, fost ministru de externe și vicepreședinte al consiliului de miniștri, generalul Constantin Z. Vasiliu
Pogromul de la Iași () [Corola-website/Science/299747_a_301076]