1,334 matches
-
Weber asupra identității etnice sau rasiale este mult mai nuanțată decât a lui Durkheim sau Cooley. Spre deosebire de contemporanii săi, el avansează ideea că identitatea este construită nu în interiorul unui grup / societăți, ci prin comparație, prin percepție și judecată subiectivă a similarităților și diferențelor între societăți. Aceste diferențe nu mai sunt concepute ca fiind doar de natură culturală, ci și fizică, iar Weber le acordă importanță egală. Odată ce existența lor este asumată, ele nu mai trebuie reevaluate în permanență fiind perpetuate ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu mai sunt concepute ca fiind doar de natură culturală, ci și fizică, iar Weber le acordă importanță egală. Odată ce existența lor este asumată, ele nu mai trebuie reevaluate în permanență fiind perpetuate ca și convenții. Astfel, percepția subiectivă a similarităților și diferențelor este întregită de memoriile individuale și colective. Alte elemente care contribuie la formarea identității sunt "mândria etnică" (ce trebuie înțeleasă ca un fel de "sentiment" de stimă de sine dat de apartenența la o anumită colectivitate) și prezența
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce trebuie înțeleasă ca un fel de "sentiment" de stimă de sine dat de apartenența la o anumită colectivitate) și prezența acțiunii politice. "Vom numi "grupuri etnice" acele grupuri umane care întrețin credința subiectivă într-o descendență comună pe baza similarităților fizice sau a obiceiurilor sau a amândurora, sau pe baza memoriilor colonizării sau migrației; această credință este esențială pentru propagarea grupurilor; în schimb, nu contează dacă o legătură de sânge obiectivă există. Calitatea de membru în grupul etnic diferă de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
scalelor de percepție, a referințelor și reperelor, dar nu furnizează o alternativă clară pentru că nu reușește să ofere alte criterii pentru judecata socială (a asemănărilor și deosebirilor) decât cele culturale. Așadar auto- și hetero- atribuirile depind de percepția socială a similarităților și diferențelor culturale colective. Odată ce contextul social se modifică și judecățile asupra asemănărilor și deosebirilor sunt făcute, percepțiile asupra granițelor se schimbă, ceea ce va conduce în cele din urmă la redefinirea lor și, în final, a identității. Brass (1991) dezvoltă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât a relațiilor dintre ei. Identitatea devine importantă la intersecția între modurile interne de a organiza viața grupului (care înseamnă de fapt cultura grupului) și atribuirile externe de caracter. Markerii identificării sunt cultura, comportamentul și atitudinile (Calhoun, 1997:40). Problema
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe variabile, metoda Ward. Soluția este stabilă, rezultate similare se obțin și dacă utilizăm metoda BAVERAGE. Rezultate similare obținându-se și dacă utilizăm metoda scalării multidimensionale (coeficientul ce măsoară adecvarea la date Normalizes raw stress = 0,005, iar coeficientul de similaritate Tucker = 0,99). Aceleași soluție cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
intra într-un proces de metamorfoza, devenind piese metafictive, pe care Linda Hutcheon (apud Beckett 2002: 215) le clasifică drept parodii, adică "o repetare a structurilor anterioare", dar "printr-o poziționare critică ce permite semnalarea ironică a diferenței în contextul similarității". Nu doar conținutul poveștilor are de suferit, ci și cititorul însuși. Acesta/ aceasta se va transforma dintr-un simplu copil-adult în "tovarășul de joacă al povestitorului" (Stephens, apud Beckett 2002: 215), deoarece aceasta textualitate autoreflexivă implică un joc subtil al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în aceste situații, eul real devine descentrat, iar identitățile confuze, prin simplul fapt că utilizăm comunicarea mediată computerizat pentru a descrie și exprima diferite personaje sau personalități. Totuși, membrii comunității sunt conștienți de virtualitatea identităților celorlalți și relaționează în baza similarităților descoperite în cyberspațiu, indiferent dacă acestea au sau nu corespondent în spațiul real. Unul dintre principiile care stau la baza relațiilor din cadrul comunităților de acest tip este acela că modalitatea în care aleg membrii comunității să se prezinte pe ei
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subsumarea analizelor sale literare la ideea de rațiune, ordine și finalitate morală. În studiul său deosebit de interesant Doctor Johnson: A Study in Eighteenth Century Humanism Percy Hazen Houston face o paralelă între criticul englez și Boileau, considerând că există numeroase similarități între doctrina și caracterul celor doi bărbați care reprezintă, în viziunea autorului, punctele culminante ale criticii clasice din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.162 Astfel, se sugerează că amândoi posedau un spirit mai degrabă logic decât imaginativ
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ceea ce contează este acea trăire identică pentru toate făpturile omenești capabile să se bucure de poezie, din orice veac și de orice limbă ar fi, scânteia care mai poate încă licări după acești 2500 de ani." Bucuria de a descoperi similarități peste timp a fost surprinsă și de T. E. Hulme, fiind folosită drept argument pentru demonstrarea constanței umane " Toate plăcerile pe care ni le oferă literatura veche se trag din strania senzație de solidaritate cu strămoșii despre care citim că
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
modalitățile de filozofare și limbă se reflectă în cazul limbii literare în tipurile de limbaje și în limbaje, dar abia la nivelul concret al discursului și, îndeosebi, al discursului individual. La acest nivel, de exemplu, filozoful german poate uza de similaritatea pseudoprefixelor din Verstand "intelect" și Vernunft "rațiune" sau poate construi compuși pe baza lui Sein "existență", precum Dasein, Fürsichsein, Ansichsein etc. Filozoful latin poate folosi relația radicală dintre esse și essentia, în vreme ce gînditorul român are la dispoziție grupări precum fire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tipurilor de discurs, a variantelor de limbaje filozofice și a limbajului filozofic în general. Existența discursului individual bine conturat în cazul limbajului filozofic dovedește că acest limbaj este puternic marcat de subiectivitate, deși se prezintă de obicei într-o aparentă similaritate cu limbajul științific, printr-o atitudine obiectivă în raport cu realitatea și printr-o selecție de mijloace lingvistice care nu trădează o implicare personală în cele prezentate. Subiectivul este, în limbajul filozofic, o urmare a situării pe o anumită poziție, a promovării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cum se transformă actele individuale În fenomene psihosociale În cadrul grupului. Psihologia socială a luat ca prototip grupul mic. De aceea, definițiile date grupului surprind caracteristicile acestui tip de grup. Astfel, Kurt Levin(1948 afirma că "esența unui grup nu este similaritatea sau lipsa de asemănare a membrilor săi, ci interdependența lor" iar M. Sherif (1969 propunea următoarea definiție a grupului mic: "...o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi care se disting mai mult unii de alții printr-un statut
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și la care Iisus răstignit este însoțit acum de alte simboluri ale persecuției și genocidului: un sat în flăcări, o mamă și un copil fugind, niște refugiați, un evreu rătăcitor... Unii artiști postbelici, precum Corrado Cagli și Hans Grundig, subliniază similaritățile dintre cadavrele din lagăre și Hristos mort de Holbein. Această reminiscență se regăsește și în Genocidul din 1945 de Marcel Iancu. Identificarea se accentuează atunci când în lagăre se descoperă cadavre cu brațele întinse în cruce. Unele din aceste trupuri au
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ar putea deveni realitate. Concretizarea lor pare a fi dificilă din simplul motiv că marca umanității a fost dintotdeauna diversitatea, iar distanța impune chiar și în prezent limite și distincții. Foarte importante devin identitățile de tip regional continental, mulate pe similarități culturale și asumate sub condiția libertății de circulație și expresie. Adică vom trece de la epoca statelor națiuni la cea a civilizațiilor. Nu putem nega că noi, cei din România actuală, am dobândit în ultimii ani, o identitate europeană sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau asianic caucazian (de exemplu, hitit, care s-a manifestat până în Antichitate). Ne raportăm la un fond lingvistic comun care a supraviețuit, sub o anumită formă, până acum. În cazul limbilor vorbite astăzi în Balcani, se remarcă o sumedenie de similarități sintactice, morfologice, idiomatic între română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
remarcă o sumedenie de similarități sintactice, morfologice, idiomatic între română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar de o unitate lingvistică balcanică. În pofida acestor similitudini, totuși, Balcanii se caracterizează printr-o diversitate lingvistică, din cauza absenței unui caracter liniar al etnogenezei. Fenomenul extrem de sinuos al etnogenezei a generat, inevitabil, complicații în procesul de glotogeneză
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Niș). 128 Este cazul numelor de genul Vlahos sau Vlahopol. 129 Se aproximează la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Institutul Național de Statistică, recensământul populației și locuințelor din martie 2002 și Eurobarometrul Rural sprijinit de UE-FSD în anul 2002. Insistența analizei asupra diferitelor clasificări de populație rurală, asupra modului în care se grupează diferitele unități teritoriale rurale sub aspectul similarității de profil de ocupare și mod de viață este menită să promoveze demersuri specificate, contextualizate pentru diferite abordări în dezvoltarea rurală românească. Satele țării sunt mai diferențiate între ele decât orașele (supuse în mai mare măsură valului uniformizator al modernizării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
între muncitorii agricoli calificați și necalificați din agricultură sunt minore. În consecință, cele două grupuri vor fi unificate. Grupurile 5 și 6 de funcționari și lucrători în servicii sunt ambele nemanuale și cu un nivel similar de educație. Aceste două similarități sugerează că acestea ar putea fi contopite într-o singură categorie. O altă pereche de grupuri care se pot unifica datorită similarității profilului este cea a meșteșugarilor și operatorilor de mașini (grupele 7 și 8): ambele au personal cu educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de funcționari și lucrători în servicii sunt ambele nemanuale și cu un nivel similar de educație. Aceste două similarități sugerează că acestea ar putea fi contopite într-o singură categorie. O altă pereche de grupuri care se pot unifica datorită similarității profilului este cea a meșteșugarilor și operatorilor de mașini (grupele 7 și 8): ambele au personal cu educație secundară și implică, în principal, muncă manuală calificată. În ceea ce privește ocupațiile elementare (categoria 9), acestea includ trei categorii de muncitori necalificați în comerț
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
valorilor medii, nerealizându-se o discriminare mai evidentă între elevii medii, pe de o parte, și cei foarte buni sau slabi, pe de altă parte. Efectul se manifestă mai ales la profesorii începători și la disciplinele socioumane. f) Efectul de similaritate. Profesorul are tendința de a-și valoriza elevii prin raportare la sine (prin contrast sau prin asemănare), normele proprii constituind principalele criterii de judecare a rezultatelor școlare. Cu acest prilej, el activează fie propria experiență școlară (ca fost elev sârguincios
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să descrie starea sistemului la un moment din viitor, ci performanța sistemului de a se adapta la schimbarea contextului în care funcționează și la fluctuația energiei care-l funcționalizează. Dar predicția ar trebui să poată mai mult decât să descrie similarități potențiale de o factură probabilă, și anume stări improbabile de determinism mecanic ale structurii tehnice specifice sistemelor economice. Care ar fi punctele de sprijin? În niciun caz cele din conceptualizarea mecanicii tradiționale ce operează cu două variabile - poziția și viteza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
linia modelului britanic din anii ’50, neoliberal, de tip modernizare, populist, comunitarist, developmentalist; vezi Midgley, Livermore, 2005), pe metode, pe spații naționale sau continentale etc. Ordonarea de tip național este foarte frecventă, și nu într-un mod întâmplător . Practicile au similarități dincolo de ideologii sau metode, în funcție de condiționările pe care le au, de constrângerile și oportunitățile care le dau cursul. Or, spațiile naționale sunt astfel de matrice de condiționare a practicilor comunitare. Modelele naționale de dezvoltare comunitare ca familii de practici ordonate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
excepții - dintre care cea mai cunoscută este biologul D’Arcy Wentworth Thompson -, savanții nu au stabilit de obicei o filiație directă Între teoriile lor și universul einsteinian. CÎnd sînt Însă corect interpretate În contextul lor istoric, toate aceste teorii dovedesc similarități izbitoare. Astăzi le numim cognitive 7; savanții, scriitorii și artiștii ruși care au inițiat la Începutul anilor ’20 o Întreagă mișcare ce a dat roade În domeniul lingvisticii și al teoriei literare le numeau formalism; sînt mai cunoscute În versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]