3,082 matches
-
de figuri de copii, ca și maternitățile dar și figurile eroice sau legendare, alcătuiesc tematica preferată a busturilor sau lucrărilor turnate în piatră artficială, și unele și altele demne de reținut pentru finețea caracterizării, pentru pătrunderea psihologică, dar și pentru simbolismul fiecărui ansamblu de forme. Viziunea lucrărilor modelate se înscrie sub semnele unei concentrări a expresiei, care este și mai evidentă în cazul lucrărilor realizate prin cioplire. În cazul lui Gocan, forma este în mare măsură rodul unei intervenții deliberate și
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
înghite propria coadă formând cu ajutorul corpului un cerc. A fost folosit de-a lungul istoriei pentru a înfățișa multe lucruri, dar de cele mai multe ori el simbolizează unitatea primordială, ciclul nesfârșit al timpului și al universului. a fost foarte important în simbolismul religios și mitologic și a fost folosit frecvent și în ilustrații alchimice. În secolul al XIX-lea a fost interpretat după unii psihologi cum ar fi Carl Gustav Jung, ca având o anumită influență asupra psihicului uman. Este numit "οὐροβóρος
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
Stamatu aduce noutatea folosirii unui limbaj degajat, neutru, pentru a promova o discuție pe ""tematica gravă a zădărniciei și limitelor existenței"" (Eugen Lovinescu, "Istoria literaturii române 1900-1937"). Era o poezie de tradiție modernistă, cu o sursă ceva mai îndepărtată în simbolismul "decadent" al lui Jules Laforgue, la școala căruia se exersaseră și un Adrian Maniu sau - în primele sale poeme - un Tristan Tzara, și care se va regăsi mai tărziu în câteva accente și la Constant Tonegaru. După ""Memnon"" urmează o
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
este o pictură de Olga Boznańska, expusă la Galeria de Artă al secolului al XX-lea, în clădirea principală a Muzeului Național din Cracovia. Portretul îmbină elemente de impresionism și simbolism caracteristice stilului individual a artistei. Pictura prezintă imaginea din față a unei fete. Chipul ei palid atrage atenția privitorului și dă un motiv serios de îngrijorare. Ochii săi sunt mari, puțin strălucitori, părul auriu-roșcat dezordonat și buzele mici, de culoarea
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
ale dualității, ale separării. Cel de-al treilea ochi arată condiția supraomenească în care clarviziunea ajunge la perfecțiune, precum și, dintr-o perspectivă mai înaltă, participarea solară.” Prin urmare, ochiul, ca și cifra cinci, concentrează și uniformizează aspecte ale realității. În timp ce simbolismul cifrei cinci presupune reunirea cerului și a pământului, a tuturor aspectelor ființei (omul poate fi înscris într-o pentagramă), ochiul reunește cunoștința trecutului cu cea a viitorului și o filtrează printr-o înțelegere atemporală. Ochiul unic, fără pleoape, este de
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
cu o persoana sfântă, pentru mai multă putere magică. Simbolistica mâinii, afară de schimbarea statutului (căsătorie), luare în posesie și putere, este asociată cu cifra cinci și cu ochiul. Ea are capacitatea de a opri răul, acționând ca un scut. Probabil simbolismul gestului de a întinde mâna în fața cuiva care pare a transmite invidie sau alte gesturi rituale efectuate cu mâinile, provin din impulsuri naturale de apărare, transpuse în plan spiritual. În alte culturi, mâna nu rămâne exclusiv un instrument de apărare
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
odată cu cucerirea otomană, când multe opere de artă au fost distruse, iar activitățile artistice s-au reluat abia după renașterea națională din secolul al XIX-lea După eliberare, literatura bulgară a adoptat rapid stiluri europene, cum ar fi romantismul și simbolismul. De la începutul secolului al XX-lea, au ieșit în evidență mai mulți scriitori bulgari, cum ar fi Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Peio Iavorov, Iordan Radicikov și Țvetan Todorov. În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria Elias Canetti a
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
privind conduita cea mai potrivită pentru diferite situații de viață. De pildă, taoiștii au luat imaginea apei ca simbol al acțiunii consecvente care străpunge toate obstacolele nu în mod direct, prin forță, ci indirect, prin maleabilitate și fluiditate. În I-ching simbolismul apei este folosit în mod pregnant în hexagrama 29 - Abisul, apa - una ea este simbolul atitudinii umane care se adaptează condițiilor sau împrejurărilor de viață într-o manieră fluidă și fără a-și denatura substanța, autenticitatea interioară. Sursele principale ale
Taoism () [Corola-website/Science/298214_a_299543]
-
Existența svasticii ca simbol pe continentul American aruncă o provocare teoriei difuziunii. În timp ce unii au avansat ideea că svastica a fost transferată, în secret, în America de Nord de o civilizație antică de navigatori din Eurasia, o dezvoltare separată, dar paralelă a simbolismului religios este considerată a fi explicația cea mai plauzibilă. Indiferent de origini, în general, svastica a avut conotații pozitive în istoria timpurie a omenirii, cu excepții mai ales în Africa și America de Sud. Descoperirea grupului de limbi indo-european în anii 1790
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
Bantoș ne asigură că „la Eugen Cioclea sacralitatea se ascunde la intersecția dintre actul construirii și cel al deconstruirii, sau, cu alte cuvinte, în spatele jocului ce rezultă din trecerea de la un proces la celălalt” (p. 188). Exemplul aproape valid e simbolismul casei părintești, pe care poetul o găsește „deconstruită”, „Cu toate visele zdruncinate,/ ca niște mere într-un sac,/ purtat mereu de ici-colo” (Autobuzul spre provincie)." (Theodor Codreanu). "Eugen Cioclea, care s-a declarat „cel mai trist poet din Europa” și
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
scris un nou capitol al poveștii lui Gilbert Gosseyn, "Null-A Continuum" în stilul lui van Vogt. "Æon Flux" (1991) de Peter Chung folosește multe elemente din "Lumea non-A". Seria japoneză manga și anime "The World of Narue" pornește de la simbolismul cărții.
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
folosește ca vehicul numai în ultima sa întrupare. conține un vers contemplativ asupra lui Ganesha ce descrie șoarecele ce apare în reprezentarea sa. Numele "Mūșakavăhana"(Cel cu șoarecele ca vehicul) și "Ăkhuketana" (Cel reprezentat sau urmat de șoarece) apar în . Simbolismul șoarecelui cunoaște multiple interpretări. Conform lui Grimes, “Mulți, dacă nu cei mai mulți dintre cei care explică simbolismul șoricelului lui Ganesha, îi găsesc o explicație negativă, simbolizând fie fie dorința”. Printre aceste interpretări, Mochael Wilcockson spune că șoarecele îi simbolizează pe aceia
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
descrie șoarecele ce apare în reprezentarea sa. Numele "Mūșakavăhana"(Cel cu șoarecele ca vehicul) și "Ăkhuketana" (Cel reprezentat sau urmat de șoarece) apar în . Simbolismul șoarecelui cunoaște multiple interpretări. Conform lui Grimes, “Mulți, dacă nu cei mai mulți dintre cei care explică simbolismul șoricelului lui Ganesha, îi găsesc o explicație negativă, simbolizând fie fie dorința”. Printre aceste interpretări, Mochael Wilcockson spune că șoarecele îi simbolizează pe aceia care doresc să își controleze dorința și să fie mai puțin egoiști. Krishan afirmă că șobolanul
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
cancelarului Rolin"" (1435]). ""Soții Arnolfini"" este, poate, cel mai cunoscut tablou al lui van Eyck. El înfățișează pe negustorul din Lucca, Giovanni Arnolfini, cu prilejul căsătoriei sale cu Giovanna Cenami. Tabloul constituie o excelentă ilustrare a ceea ce Panofsky a numit "simbolismul ascuns" al lui van Eyck. Într-adevăr, artistul flamand pictează cu atâta naturalețe personajele și obiectele legate de sfera sacrului, încât ele nu prezintă nicio deosebire față de oamenii și obiectele obișnuite. Din punct de vedere pictural, trebuie evidențiat efectul deosebit
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
mult de la Jeremiah N. Reynolds și s-a referit la Teoria Pământului Gol. El s-a inspirat și din experiențele sale proprii pe mare. Analizele romanului se concentrează adesea pe elementele potențial autobiografice, precum și pe sugestiile de rasism și de simbolism în rândurile finale ale operei literare. Dificultățile în obținerea unui succes literar timpuriu în cariera sa de autor de proză scurtă l-a inspirat pe Poe să scrie o operă literară mai lungă. Câteva episoade serializate din "" au fost publicate
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
față de care autorul definește „albul”, „libertatea” și „individualitatea”. Explorând descrierea personajelor africane în literatura americană scrisă de albi, Morrison scria „niciun alt scriitor american din perioada de început nu este mai important ca Poe în ceea ce privește conceptul afro-american” datorită importanței date simbolismului albului și negrului în romanul lui Poe. Acest simbolism rasial este explorat mai departe în "Pym" (2011), satira fantasy a lui Mat Johnson. Romanul se încheie brusc cu apariția unei figuri bizare, acoperite, având pielea de „acea desăvârșită albeață a
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
descrierea personajelor africane în literatura americană scrisă de albi, Morrison scria „niciun alt scriitor american din perioada de început nu este mai important ca Poe în ceea ce privește conceptul afro-american” datorită importanței date simbolismului albului și negrului în romanul lui Poe. Acest simbolism rasial este explorat mai departe în "Pym" (2011), satira fantasy a lui Mat Johnson. Romanul se încheie brusc cu apariția unei figuri bizare, acoperite, având pielea de „acea desăvârșită albeață a zăpezii”. Mulți cititori nu au fost mulțumiți de acest
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
decorativă. După câteva prezențe notabile în cadrul Saloanelor Oficiale, Ignat Bednarik a deschis în 1915 prima sa expoziție personală la București. Intră în atenția colecționarului Anastase Simu, care îi achiziționează acuarela Artistul Lucrările sale din perioada de maturitate au adus influența simbolismului european în România, așa cum Alexandru Macedonski a explorat idei similare în poezie. Dorința de evadare în spiritul favorit al simboliștilor, arăta o varietate de căi în arta sa. Sentimentul evaziunii, specific simboliștilor, îl reîntâlnim și în creația acuarelistului, sub diferite
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
lumii ce ficțiune - Sfârșitul legendei (1915). Tot evaziunea, cu nostalgia absolutului și refacerea realității pe plan ideal, o regăsim în (Drumul Spre glorie, 1915), în (Spiritul triumfă, 1916), „Excelsior”, și Căile vieții,1922) sau mai târziu, când pictorul revine la simbolism, în „A Eterum Vale!”. Evaziunea în lumea legendelor și a vechilor balade (de exemplu: Meșterul Manole), este un omagiu adus creației populare. Acest paseism baladesc va contribui la închegarea acelei viziuni pline de farmec din ilustrațiile create de Bednarik pentru
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
predilectă și artei 1900- cum se poate vedea în (Portretul soției artistului-1919); Portret de fată, (1925) sau Portretul Domnișoarei J.P., (1924). Florile apar și în interioarele cu nud, (1921). Simbolul apare delicat chiar în alegerea florii reprezentate alături de imaginea feminină. Simbolismul florii este intensificat prin alegerea florilor însoțite de figuri de femei. Bednarik redă în transparenta tentelor de acuarelă mai rar crinii, deseori rozele sau bujorii. În perioada următoare, florile pictate - ca natură statică - vor fi unul din genurile preferate ale
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
din Istoria Românilor: Execuția lui Gheorghe Doja, 1954. În anul 1956, Uniunea Artiștilor Plastici a organizat la București o retrospectivă Ignat Bednarik. Ignat Bednarik a dat expresie unei problematici filosofice, atât prin compozițiile sale sociale sau simbolice, cât și prin simbolismul portretelor sau al florilor care redau întotdeauna o stare de spirit. În privința tematicii sociale, el a creat printre primii în arta noastră plastică figura proletarului în compoziția 1917! Omul a fost centrul preocupărilor sale și acest lucru l-a redat
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
ea diferențiază imaginația de celelalte moduri ale conștiinței, obiectul imaginat e dat imediat ca atare, în timp ce cunoașterea perceptivă se formează încet prin aproximații și luări succesive de contact. Cea de-a treia dimensiune a imaginii este spontaneitatea. Apa, așezată sub simbolismul totalității virtualităților, ea fiind fons și origo, matricea tuturor posibilităților de existență este primul element și cel mai bogat în reprezentări.. Apa este principiu al nediferențiatului și al virtualului, temelie a oricărei manifestări cosmice, receptacul al tuturor formelor și al
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
pe lângă aluziile erotice el comportă și transmite o intenție de purificare și de lumină (Agni, zeul focului la indieni, e când un simplu dublet al lui Vâyû purificatorul, când rămășita unui ritual de fecunditate agrară). Considerații antropologice vin să confirme simbolismul intelectual al focului: folosirea focului marchează, într-adevăr, etapa cea mai importantă a intelectualizării cosmosului. Tantrismul asimileză focul cu ascensiunea energiei kundalini de-a lungul centrilor coloanei vertebrale, pe care o mistuie transformând treptat energia seminală într-o trezire a
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin, Max Slevigt, Fritz von Uhde, Wilhelm Trubner, Lovis Corinth, Franz von Stuck care reprezentau curente importante cum au fost realismul, impresionismul, istorismul, naturalismul, Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident operele vechilor maeștri existente în marile muzee. În opera lui Coulin se regăsesc elemente înnoitoare ale curentelor existente, dar ceea ce-l definește în creația sa este puternica influență a naturalismului german al
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
a vindecării prin dragoste și amintirea frumuseții 14. Asimilarea conceptului de zbor al sufletului de către filosofia creștină emergentă, evidentă în secolele al IV-lea și al V-lea, a fost facilitată de imaginile păsărilor și zborului care erau evidente în simbolismul credinței creștine însăși. Imaginile iudaice și siriene au influențat această asimilare împreună cu conceptul platonic al sufletului înaripat. Imaginile de păsări din iudaism sunt în principal acelea ale vulturului ca simbol al adorației, regalității, al puterii și dispoziției supranaturale 15, și
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]