793 matches
-
natural, și secundar sau antropogen. Sărăturile secundare apar în urma folosirii unor agrotehnici deficitare (îndiguiri și irigații), în special greșit dozate. Din punct de vedere agrotehnic, salinizarea secundară este un tip major de degradare a terenurilor arabile în arealele de silvostepă și stepă. Totuși, în anumite situații sărăturile primare naturale se pot extinde în condiții bune pe astfel de terenuri secundar salinizate, realizându-se habitate de pajiști sărăturate remarcabile ce acoperă suprafețe mari. În acest caz, mai ales dacă sunt implicate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
v] [v] [v] [v] 6520 - Fânețe montane [v] În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă Tip habitat Tipul de fitocenoză Aspectul surprins Perioada optimă HABITATE de PAJIȘTI de stepă și silvostepă Vernal III-IV Estival V-VIII Autumnal IX-XI de dealuri și coline Vernal III-IV Estival V-VIII Autumnal IX-XI de muncei și munți Vernal IV-V Estival VI-VII Autumnal IX-X subalpine și alpine Vernal IV-VI Estival VII-VIII Autumnal IX-XI halofile și de luncă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 9 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 10 91H0* Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens 11 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp 12 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 13 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 14 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun 15 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 16
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de stejar pufos de la Hoia ROSAC0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău * ROSAC0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș * ROSAC0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare * ROSAC0227 Sighișoara - Târnava Mare * ROSAC0253 Trascău ● 91I0 * - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. ROSCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni - Jirlău ROSAC0011 Braniștea Catârilor* ROSCI0020 Câmpia Careiului* ROSCI0021 Câmpia Ierului ROSAC0022 Canaralele Dunării ROSCI0025 Cefa* ROSAC0039 Ciuperceni - Desa ROSCI0043 Comana ROSAC0045 Coridorul Jiului ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie ● 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B12 Rărituri Medie B12 Rărituri Ridicată A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fag cu rășinoase; ... – etajul montan - premontan de făgete; ... – etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete și gorneto-făgete; ... – etajul deluros de cvercete, șleauri de deal și făgete de limita inferioară; ... – etajul deluros de cvercete cu stejar; ... – câmpia și câmpia forestieră; ... – stepă și silvostepă. ... Fauna este bogată și diversă, ca o consecință a varietății ecosistemelor acvatice și terestre. Gradul mare de împădurire, în special în zona montană și subcarpatică, asigură condiții bune de viață pentru multe specii de animale de interes cinegetic și științific
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale peisajului geografic: pe de o parte Câmpia colinară a Moldovei - cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a calmului atmosferic, 22,8% indică condiții de adăpost aerodinamic, corespunzător condiției sale în cadrul Câmpiei Moldovei. Vegetația Sub aspect biologic, rezervația se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Oka și Kama. După prăbușirea confederației tribale hunice, la mijlocul secolului al V-lea, slavii au început să se deplaseze spre vest și nord-vest, ocupând treptat regiunile cuprinse între Niprul mijlociu, Bugul de sud și bazinul superior al Vistulei, până la granița silvostepei cu stepele nord-pontice. Marea migrație a slavilor, limitată de mișcările populațiilor nomade din răsăritul Europei, s-a declanșat pe scară largă în prima jumătate a secolului al VI-lea. În această perioadă ei sunt amintiți pentru prima dată de izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
domniei lui Justin I (518-527). În perioada menționată, grupuri de slavi încep să se infiltreze în regiunile de la răsărit de Carpați sau în estul Câmpiei Munteniei, împreună cu alte grupuri nomade.2 Alianța slavilor cu unele popoare nomade din zonele de silvostepă a făcut ca unii istorici bizantini să-i confunde cu nomazii-de pildă, Procopius din Caesarea. Dar slavii nu erau nomazi, ci o populație sedentară ce se ocupa cu creșterea vitelor mari. Din a doua jumătate a secolului al VI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în zonele extra-carpatice până în estul Câmpiei muntene. Apoi anumite grupuri de slavi s-au mișcat (deplasat) spre vestul Munteniei și Olteniei. Alte grupuri de slavi, pornind din regiunile Niprului mijlociu, dinspre răsărit, s-au deplasat de-a lungul zonelor de silvostepă spre sud-vest, au pătruns în spațiul carpato-nistrean (Moldova), apoi în Câmpia Dunării, și-au sporit numărul celor pătrunși aici dinspre nord. Din masa inițială slavă, unele grupuri s-au desprins și au pătruns prin pasurile Carpaților de nord în Slovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordul Dunării, în favoarea romanicilor, a autohtonilor daco-romani. În noile condiții, aceștia au părăsit regiunile de munte și deal, unde trăiau în anonimat de secole, de-aici și tăcerea izvoarelor istorice, apoi s-au contopit cu grupurile împrăștiate în regiunile de silvostepă și cu o parte din romanicii veniți aici, pe malul nordic, în urma năvălirii slavilor în sud. Datorită numărului lor, a unui potențial biologic și economic superior, a unei organizări sociale și religioase (creștine) închegate, daco-romanii au învins și au asimilat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Caracteristicile litologice, morfologia și dimensiunile reliefului, trăsăturile climatice, intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în adâncime și areolară) care impun măsuri ameliorative și eforturi financiare destul de mari. Solurile, caracteristice regiunii de silvostepă din nord-estul țării, sunt adesea afectate de salinizare. Albiile majore, cu o evoluție în plină dezvoltare și în zilele noastre, ocupă în cadrul bazinului suprafețe însemnate, fiind puternic influențate de activitățile antropice, în special, amenajări în scopul retenției apei în lacuri
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
face cunoscute și altora. Puțin după noul an, se transmit multe știri alarmante privind viscolul ce s-a abătut asupra țării, cu mari nămeți de zăpadă, cu numeroase șosele, căi ferate și porturi închise traficului. Noi, aici, în regiunea de silvostepă în care ne aflăm, stăm liniștiți, cu doar un pospai de zăpadă și doar cu o avertizare sonoră a Crivățului, care, în mod normal, nici nu prea avea ce să spulbere... 5 ianuarie 2007. Spre dimineață visam că mă luptam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu sau în general un sistem hidrografic este denumită bazin hidrografic. Teritoriul unui bazin hidrografic este delimitat printr-o linie de separație, numită cumpăna apelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se împart în două categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de 84.258 ha, dintre care doar județele Vaslui și Galați aveau 49.776,8 ha
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna Oncești se află într-o zonă forestieră în partea superioară la est și la vest, iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
000 și 5.000 de ani. SIDERURGIE ramură industrială ce transformă minereul de fier în fontă, oțel, laminate cu ajutorul unor instalații complexe (furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând firul acestor realități geografice. De la Halici, extinderea a fost mai degrabă în amonte, spre dealurile subcarpatice și dincolo Nistru în zona de silvostepă de la poalele Podișului Volhinic (așa cum a fost cazul Cnezatului de Halici Volînia). În schimb, de la Șipeniț, tendința a fost una spre aval și dincoace de Nistru (așa cum a fost cazul Moldovei). Nu întâmplător, este regiunea unde a apărut Țara Șipenițului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Succesele repurtate în codrii Plonini și Cosminului asupra cavaleriei poloneze și-au aflat corespondent în ambele conflagrații mondiale. De pildă, avem în vedere organizarea rezistenței în hățișurile din Subcarpații Vrancei, respectiv linia Iași Chișinău, care urma contactul dintre pădure și silvostepă. Izbânzile asupra armatei otomane din mlaștinile de la Rovine, Podul Înalt și Călugăreni s-au regăsit, în al Doilea Război Mondial, în linia Focșani Nămoloasa pentru a respinge atacul sovietic. Să privim cu atenție, pentru un moment, asupra zonei Focșani Nămoloasa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
într-o conexiune permanentă cu ramura balto balcanică, între ele există diferențe evidente. Figura nr. 7: Ramificații războinice (linii Hg R1b) Prin urmare, cea de a treia fuziune s-a produs prin migrarea grupurilor indo europene cantonate în zona de silvostepă, care s-au suprapus peste ansamblul balcano anatolian rezultat din contopirile anterioare (Hg I2, J2, G2, E3 și R1b1). Advecția balto balcanică (R1a1) a complexificat structura genetică din care făceam parte, mai ales ramura sa de miazănoapte. Impactul slav asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]