4,389 matches
-
stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Călărași Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp roșu, o siluetă de întreprindere industrială în auriu și o macara în negru avînd la bază un zid de cărămidă și două fascii ondulate argintii; în cartierul inferior, în cîmp albastru, pe o terasă verde un călăraș cu geantă și sabie pe un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
zonei maramureșene, redate în ocru; în cartierul din stînga jos, în cîmp auriu, este redat în negru și alb un depanator textil; în cartierul din dreapta, jos, în cîmp format din fascii roșii alternînd cu fascii negre, este reprezentată în auriu silueta Palatului culturii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL MEHEDINȚI Scut tăiat în partea mediana printr-o fascie orizontală roșie pe care sînt reprezentate două albine aurii; în cartierul superior, în cîmp albastru, este reprezentată silueta reconstituita a podului lui Traian, iar în cartierul inferior, tot în cîmp albastru, Sistemul hidroenergetic de la Porțile de Fier, totul în auriu; în ambele cartiere în partea inferioară sînt plasate fascii ondulate argintii. În partea centrală a stemei este așezat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL MUREȘ Scut despicat; cîmpul din stînga tăiat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, este reprezentată în argintiu silueta Palatului administrativ; în cartierul din stînga jos, în cîmp auriu, se află un brad negru și, în baza, trei fascii ondulate albastre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, este reprezentat un stîlp de înaltă tensiune argintiu avînd la bază un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în sfara scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Român Scut tăiat; cîmpul inferior despicat; în cartierul superior, în cîmp albastru, este redata silueta fabricii de țevi avînd lateral două hale cu ușile deschise din care ies cîte patru țevi, totul în argintiu cu detalii negre în cartierul din stînga jos, trei fascii verzi, alternînd cu trei aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în cîmp albastru, este reprezentată în argintiu poartă cetății Sucevei cu două bastioane crenelate; deasupra cetății, în auriu, este redata stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semiluna și soare); în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta Casei de cultură a municipiului în auriu cu detalii negre. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Rîmnicu Vîlcea Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, un zid de cetate cu turn acoperit avînd deasupra o carte deschisă, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta unei uzine chimice cu coloane și turnuri de răcire, totul în argintiu; la baza scutului o fascie ondulata albastră cu cinci stele argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
să permită includerea lor și în piesele scrise. Planșele pot conține: evidențierea datelor semnificative rezultate din documente istorice, planuri și hărți istorice din toate epocile, din proiecte de arhitectură și din documentații de urbanism, imagini interioare din construcții, desfășurări de siluete și secțiuni caracteristice prin zonă propusă spre protejare, planuri și secțiuni pentru stabilirea direcțiilor și conurilor de vizibilitate spre monumente sau peisaje culturale, imagini fotografice, analize de funcțiuni, etc.). 3. Plan de reglementări urbanistice. Scară uzuală identică cu cea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
Post, unde era răcoare și unde îmi omoram timpul făcând ordine prin hârțoage. Nevastă-mea făcea pe frizerița la umbra caișilor bătrâni din curtea postului, unde îl căprea pe bietul Ilie, vecinul nostru bun la toate. Avea băiețașul ăsta o siluetă de râmă costelivă de ziceai că acum a ieșit de la Auschwitz-Birkenau. Ca să vă faceți o idee, la vârsta de 28 de ani avea o greutate aproximativă de 37 de kg , la cca 155 cm înălțime, așa încât nici nu se punea
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
parfumuri orientale: “Cântecul ce se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ai luptei pentru un ideal minunat al trăirilor omului, indiferent de locul unde dorește să trăiască. Europa este a europenilor și deci, și a noastră. Hotarele au existat în imaginația bolnăvicioasă a minților mărginite, care și azi mai bântuie cu siluetele lor fantomatice lumea, dar cad pentru că energia lor s-a risipit deja și praful din care derma le-a fost conținut în compoziție a început să fie suflat de cei care gândesc și privesc altfel în noua ordine a lumii
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
care se loveau toți jucătorii adverși și care se retrăgeau precipitat, nu fără a lăsa și ceva dâre de sânge, oscioare, alte ligamente și tricouri rupte în urma aprigei încleștări cu fostul copil de mingi ! Asta în timp ce fostul căpitan, cu toată silueta lui hotărâtă și longilină, osoasă, începuse să pălească, nu se mai strecura ca altădată cu abilitate prin apărarea adversă, devenind înceată, greoaie, abandonând din această pricină „dreptunghiul verde”. Se așeză cam tomnatec la casa lui, începuse să îmbătrânească, vorbea lumea
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
soarelui și o face să râdă... Iar despre bunicul, își amintește doar prezența aceea atât de agreabilă și de tăcută. Acum, când privește în urmă și se gândește la bunici, vede că au rămas înregistrate pe pelicula memoriei doar două siluete mai degrabă cenușii, cu fețele neclare. Dar undeva, au rămas întipărite pentru totdeauna sentimentele legate de ei. Sentimente care o leagă și-acum cu fire invizibile de tot ceea ce-au fost ei. Sau poate că nu există nici un fir
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
știu un alt Marin Preda decât îl știu povestitorii săi. Toate amintirile mele cu Monșer sunt de o tandrețe indescriptibilă”. „Un scriitor de un milion de carate” așa îl caracterizează scriitoarea și jurnalista Sânziana Pop. În „paradisul natural” de la Mogoșoaia, silueta prozatorului, cu bastonul lui și cu „mirobolanta pălărie”, părea venită din alte timpuri, dintr-un ținut de legendă peste care plutea inefabil, duhul prințesei Martha Bibescu care împrăștia amețitorul parfum de violete. „Serile acelea au fost adevărate academii de literatură
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
transpirat simțind că trenul încetinește. Mirat, zăresc o gară necunoscută care nu era prevăzută în nici un mers al trenurilor! Trag în jos fereastra și orizontul mi s-a ocupat cu trenul care șerpuiește într-o curbă largă. În depărtare, o siluetă cunoscută așteaptă nemișcată pe peron. Nu-mi vine să cred ... este Giulia! Am crezut că visez și mă ciupesc. Nu se clintește din loc, parcă nu vede nimic iar eu, nu exist în fața ei deși, trenul staționase cu zgomot infernal
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Exodul_0.html [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
negru. Ușa de la garaj a sărit în aer însă chiar în acea secundă, iar Ricco, care se pregătea s-o deschidă, fu aruncat într-o parte. În fața mașinii lor, cinci mitraliere automate stăteau gata să tragă. În întunericul nopții, o siluetă masculină, îmbrăcată într-un pardesiu lung, trăgea din trabuc. Pălăria îi era îndesată bine pe cap, iar lumina aproape că nu lăsa să i se vadă chipul. Eduardo însă, îl recunoscu și în clipa aceea își dădu seama că pierduse
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1410096241.html [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
a fost plină de măreție și adevărata poveste a vieții ei, „cea mai frumoasă legendă", cum o numea N. Iorga, a impresionat de-a lungul timpului pe multă lume, inclusiv pe Hitler. Plină de grație, diafană, frumoasă, făcea senzație, iar silueta sa înaltă și maiestuoasă era imposibil să nu fie remarcată, chiar de la primul contact vizual. Numele Reginei Maria are o rezonanță deosebită în istoria zbuciumată a neamului românesc Deși nu s-a născut pe pământ românesc, ea a fost o
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
boltă străjuite de un grilaj se vede marea ca-ntr-un tablou de vis. Pe pereți sunt icoane și tablouri, unele pictate de ea, în special crinii, florile ei preferate. Sunt multe fotografii ale Reginei Maria în care putem admira silueta zveltă, frumusețea chipului, eleganța și și distincția croielilor frumoaselor ținute vestimentare cu podoabe regale, dintre care adesea apar mai multe șiraguri de mărgele lungi. Mă întrebam dacă fotografiile mele cu mai multe șiruri de mărgele lungi nu-și au izvorul
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
strop de veșnicie, Titina Nica Țene îmi dă senzația unei voci lirice tinere, mereu proaspete, care și-a câștigat, în fața trecerii timpului, din dragoste pentru Cuvânt și pentru Frumos, dreptul la imunitate. Iar faptul că, în răstimpul de care vorbesc, silueta i-a rămas neschimbată, iar tâmplele de-abia i-au prins o părere de brumă nu face decât să ateste că tinerețea este o stare de spirit, iar poezia izvorul hrănitor la care Doamna Țene se întoarce în fiecare zi
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_imunitate_voichita_palacean_veres_1356739167.html [Corola-blog/BlogPost/341505_a_342834]
-
datur, terțium non datur”, repetă în gândul său expresia favorită a profei de latină, o apariție mereu cernită și pe care nu o putuse suferi vreodată. În sala de operații venise și Cami. Zâmbea. Lumina puternică a becurilor, făcea ca siluetele celor din echipa de chirurgi să-i pară ireale. Printre scurtele indicații pe care i le dădeau - să-și scoată bluza, să vină mai aproape, glumeau între ei, râdeau... i se părea că asistă la joaca unor copii puși pe
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
Știri SANDRA TANSFORMA SCENĂ SĂLII PALATULUI ÎN DISCOTECĂ ANILOR ’80. Celebra artista a revenit la silueta ce a făcut-o celebra! Și asta pentru concertul de la București. Cu peste 30 milioane albume vândute, SANDRA revine live în București pe 2 decembrie alături de super-grupul sau de muzicieni, într-un concert de 90 de minute, în care artista
SANDRA live cu Band, readuce discoteca anilor 80 pe scena Salii Palatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/8260/sandra-live-cu-band-readuce-discoteca-anilor-80-pe-scena-salii-palatului [Corola-blog/BlogPost/100388_a_101680]
-
-uri marca Sandra & Band. Să ne pregătim pentru un eveniment de colecție alături de Sandra & Band! Și pentru că Sandra se antrenează intens pentru acest show complex, celebra cântăreața a reușit să piardă kilogramele în plus, înfățișând la București alura tânără și silueta de invidiat a vedetei germane de odinioară. Sandra a declarat că face mult sport și are mai multă vreme pentru micile ei dorințe, ceea ce o fac să radieze, simțindu-se împlinită și plină de energie. Link-uri Sandra LIVE with
SANDRA live cu Band, readuce discoteca anilor 80 pe scena Salii Palatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/8260/sandra-live-cu-band-readuce-discoteca-anilor-80-pe-scena-salii-palatului [Corola-blog/BlogPost/100388_a_101680]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-12 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Mărțișor vorbește cu Soare-Împărat Prin peretele străveziu al cuptorului, siluetele lui Mărțișor și Norocel se zăreau ca două fantome, năluci agitate ce se mișcau de colo-colo prin ceața alburie. Strigau disperați, dădeau cu pumnii în pereții cuptorului și erau într-o permanentă mișcare. Peisajul acesta îi dădu fiori căpitanului Foc-Nestins
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423261148.html [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
2014 Toate Articolele Autorului O frunză în vânt, acesta sunt eu, O carte deschisă către alt tărâm, Uitat de timpul nemilos și dur Care ma schimba și mă face să tresar... Când, umbre din jurul casei se schimbă Și îmi arată silueta subțire, prelunga de femeie, Ce-mi bântuie prezentul și-așteaptă un moment, Că ușa casei, cea cu prispa și pridvor, Să se deschidă și să intre, Miresme de parfum, de drag și dor. Un murmur rece de izvor, acesta sunt
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1403300821.html [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
tv nu mi s-a întipărit cu atâta forță ca mira de la Amman. O observație: puricii televiziunii nu mai sunt ce erau odată. Pe vremea antenelor Yagi, puricii aveau un rost, o filosofie, un model. Din spatele lor se iveau, treptat, siluete, imagini. Dacă aveai imaginație puteai construi filme întregi, scenarii fantastice. Imaginea se dădea peste cap, sunetul era doar un vâjâit, trebuia să ghicesc, să aproximez, să-mi folosec imaginația. Azi, puricii nu mai fâșâie și basculează abrupt și nesatisfăcător în
Cum am renunțat la televizor by https://republica.ro/cum-am-renunc-at-la-televizor [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]